3,085 matches
-
stație de naționalizare în cursul vieții individului. Ar fi relevator de văzut, în acest punct al argumentației, cum se leagă firele educației primare primite de copiii români în școlile publice de ațele instrucției militare pentru a se împleti în urzeala formativă a Românului devotat Patriei naționale. Prin școala primară, armată și educația adulților, subiecții erau permanent integrați într-un circuit al naționalizării continue, un proces distribuit pe întregul curs al vieții. Autoritățile statului român au montat un dispozitiv instituțional menit să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doua biserică", este la rândul ei modelată de armată, aceasta din urmă gândită fiind să finalizeze educația patriotică acționând ca "marea școală a națiunii". Mistica ortodoxistă, educația patriotică școlară și spiritul de disciplină militărească se întrepătrund pentru a alcătui climatul formativ al Românului. Devenite obligatorii, școala și armata sunt transformate în agenții inescapabile de naționalizare. Odată cu legiferarea serviciului militar obligatoriu ca datorie civică, armata devine a doua stație de naționalizare a subiectului statului român, după ce acesta absolvă ecluza inițială a instituției
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii - "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat în străfundurile absconse ale conștiinței. Acesta nu doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare culturală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unul dintre țelurile supreme ale educației în RSR era stabilit ca fiind "formarea concepției lor materialist-dialectice despre natură și societate" (art. 1). Familia însăși este chemată la "colaborarea strînsă în pregătirea tineretului". Regimul își asigura astfel un deceniu de cvasi-monopol formativ asupra copiilor. Zece ani mai târziu, Legea educației și învățămîntului din 1978 specifica, printre "obiectivele fundamentale ale învățămîntului", proiectul regimului de antropomorfoză socialistă. Formarea și educarea omului nou" devine un obiectiv tangibil în condițiile în care școala devine un agent
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dunăre - Marea Neagră, în campaniile agricole, pe șantierele de construcții pentru înlăturarea urmărilor seismului, ca și preluarea în autogospodărire a căminelor și cantinelor, proces pe care îl socotim corespunzător, atestă înțelegerea de covârșitoarea majoritate a studenților a sensului și a conținutului formativ al acestor activități. Cu toate acestea, nu ne putem mulțumi, atât timp cât 500 de studenți ai Institutului Politehnic au lucrat fără simț de răspundere pe șantierul Combinatului de Utilaj Greu, înregistrând un bilanț negativ, iar o serie de studenți de la Universitate
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
l-am ținut minte? Poate pentru că romanul cu pricina mi-a plăcut enorm. Sau poate pentru că, rostit într-un dirijabil care tocmai se prăbușea, promitea să fie începutul unei aventuri palpitante. Dar e citatul acesta cu adevărat memorabil? Este el „formativ“? Evident, se poate specula. Adeziunea mea la fragmentul cu pricina anunța, să zicem, un anumit gust pentru tensiune epică, pentru dialectica „sus-jos“, pentru contradicție riscantă și realism necomplezent. Nu cred, totuși, că așa stau, cu adevărat, lucrurile. Hazardul memoriei mele
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
tare, toate rolurile câte unei piese (Caragiale mai cu seamă). Îmi place, în general, să citesc cu voce tare, mai ales poezie, și, până târziu, am simțit nevoia să-mi verific propriile texte testându-le, cu voce tare, sonoritatea. Lecturile formative nu încap, toate, în perioada tinereții studioase. Poți avea revelații decisive toată viața. Eram un om matur când am citit Chesterton și C.S. Lewis și mă simt profund îndatorat modului lor de a vorbi despre creștinism. Nu trebuie să-ți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
un set de reguli, un fond de geometrie, fără de care orice efort modelator devine o negociere sterilă, o subtilă coreografie a neputinței binevoitoare. Permisivitatea practicată orbește sfârșește prin a-i sminti și pe pedagog, și pe învățăcel. La limită, actul formativ însuși poate fi pus, dilematic, sub semnul întrebării, cu rezultatul unei generale destructurări. 5. Când e vorba de onoarea proprie. Comportamentul nedemn, necinstea, slugărnicia, sperjurul nu pot fi justificate prin sofisticate palori dilematice. 6. Când e vorba de iubire. În
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
această privință personalitatea învățătorului Marcu constituie un model în care pregătirea științifică se îmbină cu talentul pedagogic. Prin stilul său de muncă știe să captiveze pe elevi. Selectarea, prelucrarea, sistematizarea și comunicarea bogăției de informații reprezintă secretul atractivității și eficacității formative și educative. Avea un neasemuit spirit de observație, fiind un desenator de înaltă măiestrie și precizie. “Evenimentele istorice erau localizate în timp și spațiu. La matematică elevii fiind obișnuiți să rezolve probleme în strânsă legătură cu viața. Elevii sunt obișnuiți
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
gospodăriile sătenilor, părinții fiind ajutați de cele mai multe ori chiar de elevi, toate aceste activități consolidând legăturile între școală, familie și comunitatea locală. Prin conținutul lor tradițiile școlii dinamizau colectivul de elevi, canalizând petrecerea timpului liber într-un mod plăcut, util, formativ, lăsând în sufletele elevilor amintiri plăcute și trăiri afective intense ale vieții de școlar.
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
se piardă. Programul „Tineretul și educația lui creștină” se adresează tinerilor, dar și părinților, în ideea că o educație sănătoasă este și trebuie să fie bazată pe valori autentice și creștine. Fundația derulează o serie de activități educative cu caracter formativ și informativ, având drept scop transmiterea în forme variate și eficiente a unor informații care să vizeze dezvoltarea sănătoasă a tinerilor. Pe viitor ne propunem participarea la dezvoltarea sistemului de învățământ ortodox prin înființarea și sprijinirea de grădinițe, școli și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
că l-a moștenit în proporție de nouăzeci la sută, implicit i-a moștenit slăbiciunea pentru științele exacte și tot ceea ce ar consuma latura pragmatică a lucrurilor. La mine lucrurile au stat un pic diferit, în sensul că spectrul meu formativ era în fapt o mixtură între disciplinele socio-umane și cele exacte. Poate de aceea am și cochetat mult timp în liceu cu ideea de-a face medicină. Tata a fost cel care ne-a dus pentru prima dată într-o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a sudat o prietenie absolut minunată, o relație durabilă care și astăzi îl îndreptățește pe Vlad, în virtutea promisiunii făcute tatălui nostru, să se intereseze de noi și să ne ofere sprijinul necondiționat. Văru-meu Vlad reprezintă doar „o filă” din analele formative ale unui tablou de familie, a unei familii discrete ce-a pus mare preț pe respectarea și cultivarea valorilor morale și civice. De foarte multe ori mi-am pus problema dacă voi avea puterea, eleganța, prezența de spirit și discernământul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
lumea cuminte și așezată, extrem de educată și permisivă a literelor și a ceea ce descopeream în spatele acestora. De multe ori am avut probleme sub acest aspect cu mama care nu întotdeauna înțelegea utilitatea repetitivă a lecturii și rolul său pe deplin formativ. Se întâmpla să-l cheme pe tata și să-i expună mica problemă în maniera sa personală: - Toma, mâine fiică-ta pleacă la țară cu Adi, i-am verificat bagajul, uită-te și tu, pe mine mă dor creierii în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
unor elevi pășcăneni - Dincolo de acuratețea elementului geografic strecurat elegant în text, intervine sensibilitatea fiecărui copil în a reda informația prin cuvinte, prin arta cuvântului scris. Mulțumesc în acest sens, soțului meu, Ioan Răzvan C. Botezatu, care a urmărit îndeaproape latura formativă în plan compozistic-literar. Autoarea Maramureș, plai de vis Maramureșul se bucură de un peisaj unic. Munți înalți, dealuri înverzite, râuri mai largi sau mai înguste, lacuri, păduri, pășuni, toate alcătuiesc una din cele mai frumoase regiuni ale României. Localizat în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
componentă aflată la decizia școlii. ... (2) Planurile-cadru de învătământ cuprind disciplinele obligatorii, opționale și facultative, precum și numărul minim și maxim de ore aferent fiecăreia dintre acestea. ... (3) Programele școlare stabilesc pentru fiecare disciplină din planul de învătământ obiectivele instructiv-educative și formative ale disciplinei și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea acestora. ... Articolul 128 (1) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar se elaborează de comisiile naționale de specialitate, fiind coordonate
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
pentru profesia aleasă, am reușit să pregătesc elevi pentru olimpiadele naționale de engleză, au adus chiar premii de acolo, am reușit să depășesc sau să pun în paranteze adesea cerințele metodicii ideologizate a vremii și să pun accent pe latura formativă a educației elevilor mei. Am avut îndrăzneala chiar de a ține niște activități din acestea "liberalizate" și la nivelul conținutului, dar și al metodelor, ca ore deschise, pe oraș. Am avut și norocul de a da peste o inspectoare deschisă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pozitive ca: prietenie, solidaritate, perseverență, responsabilitate; combate indiferența, egoismul, infatuarea. În cadrul grupului se pun În evidență interdependența pozitivă, responsabilitatea de grup, deprinderile specifice lucrului În grup, analizarea muncii depuse etc. Proiectul este o metodă de evaluare interdisciplinară cu multiple valențe formative. Complexitatea ei constă În aceea că se evaluează nu doar cunoștințe, ci și deprinderi, atitudini, competențe de comunicare. Putem vorbi de strategie și nu doar de metoda proiectului deoarece profesorul ia câteva decizii care sunt componente ale strategiei. În momentul
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Domnica BEJAN, Florentina POSTÎRNAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93106]
-
de evaluare cu cel general educațional. Volumul prezintă sugestii pentru optimizarea strategiilor de evaluare, putând fi o sursă bibliografică de specialitate pentru profesorul care dorește să utilizeze atât metodele tradiționale de evaluare, cât și pe cele complementare, al căror potențial formativ susține individualizarea actului educativ prin sprijinul acordat elevilor. Autorul Martie 2011 1. Repere conceptuale și metodologice privind evaluarea progresului școlar 1.1. Conținut și terminologie În cadrul cu lturii educaționale, evaluarea cunoaște în societatea contemporană o mult itudine de valențe, utiliză
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
țină cont de la ce s -a plecat, ce și cum s-a acumulat. CÂND EVALUĂM? - La începutul unui proces (oră de curs, semestru, an școlar, ciclu educațional); - Pe parcursul procesului (la date fixe); - La sfârșitul procesului; - Continuu. CU CE SCOP EVALUĂM? - Formativ/sumativ; - De plasament; - De orientare/consiliere. CUI FOLOSEȘTE EVALUAREA? - Elevilor; - Profesorilor; - Părinț ilor;Factorilo r de decizie; - Celor care vor angaja viitorii absolvenți. PE CINE EVALUĂM? - Toți elevii; - Un anumit grup de elev i;Elevii luați individual. CUM EVALUĂM? - Prin
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
unui câmp deschis sancționărilor apreciative viitoare; Determină relații de cooperare între profesori- elevi, cultivând capacitatea de evaluare și autoevaluare la nivelul elevilor. prelucrare a datelor mai îndelungat, imprimând astfel un ritm mai lent succesiunii secvențelor de evaluare; - Strategia de evaluare formativă (sau continuă), care prin oportunitatea de reglare a sistemului în mod frecvent și în pași mici, succesivi, asigură o periodicitate eficientă procesului ca ansamblu. Atât pentru strategia evaluării formative, cât și pentru cea a evaluării sumative, punctul cheie îl reprezintă
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
un ritm mai lent succesiunii secvențelor de evaluare; - Strategia de evaluare formativă (sau continuă), care prin oportunitatea de reglare a sistemului în mod frecvent și în pași mici, succesivi, asigură o periodicitate eficientă procesului ca ansamblu. Atât pentru strategia evaluării formative, cât și pentru cea a evaluării sumative, punctul cheie îl reprezintă decizia asupra momentului în care are loc evaluarea reală: aceasta trebuie să permită evidențierea, prin tehnicile și mijloacele de evaluare pentru care s -a optat, o schimbare relevantă în ceea ce privește
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
rezultatele, atitudinile celor evaluați. În planul pro iectării curriculare integrate, cele două strategii de evaluare trebuie analizate și ap licate în acțiunea educațională prin respectarea ș i adecvarea următoarelor princip ii: 1. Principalu l scop al oricărei acțiuni de evaluare formativă este cel de a optimiza, prin analiza feed-back-ului produs, anumite etape ale procesului educațional. 2. Principalul scop al oricărei acțiuni de evaluare sumativă este cel de a evidenția efectele, eficiența rezultatelor globale ale procesului educațional aflat într-un moment de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
în care elevii îsi exprimă singuri opinii proprii sau acceptă cu toleranță opiniile celorlalți, capacitatea de a-și susține și motiva propunerile; modificarea raportului dintre evaluarea sumativă, care inventariază, selectează și ierarhizează prin notă (tradițional, cu pondere mare) și evaluarea formativă ce are drept scop valorificarea po tențialulu i de care dispun elevii și conduce la perfecționarea continuă a stilului și metodelor p roprii de învățare; realizarea unui echilibru dinamic între evaluarea scrisă și evaluarea orală. Aceasta din urmă, deși presupune
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
a unor competențe prin intervenția cu întrebări ajutătoare, demonstrarea comportamentului comunicativ și de interrelaționare al elevului. În raport cu momentul realizării evaluării, în planificarea unității de învățare, în cuprinsul spațiului delimitat pentru o oră, apar specificații de evaluare iniț ială, sumativă sau formativă. Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor școlare trebuie însoțită, în mod sistematic, de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfășurat cu toți elevii și cu fiecare elev. Numai astfel poate fi descris nivelul de formare al competențelor
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]