2,798 matches
-
disponibile de artilerie în zonă pentru ca să deschidă un culoar sigur pentru înaintarea Diviziei I. În timp de prima fază a ofensivei terestre era în plină desfășurare, prima jumătate a Diviziei blindate a 3-a a primit sarcina să acționeze pe flancul de nord (stâng) al Diviziei I. Atacul blindatelor a dus la cucerirea Frenzerburg (de lângă Inden). Această luptă a durat până pe 28 noiembrie. Între timp, feldmareșalul Rundstedt a hotărât să arunce în luptă o parte a rezervelor, acestea fiind două divizii
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
La începutul lunii decembrie, militarii Diviziei I erau epuizați și moralul zdruncinat. Divizia I suferise deja pierderea a 6.000 de oameni. Înaintarea Diviziei a 104-a a decurs în condiții ceva mai bune. Americanii au reușit să asigure securitatea flancului stâng al Corpului VII, între Armatele I și IX SUA. Obiectivul diviziei era cucerirea triunghiului industrial cuprins între Eschweiler-Weisweiler și pădurile Eschweiler de la Stolberg. Această parte a frontului era dominată de înălțimile "Donnerberg" de lângă satul omonim. Împotriva americanilor luptau unitățile
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
frontului. Aparte de atacul dublu dat de Diviziile I și 104, comandanții americani au considerat că trebuie executat un al treilea atac spre Düren. Acest obiectiv a fost repartizat Diviziei a 4-a de infanterie SUA, care era staționat pe flancul sudic al Corpului VII. Divizia a 4-a a trebuit să se deplaseze pe un drum dintre Hürtgen și Schevenhütte, în timpul deplasării capturând și satele Kleinhau și Grosshau. Aici, divizia trebuia să înlocuiască pozițiile ocupate de Divizia a 28, ai
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
a fost total diferită. Germanii se așteptau ca aliații să execute lovitura principală în zona joasă de câmpie, în vreme ce americanii aleseseră pentru această acțiune pădurea Hürtgen. Unul dintre motivele pentru alegerea făcută de americani a fost existența pungii Geilenkirchen din flancul nordic al Armatei a 9-a, care amenința operațiunile ofensive aliate. Această pungă a fost redusă și eliminată în cele din urmă în cadrul Operațiunii "Clipper" prin atacul combinat americano-britanic până pe 22 noiembrie. Atacul principal a fost executat de Corpul XIX
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
Înotătoarea anală scurtă, cu 5-8 radii ramificate. Începutul înotătoarei anale mai aproape de începutul înotătoarei ventrale decât de baza înotătoarei caudale. Înotătoarea caudală este bifurcată, cu lobii aproape egali. Spatele cenușiu-albăstrui, cenușiu-închis, galben-cenușiu, brun-închis sau brun-verzui cu mici pete mai întunecate. Flancurile cenușii-argintate, galben-cafenii, galbene sau argintie cu reflexe albăstrui și cu 6-11 (obișnuit 7-9) pete mari, întunecate brune sau cenușii-argintii, rotunde sau alungite în sensul longitudinal sau pătrate; ele se contopesc, uneori, într-o singură dungă în lungul liniei laterale. Abdomenul
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Corpul mai puternic, XXV "Ciamuria" din Epir, (format din diviziile de infanterie 23 „Ferrara” și 51 „Siena”, divizia de blindate 131 "Centauro", în total aproximativ 30.000 de oameni și 163 de tancuri) trebuia să atace spre Ioannina, sprijinită pe flancul drept de o brigadă de aproximativ 5.000 de oameni „Grupul Litoral”, iar pe flancul stâng de divizia de elită a vânătorilor de munte nr. 3 „Julia”. Vânătorii de munte trebuiau să înainteze prin Munții Pindului. Celălalt corp de armată
Războiul greco-italian () [Corola-website/Science/312078_a_313407]
-
51 „Siena”, divizia de blindate 131 "Centauro", în total aproximativ 30.000 de oameni și 163 de tancuri) trebuia să atace spre Ioannina, sprijinită pe flancul drept de o brigadă de aproximativ 5.000 de oameni „Grupul Litoral”, iar pe flancul stâng de divizia de elită a vânătorilor de munte nr. 3 „Julia”. Vânătorii de munte trebuiau să înainteze prin Munții Pindului. Celălalt corp de armată, XXVI „Corizza” din sectorul macedonean, (format din diviziile de infanterie 29 „Piemonte” și 49 „Parma
Războiul greco-italian () [Corola-website/Science/312078_a_313407]
-
și jumătate AIF a participat la majoritatea bătăliilor majore de pe frontul de vest. Deși cruțată de dezastruasa primă zi a bătăliei de pe Somme, în câteva săptămâni patru divizii australiene au intrat în focul luptelor. Divizia a 5-a, poziționată în flancul stâng, a intrat prima în acțiune în timpul bătăliei de la Fromelles din 19 iulie 1916, suferind 5.533 de pierderi într-o singură zi. Divizia I a intrat la 23 iulie asaltând Pozières iar până la înlocuirea de către Divizia a 2-a
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
Linia Gustav a fost străpunsă de Armata a 8-a britanică în estul peninsulei, fiind cucerit orașul Ortona, gerul, zăpada spulberată și vizibilitatea redusă de la sfârșitul lunii decembrie au stopat înaintarea generală a Aliaților. Aliații și-au îndreptat atenția spre flancul de vest al frontului, unde se considera că un atac de-a lungul văii Liri avea cele mai mari șanse de succes pentru cucerirea Romei. Debarcările de la Anzio, din spatele pozițiilor germane, au fost concepute pentru destabilizarea Liniei Gustav, dar realitatea
Campania din Italia (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/312011_a_313340]
-
Encore” în timpul căreia Corpul al 4-lea SUA (din care făceau parte Corpul expediționar brazilian și Divizia a 10-a vânători de munte) a străpuns defensiva germană din Apenini pentru a face joncțiunea cu Corpul al 2-lea SUA din flancul lor drept. Această ofensivă i-a alungat pe germani de pe pozițiile înalte de pe Monte Castello, Monte Belvedere și Castelnuovo, lipsindu-i pe nemți de pozițiile excelente de artilerie care țineau sub control căile de acces spre Bolonia. Ofensiva finală aliată
Campania din Italia (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/312011_a_313340]
-
Ștefan", "Eugeniu de Savoia", "Sfântul Mihail", "Sfântul Carol", "Sfântul Capistrano" și "Sfânta Elisabeta". Atât bastioanele (cu o înălțime de 12 metri și o lungime variind între 106 și 142 metri) cu fețe lungi dispuse în unghiuri diferite (75° - 120°) și flancuri scurte și concave (42 - 48 metri), cât și curtinele de care le leagă (la distanțe de 116-135 metri) perpendicular, nu sunt egale deoarece au fost ușor adaptate terenului. Bastioanele principale nu au cazemate interioare, defensiva implicând baterii de artilerie așezate
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
superioare. Între bastioanele principale și curtinele din a doua linie, se află șanțul interior cu lățimea de 27 metri. Linia a doua era formată din raveline (sau semilune) care apără curtinele, având numele bastioanelor apropiate, excepția fiind cea dispusă pe flancul sudic denumită Francisc de Paula. Dimensiuni lor sunt: fețele 60 -90 m și flancurile 45 m. Ultimele sunt prevăzute cu șanțuri late de 9 m. Redute de pe care artileria protejată executa trageri îndepărtate sunt construite pe ravelinele nordice și vestice
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
cu lățimea de 27 metri. Linia a doua era formată din raveline (sau semilune) care apără curtinele, având numele bastioanelor apropiate, excepția fiind cea dispusă pe flancul sudic denumită Francisc de Paula. Dimensiuni lor sunt: fețele 60 -90 m și flancurile 45 m. Ultimele sunt prevăzute cu șanțuri late de 9 m. Redute de pe care artileria protejată executa trageri îndepărtate sunt construite pe ravelinele nordice și vestice. Linia externă era alcătuită din contragărzile ce protejau fețele bastioanelor și ravelinelor, ele fiind
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
Campionatului European și pentru calificarea la turneul final din 2008. În lotul anunțat de Victor Pițurcă pentru Euro 2008 s-a regăsit și Adrian Cristea. Postul lui este de mijlocaș stânga însă urcă deseori în atac, poate juca și pe flancul drept, și mijlocaș ofensiv, coordonator unde a demonstrat că se descurcă destul de bine reușind mai multe assist-uri în ultimele sezoane petrecute la Dinamo București. În decembrie 2010 a semnat un contract pentru trei sezoane și jumătate cu FC Universitatea Cluj
Adrian Cristea (fotbalist) () [Corola-website/Science/310605_a_311934]
-
superioară subțire, cea inferioară despicată. Înotătoarea dorsală și anală situate în partea posterioară a corpului. Înotătoarea caudală heterocercă, cu doi lobi, unul superior mai mare și altul inferior mai mic. Spatele galben-cafeniu, uneori cu marmorații verzui, abdomenul alb sau gălbui, flancurile albe, uneori argintii. Hrana în Marea Neagră consta mai ales din hamsii ("Engraulis"), în alte mări din nevertebrate bentonice. Specie migratoare anadromă, petrece cea mai mare partea a vieții în mare. Urcă pe fluvii în lunile aprilie-mai, pentru a-și depune
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
Song. A doua zi, Zhang Hongfan și-a împărțit forțele navale în patru, pentru a înconjura flota Song dinspre est, nord și sud, în vreme ce Hongfan însuși comanda restul floatei aflată la aproximativ un li distanță de forțele Song. La început, flancul nordic a atacat forțele Song dar a fost respins. Yuanii au început apoi să cânte muzică de sărbătoare, lăsându-i pe cei din tabăra Song să creadă că forțele Yuan țin o petrecere și și-au lăsat garda jos. La
Bătălia de la Yamen () [Corola-website/Science/320975_a_322304]
-
anexată de România în 1913, în ciuda criticilor unei părți a opoziției politice (de exemplu socialistul Constantin Dobrogeanu-Gherea), care aprecia că aceast act îi va crea României un nou și înverșunat inamic pe mai bine de 600 km de frontieră pe flancul sudic, acolo unde, până atunci, avea o țară prietenă a cărei independență fusese obținută simultan cu a sa în același război. După anexarea Cadrilaterului la România, în același an este înființat județul Durostor, cu reședința în orașul Silistra. Județul Durostor
Județul Durostor (interbelic) () [Corola-website/Science/300758_a_302087]
-
este așezată într-o poziție deosebit de pitoreasca. De pe terasa ei se poate admira, printre impresionanții pereți ai Caraimanului și Jepilor Mici, Valea Jepilor (sau ai Caraimanului), ce se prăvale spre Bușteni dincolo de care se văd clăbucetele Munților Baiului. Spre deosebire de celelalte flancuri, versantul sudic și sud-estic dinspre V. Jepilor este străbătut de numeroase brîne cu vegetație deosebit de bogată. Cea mai însemnată este Brîna Portiței care pornind din V. Jepilor la 1 850 m altitudine, atinge centrul versantului în punctul Portița Caraimanului, continuîndu-se
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
poteca turistică, care leagă porțiunea superioară a văii Jepilor cu Șeaua Caraimanului, unde se află Crucea Eroilor. De aici, brîna se continuă pe versantul nordic cu Brîna Văii Albe pînă în firul acestei vai. O singură depresiune mai însemnată brăzdează flancul sud-estic al Caraimanului, V. Spumoasa, care confluează cu V. Jepilor în dreptul fostelor cariere de gresie de la Bușteni. Caraimanul este despărțit de muntele vecin dinspre sud, Jepii Mici, prin adîncă depresiune formată de V. Jepilor, numită și V. Caraimanului. Valea își
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
de navele cele mai mari. Bătălia a început pe 24 iunie. Amiralul francez a decis să le stopeze englezilor intrarea în port, dar navele britanice cu manevre complexe au putut să se întoarcă și să atace escadronul francez pe toate flancurile. Bătălia a durat toată ziua și sa încheiat cu înfrângerea completă a francezilor, datorită unei flexibilități și mobilități mai mare a navelor engleze. Pierderile francezilor au fost aproximativ 16 - 20.000 de oameni, fiind ucis în luptă însuși comandantul francez
Bătălia de la Sluys () [Corola-website/Science/328732_a_330061]
-
Imperiului Rus la adresa Imperiului Otoman a fost prezentată a doua zi, pe 2 noiembrie. Forțele rușilor erau formate din 25 de batalioane de infanterie, 37 de unități de cavalerie și 120 de tunuri. Atacul s-a desfășurat pe două direcții. Flancul drept al Corpului I rus a traversat frontiera și s-a deplasat de la Sarıkamıș spre Köprüköy, unde a ajuns pe 4 noiembrie. Flancul stâng al Corpului al 4-le rus a plecat din Erevan spre regiunea de câmpie Pasinler. Comandatul
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
infanterie, 37 de unități de cavalerie și 120 de tunuri. Atacul s-a desfășurat pe două direcții. Flancul drept al Corpului I rus a traversat frontiera și s-a deplasat de la Sarıkamıș spre Köprüköy, unde a ajuns pe 4 noiembrie. Flancul stâng al Corpului al 4-le rus a plecat din Erevan spre regiunea de câmpie Pasinler. Comandatul otoman al Armatei a 3-a, Hasan Izzet Pașa, a considerat că nu este pregătit pentru o acțiune ofensivă în condiții de iarnă
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
trupelor ruse, iar participarea kurzilor s-a dovedit un fiasco. În aceste condiții, rușii au reușit să ocupe noi teritorii, iar otomanii s-au limitat să apere cu succes pozițiile de la Köprüköy. Pe 12 noiembrie, otomanii au adus întăriri în flancul stâng, reușind să îi împingă înapoi pe ruși cu ajutorul atacurilor susținute de cavalerie. Spre sfârșitul lunii noiembrie, linia frontului s-a stabilizat, câștigurile teritoriale ruse limitându-se la un intrând de aproximativ 25 km de-a lungul axei Erzurum-Sarıkamıș. Rușii
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
pe ruși cu ajutorul atacurilor susținute de cavalerie. Spre sfârșitul lunii noiembrie, linia frontului s-a stabilizat, câștigurile teritoriale ruse limitându-se la un intrând de aproximativ 25 km de-a lungul axei Erzurum-Sarıkamıș. Rușii au înregistrat un succes important pe flancul drept al atacului, unde unitățile de voluntari armeni s-au dovedit foarte eficiente, cucerind Karaköse și Doğubeyazıt. Doğubeyazıt era cel mai nordic oraș al Provinciei Van. În timpul acestor lupte, pierderile otomane au fost ridicate: 9.000 de morți, 3.000
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
decorată în catul de jos cu grupuri sculpturale în al căror program iconografic se înscriu manifestări artistice în legătură cu drama muzicală: "Dansul", "Armonia", "Muzica" și "Opera". Cel mai celebru grup alegoric din acest program este "Dansul" postclasicistului Jean-Baptiste Carpeaux, care împodobește flancul stâng al portalului din dreapta și o înfățișează în figura centrală pe Helene Racoviță (1845-1891). Nivelul superior al fațadei este structurat prin perechi de coloane înalte. Arhitrava se află în spatele acestei colonade și este purtată de coloane mai mici, aflate în
Opéra Garnier () [Corola-website/Science/296919_a_298248]