5,879 matches
-
momentele respective: panteon, arc de triumf, statui, edificii religioase. Relevant În acest sens este procesul de monumentalizare inițiat de puterea sovietică: el implică o negare a sistemelor simbolice și ritualice precedente - imaginarului politic (țarist), imaginarul religios (ortodox) și imaginarul cultural (folcloric) - specifice formelor sociale precomuniste și Înlocuirea lor cu un sistem nou. Diferite studii consacrate acestui fenomen (C. Arvidsson, L.E. Blomqvist, 1987; A. Brossat, 1990; C. Lane, 1981; R. Stites, 1991; N. Turmakin, 1994; Van Geldern, 1993; pentru alte țări comuniste
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a țării, instaurarea suveranității dumnezeești sau a unei domnii mesianice, convertirea finală a popoarelor” (M. Eliade, 1986, p. 245). Aceste teme, dezvoltate de literatura religioasă ebraică și creștină, combinate cu motive „păgâne”, conduc, În cultura satului românesc, la diferite scenarii folclorice ale sfârșitului lumii. În sinteză, acesta: Va fi precedat de o perioadă a valorilor inverse, În care nonvalorile vor deveni regula: copiii Își vor bate părinții, feciorii se vor căsători cu femei bătrâne. ș...ț Stelele vor cădea pe Pământ
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
victoriile. El se măsoară numai cu cei „Înarmați”, cei asemenea lui, apăra femeile și pe cei slabi (epica arturiană exprimă cel mai elocvent aceste teme mitice). Totodată, el trebuie să se ferească de ispitele femeii, să fie, așa cum spun baladele folclorice românești „un voinic curat”, care „de muieri nu e stricat”; d) eroul este condamnat la ceea ce G. Dumézil (1971) numește „cele trei greșeli funcționale” ale războinicului; În studiul său referitor la Sisupala (India), Heracle (spațiul greco-roman) și Starktar (mitologia scandinavă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și utilizări mitice. În abordarea culturii populare românești s-au configurat două mari curente: a) un grup de cercetători consideră că „miturile” reprezintă un substrat, din care cresc și din care Își extrag o parte importantă a semnificațiilor diversele manifestări folclorice: M. Beza, 1928; O. Buhociu, 1979; M. Coman, 1980, 1983, 1986, 1988; N. Densusianu, 1986; M. Eliade, 1995; E. Niculiță-Voronca, 1908, 1912; M. Olinescu, 1944; A. Oișteanu, 1987; Gh. Mușu, 1983; R. Vulcănescu, 1986. Aceștia Își elaborează studiile printr-un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inițiată de B.P. Hasdeu, este continuată de L. Șăineanu (1895, p. 61), a cărui formulă, „mitul este un basm individualizat”, a inspirat considerațiile unor folcloriști precum Al.I. Amzulescu (1986) sau O. Bârlea (1981). Acest grup consideră miturile ca motive folclorice (sau ca transformări ale unor motive folclorice). Identificarea fondului mitic autohton a fundamentat numeroase studii și tot atât de multe polemici. Dincolo de diferențele de metodă, câmp teoretic și (chiar) filosofie, chestiunea cea mai spinoasă este aceea a nivelului de generalitate la care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
L. Șăineanu (1895, p. 61), a cărui formulă, „mitul este un basm individualizat”, a inspirat considerațiile unor folcloriști precum Al.I. Amzulescu (1986) sau O. Bârlea (1981). Acest grup consideră miturile ca motive folclorice (sau ca transformări ale unor motive folclorice). Identificarea fondului mitic autohton a fundamentat numeroase studii și tot atât de multe polemici. Dincolo de diferențele de metodă, câmp teoretic și (chiar) filosofie, chestiunea cea mai spinoasă este aceea a nivelului de generalitate la care se plasează termenul mit. În planul cel
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nivelului de generalitate la care se plasează termenul mit. În planul cel mai larg, Mihai Pop (1998) poate identifica un mit al marii treceri (sau, În versiunea lui Vasile Crețu, 1980 un mit al drumului) În care sunt incluse genuri folclorice, teme, figuri eterogene. La fel, Mircea Eliade (1991, 1995) și apoi Ion Taloș (1978) vor vorbi despre un mit al sacrificiului; O. Buhociu (1979), M. Coman (1980), I. Datcu (1999), Mircea Eliade (1995) și T. Herseni (1977) de mituri eroice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de mituri antropogonice teogonice etc. În aceste cazuri, mitul devine clasa Înglobantă, clasă În care sunt incluse narațiunile pe aceeași temă epică (indiferent de genul literar În care sunt plasate) și figurile diverse, toate risipite În texte provenind din contexte folclorice diferite, cu funcții și semnificații care, În contextele de origine sunt frecvent de tip non-mitic (estetice, ludice, morale, ceremoniale etc.). Dintr-o altă perspectivă, cercetătorii vor folosi termenul mit (sau temă mitică) pentru a se referi la o singură ocurență
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
simbolice. Dacă acceptăm faptul că mitul este un instrument de gândire a realului prin povestea concretă (și nu prin raționamentul formal al logos-ului), atunci clasificarea de față ne arată că gândirea mitică (pe care s-ar putea Întemeia mitologia folclorică) utilizează patru tipuri principale de operații pentru a ordona și semnifica lumea: actul cosmogonic, trecerea, facerea /desfacerea și Înfruntarea. Acestea generează o constelație de scheme epico-simbolice, dinamizate de operatori narativi (metamorfoza, blestemul, binecuvântarea, lupta, vânătoarea) și articulată de numeroase figuri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de figuri (de la divinități creștine la animale, de la plante la locuri personificate, de la stihii și astre la micii demoni benefici și malefici). Coerentă și mobilă, În ceea ce privește structurile ei profunde, gândirea mitică generează, În manifestările ei, texte, risipite În numeroase genuri folclorice și În complexe simbolice (gestuale În ceremonii, figurative În arta populară) de o mare și deseori derutantă varietate. În consecință, folosind diverse instrumente de analiză, studiile consacrate inventarului mitic românesc au tins Întotdeauna spre atingerea acestui nucleu originar. Traseul deschide
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o mare și deseori derutantă varietate. În consecință, folosind diverse instrumente de analiză, studiile consacrate inventarului mitic românesc au tins Întotdeauna spre atingerea acestui nucleu originar. Traseul deschide Însă calea unor alte analize, dedicate „gândirilor” (sau „logicilor”) care sub creația folclorică, fie ele magice, mitice, religioase, empirice, estetice etc. Stabilirea originii miturilor autohtone a generat o bogată literatură de specialitate. Metoda comparativă, aplicată fie cu rigoare științifică, fie fără nicun fel de limite conceptuale, a permis cele mai neașteptate conexiuni, uneori
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1983 etc.), fie Într-un fond mitologic regional (P. Caraman, 1983; A. Ionescu, 1978; A. Olteanu, 1998; I. Taloș, 1978, 1997 ș.a.). Cercetătorii care au văzut În mit și mitologie realități culturale de sine stătătoare (și nu epifenomene ale genurilor folclorice) diferă sensibil În ceea ce privește plasarea lor În istorie: la un pol se află protocroniștii Înfocați precum N. Brânda, Nicolae Densusianu, Iosif Constantin Drăgan, Ion Ghinoiu, Andrei Oișteanu, Romulus Vulcănescu, care susțin că mitologia română, considerată o expresie a unei mitologii proto-tracice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Caraman, M. Coman, M. Eliade, I. Evseev, T. Herseni sau I. Taloș invocă existența unor rădăcini arhaice, fără a le plasa În mod exclusiv Într-un anume „substrat” și fără a vedea În ele unica posibilitate de explicare a faptului folcloric. Secvențele mitice din culturile străvechi alcătuiesc prundișul peste care se scurge, refractând lumina istoriei și redimensionând aluviunile venite din alte izvoare culturale, șuvoiul creației și imaginației folclorice. De-a lungul timpului s-a vorbit frecvent despre o „mitologie românească” (populară
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
substrat” și fără a vedea În ele unica posibilitate de explicare a faptului folcloric. Secvențele mitice din culturile străvechi alcătuiesc prundișul peste care se scurge, refractând lumina istoriei și redimensionând aluviunile venite din alte izvoare culturale, șuvoiul creației și imaginației folclorice. De-a lungul timpului s-a vorbit frecvent despre o „mitologie românească” (populară și/sau cultă), fără ca această sintagmă să trimită la un ansamblu unitar și complet de texte sau la o exegeză integratoare coerentă din punct de vedere științific
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru a defini o realitate culturală considerată autonomă și de sine stătătoare, și nu secundă, derivată și subsumată altor modalități de manifestare ale culturii populare. Utilitatea acestui termen transpare și din faptul că reeditări recente ale acestor colecții de texte folclorice, coordonatorii acestor ediții folosesc În titlu cuvântul „mitologie”, chiar dacă volumele inițiale nu aveau În mod explicit această orientare (vezi S.F. Marian, 2000 și T. Pamfile, 2006). Cercetătorii mitologiei românești nu au la dispoziție un corpus propriu de studiu, ci fac
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru a putea identifica elementele antice (În special greco-romane) În folclorul românesc: instrumenta lizate, acestea susțineau cauza unității, vechimii și continuității etnice a românilor. În perioada interbelică, revelația dacismului a deschis o nouă fereastră spre căutarea rădăcinilor arhaice ale mitologiei folclorice. Perspectiva dacică a fost Îmbrățișată apoi cu mult entuziasm, Începând din anii ’70, de o seamă de cercetători, care, În consens cu intențiile propagandistice ale comunismului-național, au pus În mișcare un arsenal complex de interpretări, toate având drept scop identificarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au pus În mișcare un arsenal complex de interpretări, toate având drept scop identificarea mitologiei populare cu una străveche, preromânească, preromană și, eventual, predacică. În felul acesta, În loc să fie studiat În modul său normal de funcționare, ca manifestare a gândirii folclorice și a unei civilizații rurale vii, corpusul mitologic a ajuns un pretext pentru un alt tip de discurs, devenind un instrument pentru construirea unor ipotetice (și nu rareori fanteziste) „mitologii”, dacice, predacice, tracice ori pelasgice. Tocmai pentru că nu are o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pelasgice. Tocmai pentru că nu are o existență vizibilă, ușor identificabilă etnografic, o mitologie trebuie descoperită, dedusă din multitudinea formelor de manifestare după care se ascunde. În ceea ce privește modul de identificare a figurilor și istorisirilor mitologice (prin decuparea lor din ansamblul manifestărilor folclorice), cercetătorii mitologiei românești se Împart În două mari familii spirituale și două școli de gândire, pe care le-am putea numi, convențional, metaforică și metonimică. Pentru reprezentanții primului curent, analogiile, oricât de superficiale ar fi, validează automat etichetarea unui element
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cercetătorii mitologiei românești se Împart În două mari familii spirituale și două școli de gândire, pe care le-am putea numi, convențional, metaforică și metonimică. Pentru reprezentanții primului curent, analogiile, oricât de superficiale ar fi, validează automat etichetarea unui element folcloric drept constituent mitologic și echivalent al unui alt fapt dintr-o altă mitologie. Analogiile sunt adeseori construite prin salturi peste milenii și meridiane, salturi care eludează funcționarea specifică a elementelor discutate În epocile și civilizațiile din care au fost scoase
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
puțin prăfuite și discret alterate, dar În niciun caz radical modificate ori resemnificate. Similitudinile, transformate În filiații istorice și culturale, Îi vor permite lui N. Densusianu (1986) să afirme că o colindă precum cea a „dalbei mânăstiri” este un „reflex folcloric” al legendarului templu al lui Ahile, fixat de mitologia greacă În insula Leuce, socotită de autorul român actuala Insulă a Șerpilor; că bătrânul Crăciun este Saturn Senex; că Bunul Dumnezeu este zeul grec Apollo; că vârful Omul din Bucegi este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ciobanul Dobrișan, erou de baladă, „o figură carismatică a ciobanului os de domn”, urmă a unor căpetenii mitice predacice. Toate aceste analogii facile și chiar fantasmagorice sunt susținute prin argumente cu iz de sofism și prin răstălmăcirea surselor antice și folclorice. Ele țin de gândirea poetică (În cel mai fericit caz) și nu au nicio legătură cu cercetarea științifică responsabilă. Reprezentanții celui de-al doilea curent de gândire utilizează și ei metoda comparativă și reducerea fenomenelor folclorice la „etimoane” de tip
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
răstălmăcirea surselor antice și folclorice. Ele țin de gândirea poetică (În cel mai fericit caz) și nu au nicio legătură cu cercetarea științifică responsabilă. Reprezentanții celui de-al doilea curent de gândire utilizează și ei metoda comparativă și reducerea fenomenelor folclorice la „etimoane” de tip mitologic. Dar pașii prin care ei trec de la identificarea unei note comune la stabilirea unei analogii sau a unei filiații (Între spațiul mitului și al ceremoniei, Între cultura populară românească și tradițiile populare din arealul geografic
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
români, slavi și alte popoare, 1983; Studii de folclor, 1987, 1988), M. Coman (Sora soarelui, 1983; Mitologia populară românească, 1986 și 1988), M. Eliade (Comentarii la legenda Meșterului Manole, 1943; De la Zalmoxis la Gengis-Khan, 1984); I. Evseev (Cuvânt-simbol-mit, 1983; Simboluri folclorice, 1987), T. Herseni (Forme străvechi de cultură poporană, 1977), M. Mesnil (Etnologul Între șarpe și balaur, 1996), Gh. Mușu (Din istoria formulelor de cultură arhaică, 1973; Din mitologia tracilor, 1979), T. Papahagi, (Mic dicționar folcloric, 1979), Gh. Pavelescu (Pasărea-suflet, 1942
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
I. Evseev (Cuvânt-simbol-mit, 1983; Simboluri folclorice, 1987), T. Herseni (Forme străvechi de cultură poporană, 1977), M. Mesnil (Etnologul Între șarpe și balaur, 1996), Gh. Mușu (Din istoria formulelor de cultură arhaică, 1973; Din mitologia tracilor, 1979), T. Papahagi, (Mic dicționar folcloric, 1979), Gh. Pavelescu (Pasărea-suflet, 1942; Mana În folclorul românesc, 1941) sau O. Hedeșan (Șapte eseuri despre strigoi, 1998) reconstituie universul mitologiei sub semnul probabilului, printr-un joc de refracții care sugerează semnificații cu mare șansă de validitate, dar niciodată absolute
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și rigoare metodologică prin care se distanțează de hermeneutica speculativă și se apropie de mecanismul demonstrațiilor științifice. După cum am arătat anterior, faptul că mitologia nu poate fi identificată ca o evidență etnografică (de tipul unei datini sau a unui text folcloric) duce la situația (oarecum paradoxală) În care pentru o anumită cultură nu există o singură mitologie, ci mai multe mitologii, suprapuse, nu radical diferite, dar nici perfect identice, mitologii rezultând atât din modul de constituire a „catalogului” de texte și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]