2,619 matches
-
rolul unei cenzuri asupra puterii executive. Primul ministru, în m)sura în care i se acord) puteri sporite, este probabil s) aib) o asemenea vârst) sau experient), o înțelepciune, dac) vreți, care ar face improbabli), din partea sa, o exercitare în fort) a acestei puteri. Dac) este adev)rât c) Anglia se mișc) lent, aceasta este o parte a explicației - o parte mai consistent) decât mult pomenitul caracter național, despre care se presupune c) vine în contradicție cu angajamentul ideologic sau politicile
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
definite, prin orice mijloace ar putea ele avea la îndemân). Unitatea individual) acționeaz) pentru ea ins)și. Din coacțiunea unit)ților similare ia naștere o structur) care le afecteaz) și le constrânge pe toate. Odat) format), o piaț) devine o fort) în sine, si inc) o fort) pe care unit)țile constitutive acționând de unele singure, sau în grupuri reduse, nu o pot controla. În schimb, într-un grad mai sc)zut sau mai ridicat, depinzând de m)sura în care
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ele avea la îndemân). Unitatea individual) acționeaz) pentru ea ins)și. Din coacțiunea unit)ților similare ia naștere o structur) care le afecteaz) și le constrânge pe toate. Odat) format), o piaț) devine o fort) în sine, si inc) o fort) pe care unit)țile constitutive acționând de unele singure, sau în grupuri reduse, nu o pot controla. În schimb, într-un grad mai sc)zut sau mai ridicat, depinzând de m)sura în care variaz) condițiile pieței, creatorii au devenit
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ri sistemice, o concep în modul sugerat de fig. 5.1. N1,2,3 sunt state care-și genereaz) pe plan intern efectele lor externe. X1,2,3 sunt state care acționeaz) pe plan extern și care interacționeaz) reciproc. Nici o fort) sau factor sistemic nu apar în tablou. Întrucât efectele sistemice sunt evidente, politica internațional) ar trebui înțeleas) că în fig. 5.2. Cercul reprezint) structura unui sistem internațional-politic. Așa cum indic) s)gețile, ea afecteaz) atât interacțiunile dintre state, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a forței se spune c) reprezint) elementele care disting relațiile internaționale de cele de pe plan național. Ins) de-a lungul istoriei universale, cu sigurant), majoritatea conduc)torilor au tr)it cu ideea c) supușii lor ar putea face apel la fort), pentru a le opune rezistent) sau pentru a-i învinge. Dac) absența guvern)mântului este asociat) cu amenințarea violenței, la fel stau lucrurile și în prezența lui. O list) întâmpl)toare a tragediilor naționale ilustreaz) cu prisosinț) acest aspect. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s)-si îmbun)ț)teasc) pozițiile f)când manevre, c)zând la învoieli, sau intrând în lupt). Manieră și intensitatea competiției este determinat) de dorințele și de abilit)țile p)rților, care se afl) simultan separate și în interacțiune. Prin fort) sau nu, fiecare stat își configureaz) traseul despre care crede c) i-ar servi cel mai bine interesele. Dac) forță este folosit) de un stat, sau dac) se așteapt) folosirea ei, replică celorlalte state va fi de a face apel
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nu, fiecare stat își configureaz) traseul despre care crede c) i-ar servi cel mai bine interesele. Dac) forță este folosit) de un stat, sau dac) se așteapt) folosirea ei, replică celorlalte state va fi de a face apel la fort), sau de a fi gata s) o foloseasc) separat sau în combinație. Nu poate fi f)cut nici un apel la o entitate superioar), investit) cu autoritate și înzestrat) cu capacitatea de a acționa din proprie inițiativ). În asemenea condiții, posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
domeniilor în raport cu principiile lor organizatoare, este totuși oportun și important. Creșterea num)rului de categorii ar aduce procesul de clasificare a societ)ților mai aproape de realitate. Ins) aceasta ar însemna trecerea de la o teorie care pretinde a avea o anumit) fort) explicativ), c)tre un sistem mai puțin teoretic, care promite o mai mare acuratețe descriptiv). Cel care-și dorește s) explice, măi degrab) decât s) descrie, ar trebui s) opun) rezistent) acelei tendințe, dac) împotrivirea ar aduce roade. Așa stau
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a ar)țâț, pan) acum, modul in care structurile politice pot fi f)cute r)spunz)toare pentru anumite aspecte recurente ale comportamentului statelor și pentru anumite pattern-uri repetate și persistente. Oriunde agenții și instanțele intermediare sunt însoțiți de fort) și competiție, măi degrab) decât de autoritate și lege, ne aștept)m s) descoperim astfel de comportamente și rezultate. Ei sunt îndeaproape raportați la abordarea politicii cunoscut) sub numele de Realpolitik. Elementele unei Realpolitik, enumerate în mod exhaustiv, sunt acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
constitui într-o teorie se transform), în cele din urm), într-un set de categorii. Categoriile se multiplic) apoi cu repeziciune, pentru a acoperi evenimente pe care teoria în nuce nu le-a avut în vedere. Urm)rirea dobândirii de fort) explicativ) se convertește într-o c)utare a adecv)rii descriptive. În cele din urm), acest lucru fiind legat de cea de-a treia propoziție a noastr) despre teorie în general, teoria balanței de putere este adesea criticat), din pricina faptului
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pentru c) partea cea mai puternic) este cea care îi ameninț). În partea mai slab), ele sunt atât mai apreciate, cât și mai în sigurant), cu condiția, firește, că acea coaliție c)reia i se al)tur) s) dobândeasc) suficient) fort) defensiv) sau preventiv), încât s)-si descurajeze adversarii s) atace. Astfel, Tucidide înregistreaz) faptul c) în R)zboiul Peloponesiac, orașele-stat mai mici ale Greciei au privit-o pe mai puternică Aten) că pe o cetate tiranic), iar pe mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Dezvolt) statele carateristicile pe care ne aștept)m s) le manifeste competitorii? Întrebarea supune teoria la inc) un test. Soarta fiec)rui stat depinde de r)spunsurile sale la ceea ce fac alte state. Posibilitatea ca neînțelegerile s) fie rezolvate prin fort) duce la competiția privitoare la metodele și instrumentele care implic) forță. Competiția d) tonul asem)n)rii compețitorilor. Astfel, surprinz)toarele victorii ale lui Bismarck asupra Austriei, din 1866, și asupra Franței, din 1870, au determinat rapid puterile continentale principale
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nu garanteaz) influență politic). Giganții economici pot fi slabi din punct de vedere militar, iar forță militar) poate s) nu fie în stare s) mascheze sl)biciunea economic). Ț)rile pot exercita influent) politic), chiar atunci când nu dispun nici de fort) militar), și nici de una economic)” (10 octombrie 1973, p. 7). În cazul în care diferitele capabilit)ți ale unei națiuni nu se mai învigoreaz) reciproc, ne putem concentra asupra forțelor de care dispune o națiune, trecându-i cu vederea
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rezult) din variația semnificativ) a num)rului produc)torilor. Dintre miile de cultivatori de grâu, efectul fiec)rui produc)tor luat separat asupra pieței este neglijabil. În calitatea mea de produc)tor de grâu v)d piața că pe o fort) tiranic), abia afectat) de propria mea acțiune. Supus presiunilor generale și impersonale, sunt absorbit de acestea, urmând s) iau decizii ce țin de propriul meu efort. Că unul între alții de ordinul miilor, sunt nevoit s)-mi definesc scopurile doar
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
economici pot fi slabi din punct de vedere militar”, a spus el, ,,iar forță militar) se poate s) nu fie capabil) s) pun) în umbr) sl)biciunea economic). Ț)rile pot exercita influent) politic), chiar atunci când nu dispun nici de fort) militar), nici de cea economic)” (vezi mai sus, p. 130). Capabilit)țile economice, militare și politice pot fi menținute separate, atunci când se evalueaz) capacitatea națiunilor de a acționa. Politică de mic) important), preocupat) de chestiuni economice, sau de altele asem
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
conținu) s) pun) accent pe interdependenta mondial), și s) vorbeasc) despre acest fenomen ca si cum toate națiunile sunt pe cale de a pierde controlul și de a deveni și mai strâns îngr)dite. Convertirea conceptelor în realit)ți, si înzestrarea lor cu fort) cauzal) reprezint) o deprindere asumat) cu ușurinț). Înalții oficiali și cei care studiaz) afacerile internaționale au scris mai demult despre balanța de putere c) ar genera r)zboi, sau c) ar menține pacea. Ei atribuie acum o realitate comparabil) conceptului
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Între 1953 și 1973, Statele Unite produceau 65 de procente dintr-un total de 492 de inovații tehnologice majore. Pe locul doi s-a situat Marea Britanie, cu 17 procente (ibidem). În 1971, la fiecare zece mii de angajați, din cadrul sistemului american de fort) de munc), 61,9 erau oameni de științ) și ingineri. Cifrele comparabile pentru urm)toarele ț)ri non-comuniste care urmeaz) în ierarhizare reprezentau 38,4 procente în cazul Japoniei, 32,0 în cazul Germaniei de Vest, si 26,2 în
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nu modific) fundamentele economice ale puterii unei națiuni. Capabilit)țile nucleare revalideaz) o condiție care ar putea s) existe și în absență lor: chiar și în lipsa tehnologiei nucleare, Statele Unite și Uniunea Sovietic) și-ar fi dezvoltat arme de o imens) fort) distructiv). Ele se evidențiaz) în raport cu altele nu prin intermediul anumitor sisteme de armament, ci prin capacitatea lor de a exploata tehnologia militar) la o scal) larg), și din perspectiva unor noi orizonturi științifice. Chiar dac) atomul nu ar fi fost niciodat
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
intensificat de-acum. Dac) armamentul se modific) într-o mic) m)sur) și cu o vitez) redus), ț)rile mai mici pot speră ca, de-a lungul timpului, s) acumuleze arme care s) nu devin) dep)site. Construindu-și o fort) nuclear), Marea Britanie a devenit mai dependent) de Statele Unite. Intenționând s)-i urmeze exemplul, de Gaulle a decis, totuși, s) mearg) mai departe cu programul nuclear al Franței. Se poate s) fi procedat astfel, crezând c) submarinele dotate cu rachete constituiau
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a devenit mai dependent) de Statele Unite. Intenționând s)-i urmeze exemplul, de Gaulle a decis, totuși, s) mearg) mai departe cu programul nuclear al Franței. Se poate s) fi procedat astfel, crezând c) submarinele dotate cu rachete constituiau cea dintâi fort) mondial) invulnerabil) și permanent), c), in ce ii privea, r)mânerea în urm) din punct de vedere militar luase sfârșit. Francezilor le place invulnerabilitatea. Totuși, dat fiind num)rul mic de submarine pe care Franța l-a proiectat, numai unul
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
forței semnalizeaz) un posibil eșec. Cu cat o societate este mai bine ordonat), si cu cat guvernul ei este mai competent și mai respectat, cu atat mai puțin va fi obligat sistemul s)u de poliție s) fac) apel la fort). În prezent, în Sandusky, apar mai putine conflicte decât ap)reau alt)dat) la frontiera de vest. În mod similar, în politică internațional), statele care dețin supremația, în termeni de putere, sunt mai rar nevoite s) fac) apel la fort
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fort). În prezent, în Sandusky, apar mai putine conflicte decât ap)reau alt)dat) la frontiera de vest. În mod similar, în politică internațional), statele care dețin supremația, în termeni de putere, sunt mai rar nevoite s) fac) apel la fort). ,,Nerecurgerea la fort)” - așa cum, atât Eisenhower, cât și Hrușciov se pare c) realizaser) - reprezint) doctrina statelor puternice. Statele puternice sunt nevoite s) foloseasc) forță mai puțin des decât vecinii lor mai slabi, întrucat cei puternici pot mult mai adesea s
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în Sandusky, apar mai putine conflicte decât ap)reau alt)dat) la frontiera de vest. În mod similar, în politică internațional), statele care dețin supremația, în termeni de putere, sunt mai rar nevoite s) fac) apel la fort). ,,Nerecurgerea la fort)” - așa cum, atât Eisenhower, cât și Hrușciov se pare c) realizaser) - reprezint) doctrina statelor puternice. Statele puternice sunt nevoite s) foloseasc) forță mai puțin des decât vecinii lor mai slabi, întrucat cei puternici pot mult mai adesea s)-si protejeze interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Hötzendorf, șeful Marelui Stat-Major al armatei austro-ungare de dinaintea Primului R)zboi Mondial, privea puterea militar) ca si cum ar fi fost o sum) de cheltuieli de capital, inutil), în afară cazului în care ar fi fost învestit). În opinia sa, a investi fort) militar) înseamn) s) o angrenezi în lupt). În raționamentul lui Conrad, forța militar) este de cel mai mare folos în momentul angaj)rii ei în r)zboi. În funcție de situația unei ț)ri, ar avea o mai mare relevant) s) se
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
inegalit)ții nu are drept rezultat egalitatea efectiv) a statelor puternice și a celor slabe. Armele nucleare contracareaz) armele nucleare; ele mai servesc și la limitarea escalad)rii. Tentația unei ț)ri, de a angaja, tot mai mari resurse de fort), este temperat), dac) oponenta ei deține capacitatea de a crește miza inițial). Forță poate fi folosit) cu mai puțin) ezitare de acele state capabile s) pareze, s) treac) la atac, și s) amenințe, la variate niveluri ale eforturilor militare. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]