3,813 matches
-
MONITORUL OFICIAL nr. 183 din 5 august 1997 Ioan Muraru - președinte Costică Bulai - judecător Nicolae Popa - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Râul Petrescu - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Ionescu Elenă Maria împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 110 din 8 octombrie 1996 *). Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 29 aprilie 1997, în prezența părților și a reprezentantului Ministerului
DECIZIE nr. 103 din 6 mai 1997 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117679_a_119008]
-
MONITORUL OFICIAL NR. 294 din 20 decembrie 1995 Viorel Mihai Ciobanu - președinte Mihai Constantinescu - judecător Antonie Iorgovan - judecător Florentina Geangu - magistrat-asistent Convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, completul de judecată, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Comisia de lichidare a patrimoniului C.A.P. Castelu, printr-un proces-verbal încheiat la data
DECIZIE Nr. 17*) din 7 februarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111859_a_113188]
-
MONITORUL OFICIAL NR. 302 din 22 noiembrie 1996 Ioan Muraru - președinte Costică Bulai - judecător Viorel Mihai Ciobanu - judecător Mihai Constantinescu - judecător Lucian Stangu - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Florentina Geangu - magistrat-asistent Pe rol, examinarea procesului-verbal încheiat de Biroul Electoral Central la data de 21 noiembrie 1996 și a dosarelor birourilor electorale de circumscripție privind rezultatele alegerilor la cel de-al doilea tur de scrutin, din 17 noiembrie 1996, pentru
HOTĂRÎRE Nr. 76 din 21 noiembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114474_a_115803]
-
4. Prezenta hotărâre este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar președintele Curții Constituționale va asigura aducerea acesteia la cunoștința publică prin presă, radio și televiziune. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Florentina Geangu ---------------
HOTĂRÎRE Nr. 76 din 21 noiembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114474_a_115803]
-
Forir Liliana 9. Marinescu Carmen-Maria 10. Nedelcu Antoneta 11. Nicolae Romanita-Ecaterina 12. Prelipcean Iulia-Nicoleta 13. Resteanu Eduardo 14. Sachelarie Liliana-Constanta 15. Stoican Georgeta 16. Teaha Adriana-Elena 17. Zorilă Tatiana-Gabriela. Judecătoria Sectorului 2 1. Acatrinei Valentino 2. Arhip Marioara 3. Bobeica Florentina 4. Botescu Elisabeta 5. Cosovanu Cornel 6. Cringasu Liliana 7. Gavrilescu Elisabeta 8. Iftode Cristina 9. Mares Antonela Ane-Mary 10. Nițu Daniela-Luminita 11. Popescu Violeta-Delia 12. Sofronea Mirela 13. Streulea Alină 14. Vladutescu Ioana-Christina. Judecătoria Sectorului 3 1. Bălașa Adrian
DECRET Nr. 91 din 7 mai 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
3. Georgescu Cerasela 4. Ioan Mihai-Alexandru 5. Paraschiv Catalin-Adrian 6. Piciu Marilena-Valentina 7. Robu Constantă 8. Zamfirescu Gabriel-Doru. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 1. Blagan Gina 2. Botea Raluca-Cristiana 3. Bunescu Ion 4. Crișan Cristian-Orlando 5. Dinu Mihai 6. Gavadia Florentina 7. Jercan Rodica-Niculina 8. Lazaroniu Oana 9. Lipatov Claudia 10. Popa Simona-Cristina 11. Radu Angela-Luminita 12. Udangiu Razvan-Viorel 13. Ulianov Lucian. Parchetul de pe lângă Judecătoria nr. 2 a sectorului agricol Ilfov 1. Bojinca Cristian 2. Bradiceanu Simona 3. Chirculescu Maria 4
DECRET Nr. 91 din 7 mai 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 24 ianuarie 1997 Ioan Deleanu - președinte Lucian Stangu - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Florentina Geangu - magistrat-asistent Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constată următoarele: Tribunalul Municipiului București - Secția a III-a civilă, prin Încheierea din 2 noiembrie 1996, pronunțată în Dosarul nr. 2.673/1995
DECIZIE nr. 100*) din 26 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114590_a_115919]
-
MONITORUL OFICIAL NR. 333 din 10 decembrie 1996 Viorel Mihai Ciobanu - președinte Costică Bulai - judecător Lucian Stangu - judecător Florentina Geangu - magistrat-asistent Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constată următoarele: Prin Încheierea din 14 februarie 1996, pronunțată în Dosarul nr. 4.204/1995, Judecătoria Petroșani a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate
DECIZIE Nr. 101*) din 30 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114593_a_115922]
-
Articolul UNIC Doamna Sova Florentina se numește în funcția de procuror financiar pe lângă Camera de Conturi a Județului Vrancea. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -------------
DECRET Nr. 525 din 24 octombrie 1996 privind numirea în funcţie a unui procuror financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115550_a_116879]
-
în Germania, 95030 Hof, Wolbattendorfer Weg 31. 33. Martin Otto Edgar, născut la 29 august 1976 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Martin Georg Otto și Adelheid, cu domiciliul actual în Germania, 95030 Hof, Wolbattendorfer Weg 31. 34. Oancea Florentina, născută la 13 ianuarie 1968 în localitatea Tălmaciu, județul Sibiu, România, fiica lui Stan Ioan și Margareta, cu domiciliul actual în Suedia, 33332 Smalandsstena, Furug. 8. 35. Cetina Neculina, născută la 24 iunie 1955 în Brăila, județul Brăila, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
separate. Există și posibilitatea vidării instalațiilor de antrenare cu vapori de apă, ceea ce evită reacțiile de hidroliză și oxidare, obținându-se uleiuri de calitate. După condensare, uleiul volatil din instalațiile de antrenare cu vapori de apă se colectează în vasele florentine, unde se fac decantarea și separarea uleiului. Această metodă se aplică la obținerea uleiului de anason, fenicul, chimion, coriandru, mentă, salvie, trandafiri, flori de portocali (neroli), lavandă, lemn de santal, vetiver, rozmarin, conifere (brad, pin, molid, ienupăr), busuioc. Cantitatea de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
faciale a lui David este o trăsătură caracteristică multor figuri realizate de Michelangelo, asemenea personalității sale. David, cea mai faimoasă sculptură a sa, a devenit simbolul Florenței, iar originalul a fost plasat în piața Signoria în fața palatului Vec‑ chio, primăria florentină. A fost pentru prima dată când un nud de asemenea dimensiuni a fost expus într‑un loc public. Acest lucru a fost posibil deoarece David întruchipa cele două însușiri ale patronului orașului, Hercule, și anu‑ me: puterea și mânia. Prin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
fie consecvent practicilor grecești și romane, Miche‑ langelo folosește motive (coloane, console etc.) într‑un mod personal și ex‑ presiv. Partizan al facțiunii republicane, Michelangelo a participat în perioada 1527‑1529, la războiul împotriva familiei Medici și a supervizat fortificațiile florentine. În timpul vieții sale, Michelangelo a fost un prieten intim al prinți‑ lor și al papei de la Lorenzo de Medici și până la papa Leon al X‑lea, Clement al VII‑lea și Pius al III‑lea, al cardinalilor, al pictorilor și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care vor consacra arhitectura florentină, impu‑ nând‑o ca și în restul Italiei, sunt: Filippo Brunelleschi și Leon Battista Alber‑ ti58. Prin ce s‑a impus Brunelleschi? Caracterul construcțiilor este dat de exprimarea sinceră, directă a sistemu‑ lui constructiv, în timp ce artificiile de corative lipsesc cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pot enumera și lingvistica, muzi‑ ca, arheologia. 59 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70‑75. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 93 rând‑o de unele caractere locale specifice arhitecturii florentine. Artistul va considera opera de arhitectură ca un organism estetic, unitar, în care niciun element nu poate fi schimbat fără a‑i diminua armonia generală. Trecuseră doar trei ani de la trecerea în eternitate a acestui spirit universal, când la 6
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
acela care hotărăște finalizarea lu‑ crărilor. Din nefericire puținele opere terminate de Leonardo nu au ajuns până la noi decât într‑o stare foarte proastă de conservare: și totuși distingem lu‑ crări ca: Cina cea de Taină și portretul unei doamne florentine numită Lisa, Mona Lisa‑un renume universal precum cel al Giocondei 25. Pentru realizarea acestei capodopere Mona Lisa artistul a folosit tehnica sfumato: cine se respectă ca artist și în special ca pictor, știe foarte bine că expresia unei fețe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Influența maestrului său Vannucci cunos‑ cut și sub numele de Perugino, este elocventă în fresca intitulată Înmânarea cheilor sfântului Petru. Această frescă din capela Sixtină se bazează pe legile perspectivei liniare și reflectă cunoașterea principalelor proporții din arta și arhitectura florentină a secolului al XV‑lea. În lucrare se remarcă armonia personajelor, arhitectura spațiului și îmbinarea culorilor. Raffaelo și‑a descoperit propria viziune când ajuns la Roma, și‑a depășit stadiul imitativ din perioada florentină anterioară. În frescele sale pentru apar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
principalelor proporții din arta și arhitectura florentină a secolului al XV‑lea. În lucrare se remarcă armonia personajelor, arhitectura spațiului și îmbinarea culorilor. Raffaelo și‑a descoperit propria viziune când ajuns la Roma, și‑a depășit stadiul imitativ din perioada florentină anterioară. În frescele sale pentru apar‑ tamentele Vaticanului a ajuns la o cunoaștere cuprinzătoare a principiilor ar‑ ticulate prin seria de fresce pictate care ulterior vor fi considerate o culme a culturii renascentiste. De la Disputa (1509) și Școala din Atena
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
faciale a lui David este o trăsătură caracteristică multor figuri realizate de Michelangelo, asemenea personalității sale. David, cea mai faimoasă sculptură a sa, a devenit simbolul Florenței, iar originalul a fost plasat în piața Signoria în fața palatului Vec‑ chio, primăria florentină. A fost pentru prima dată când un nud de asemenea dimensiuni a fost expus într‑un loc public. Acest lucru a fost posibil deoarece David întruchipa cele două însușiri ale patronului orașului, Hercule, și anu‑ me: puterea și mânia. Prin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
fie consecvent practicilor grecești și romane, Miche‑ langelo folosește motive (coloane, console etc.) într‑un mod personal și ex‑ presiv. Partizan al facțiunii republicane, Michelangelo a participat în perioada 1527‑1529, la războiul împotriva familiei Medici și a supervizat fortificațiile florentine. În timpul vieții sale, Michelangelo a fost un prieten intim al prinți‑ lor și al papei de la Lorenzo de Medici și până la papa Leon al X‑lea, Clement al VII‑lea și Pius al III‑lea, al cardinalilor, al pictorilor și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care vor consacra arhitectura florentină, impu‑ nând‑o ca și în restul Italiei, sunt: Filippo Brunelleschi și Leon Battista Alber‑ ti58. Prin ce s‑a impus Brunelleschi? Caracterul construcțiilor este dat de exprimarea sinceră, directă a sistemu‑ lui constructiv, în timp ce artificiile de corative lipsesc cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pot enumera și lingvistica, muzi‑ ca, arheologia. 59 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70‑75. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 93 rând‑o de unele caractere locale specifice arhitecturii florentine. Artistul va considera opera de arhitectură ca un organism estetic, unitar, în care niciun element nu poate fi schimbat fără a‑i diminua armonia generală. Trecuseră doar trei ani de la trecerea în eternitate a acestui spirit universal, când la 6
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
acela care hotărăște finalizarea lu‑ crărilor. Din nefericire puținele opere terminate de Leonardo nu au ajuns până la noi decât într‑o stare foarte proastă de conservare: și totuși distingem lu‑ crări ca: Cina cea de Taină și portretul unei doamne florentine numită Lisa, Mona Lisa‑un renume universal precum cel al Giocondei 25. Pentru realizarea acestei capodopere Mona Lisa artistul a folosit tehnica sfumato: cine se respectă ca artist și în special ca pictor, știe foarte bine că expresia unei fețe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Influența maestrului său Vannucci cunos‑ cut și sub numele de Perugino, este elocventă în fresca intitulată Înmânarea cheilor sfântului Petru. Această frescă din capela Sixtină se bazează pe legile perspectivei liniare și reflectă cunoașterea principalelor proporții din arta și arhitectura florentină a secolului al XV‑lea. În lucrare se remarcă armonia personajelor, arhitectura spațiului și îmbinarea culorilor. Raffaelo și‑a descoperit propria viziune când ajuns la Roma, și‑a depășit stadiul imitativ din perioada florentină anterioară. În frescele sale pentru apar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
principalelor proporții din arta și arhitectura florentină a secolului al XV‑lea. În lucrare se remarcă armonia personajelor, arhitectura spațiului și îmbinarea culorilor. Raffaelo și‑a descoperit propria viziune când ajuns la Roma, și‑a depășit stadiul imitativ din perioada florentină anterioară. În frescele sale pentru apar‑ tamentele Vaticanului a ajuns la o cunoaștere cuprinzătoare a principiilor ar‑ ticulate prin seria de fresce pictate care ulterior vor fi considerate o culme a culturii renascentiste. De la Disputa (1509) și Școala din Atena
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]