4,010 matches
-
spatele cu etriere rigide de otel, și întinzândui-i apoi un braț în față. Montează un aparat de fotografiat pe un trepied, la oarecare distanță, și-i face o serie de fotografii. Băiatul pare să respingă orice încercare de a fi fotografiat, iar Macfarlane trebuie să ridice glasul la el, să nu se mai încrunte atâta. În cele din urmă, se potolește. Prin vizorul aparatului, pielea sa albă ca marmura strălucește pe fundalul negru, de pânză. Nasul delicat și subțire, buzele tăioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
sale fotografice. Felul în care prinde modelul cu mâinile și-l aranjează să stea nemișcat în fața aparatului. Măsurătorile. Lățimea unui pelvis. Unghiul unui piept. Dimensiunile sunt calibrate apoi notate într-un caiet de însemnări. În timp ce Macfarlane privește prin aparatul de fotografiat, trupul lui cocoșat, de om bătrân, pare un mai degrabă un vehicol mare, cărunt, care transportă un ochi. O singură linie de forță, trasă prin lentila aparatului, ca o sârmă. Întotdeauna, chipul îi este încordat când îl ridică. Odată, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Pelchat Bridgeman și o foaie albă pe care scrie „Spavin & Muskett: avocați și comisionari sub prestare de jurământ“, cu adresa Gray's Inn Road, Londra. Se uită la fotografia de pe pașaport. Un tânăr cu părul negru privește spre aparatul de fotografiat cu figura atât de neclară, încât abia se distinge. Nu prea seamănă cu ce văzuse el. Ar putea fi oricine altcineva. Pune documentele în buzunar și pornește înapoi spre misiune. Înainte de a fi ajuns la capătul străzii, i se conturează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
arcă fără viață pe care în ultimele săptămâni el și Gittens au umplut-o cu grijă și meticulozitate. Au luat câte o bucată din tot ce se găsea în Fotseland: ciubere de apă, brățări Fo, săpăligi, zaruri de oracol.... au fotografiat tot ce n-au putut lua și au înghesuit farfuriile laolaltă cu artefactele, lumina făcând prizoniere în ele ultimele înregistrări ale unui loc pe care-l destinaseră deja istoriei, morții. Popsește o vreme deasupra lor urmărindu-i. Observă luptătorii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
niște scorpii. Sincer, ar fi trebuit să-i vedeți! Oricare din ei ar fi făcut cinste trupelor rock care erau în topuri la începutul anilor șaptezeci. Genul de trupe care cântau pe megastadioane, își parcau Ferrari-urile în piscine și erau fotografiate alături de un șir interschimbabil de blonde slăbănoage. Luke și băieții aveau cam aceeași înălțime, în jur de 1,80, plete lungi și cârlionțate. La vremea aia, bărbații cu plete erau OK numai dacă părul era lins, egal și cu cărare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de un banc de noroi! Și toate asta pentru ce? Pentru niște rațe, dracu’ să le ia de rațe! — Pentru niște egrete, draga mea, pentru niște egrete. Nu-s niște rațe obișnuite. — Bun, pentru niște egrete. Ai vrut să le fotografiezi, așa că acum suntem blocați aici, undeva unde nici un om cu mintea întreagă n-ar fi venit cu barca. Cine crezi tu c-o să vină până aici? Pescărușul Jonathan? Eva se duse în bucătărie și făcu cafeaua. Purta niște bikini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
începea să capete contur și posibilitatea să fi fost victima unei farse gigantice, a unui plan complicat și minuțios elaborat, prin care el trebuia să pice de prost. Instigat de acest demonic Wilt, ordonase deshumarea unei păpuși gonflabile și fusese fotografiat când se holba la ea, palid la față, exact în momentul în care creatura de plastic își schimba sexul. Apoi organizase o vânătoare de plăcinte cu carne de porc fără precedent în istoria țării. N-ar fi fost deloc surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
a fost nici după aceea. În primii ani după război, a fost fotograf de câini. Poate n-ai știut... Vezi, afli multe de la mine, azi. Merita să accepți și consultația, ai fi avut surprize instructive. Nu orice fotograf vrea să fotografieze câini, știai? E nevoie de răbdare, de pricepere. Ca și la copii, de altfel, ca la copii. N-ai văzut... cuplurile fără copii nasc câte o potaie. Înfiază, vreau să zic. Bâlbâitul a făcut, deci, și asta, câștiga bine, potaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
copii nasc câte o potaie. Înfiază, vreau să zic. Bâlbâitul a făcut, deci, și asta, câștiga bine, potaia. Șapte mape galbene cu superbe fotografii de câini. Toate rasele, toate convingerile politice, toate clasele sociale, toate opțiunile erotice. Pentru ce se fotografiază câini, asta vrei să știi? Păi, suvenir, pusi-pusi. Dar și pentru stabilirea rasei. Atâtea cazuri disputabile, oho! Rasismul la câini e cumplit, doctore, să vezi la ei apartheid, oho! Dar să revenim. Bibicul era în stare, în introvertita sa tinerețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să îți asumi orice risc îți iese în cale. Dacă ai nevoie de bani și înfățișarea este marfa cea mai prețioasă de care dispui, ce te-ar putea face să eziți să te dezbraci și să te înfățișezi aparatului de fotografiat? Atâta vreme cât ești stăpână pe situație, acceptarea unei astfel de oferte poate face diferența dintre a mânca și a nu mânca, dintre a trăi bine și a nu trăi mai deloc. Poate n-a făcut-o decât o dată, am spus, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nume. Nu prea știu de ce sunt așa de celebră, dar le zâmbesc tuturor - știu că trebuie și ei să trăiască și nu aș lovi niciodată un fotograf sau nu i-aș arăta degetul mijlociu. Sau să le iau aparatul de fotografiat și să îl trântesc de pământ. Nu. Nu aș face niciodată așa ceva. Spre deosebire de unele celebrități. — Doar n-o să mănânci toate bomboanele, nu? întreabă un fan dornic de autografe în timp ce-mi vâră un pix în mână. —Poftim? Haide, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
-mi revină la normal. Doamne, vă vine să credeți că ACEL Adam Kirrane o să vină în modesta mea căsuță? Mă întreb dacă ar trebui să-mi iau un aparat foto de unică folosință. Și să rog pe cineva să-l fotografieze când pleacă de la mine de-acasă, așa încât, dacă o să-mi frângă inima vreodată, măcar o să vând poza ziarelor și o să fac ceva bani. Gata, acum doar mă prostesc. Nu mi-aș vinde niciodată povestea sau poze cu noi doi. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
înainte, spre marele oraș căruia nu știi de ce i s-a zis al luminilor, fiindcă stătea să plouă și când nu ploua. Nu seamănă cu o estică, fiindcă nu și-a luat ca bagaj decât o pungă și aparatul de fotografiat pe umăr. Mult mai mizeri arată copiii adormiți de-a valma cu câinii sub o bancă la scara metroului. Plină de demnitate, Galina nu coboară în galeriile metroului, cu siguranță n-a venit la Paris ca să umble pe sub pământ. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Poate e și o poză cu mine și cu Luke! La urma urmei, e destul de posibil să ne fi pozat cineva la vreo petrecere sau ceva de genul ăsta, nu? Dacă mă gândesc bine, fotografii de la Evening Standard ne‑au fotografiat o dată, la lansarea unei reviste, deși poza n‑a apărut nicăieri. Uite‑l! Numărul 34! E doar el, în fotografia aia oficială, și nici urmă de mine. Cu toate astea, însă, tot simt cum îmi crește inima de mândrie când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
șervețele la fiecare jumătate de oră. — E atât de serios, încât nu îmi pot abține un mic surâs. Hai, bea‑ți coniacul, zice, și hai să lămurim câteva chestii. Tu i‑ai invitat pe cei de la Daily World să te fotografieze cu obiectivul de distanță? — Nu. — Tu i‑ai sunat și le‑ai oferit un material în exclusivitate despre obiceiurile tale, propunându‑le și câteva variante de titluri defăimătoare? — Nu. Nu‑mi pot reține un mic chicot. — Deci. Mă privește întrebător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și ce a făcut? Doar și-a trecut degetele peste ale mele - nici măcar nu s-a sinchisit să îmi strângă mâna. A fost ca și cum ar fi pus la îndoială faptul că eram văduva lui Mao. Era conștient de aparatele de fotografiat - a făcut intenționat în așa fel încât jurnaliștii să surprindă momentul. Și celălalt, mareșalul Ye Jian-ying. A trecut pe lângă mine având pe chip o expresie, de parcă eu l-aș fi omorât pe președinte! Tatăl tău m-a prevenit în legătură cu tovarășii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Dan. Nu se dă bătută. E ferm hotărâtă să se transforme în egala lui Dan în toate privințele. Își oferă articolele ziarelor mici și acceptă invitații ca să țină discursuri în școli. Îi place la nebunie să pozeze pentru a fi fotografiată. Adoră flashurile, sunetul produs de țâcănitul aparatelor de fotografiat. Pe scenă, sunt îndrăgostiți. Ea stă în poala lui. El îi întoarce iubirea. Ea încearcă tot ce-i stă în putere să-și ascundă sentimentele pentru el. Părăsește teatrul grăbită, pretinzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
se transforme în egala lui Dan în toate privințele. Își oferă articolele ziarelor mici și acceptă invitații ca să țină discursuri în școli. Îi place la nebunie să pozeze pentru a fi fotografiată. Adoră flashurile, sunetul produs de țâcănitul aparatelor de fotografiat. Pe scenă, sunt îndrăgostiți. Ea stă în poala lui. El îi întoarce iubirea. Ea încearcă tot ce-i stă în putere să-și ascundă sentimentele pentru el. Părăsește teatrul grăbită, pretinzând că aleargă la următorul angajament. Încearcă să fugă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
mijloc, spre partea din spate, încerc să zâmbesc, însă nu sunt încrezătoare. Îmi este teamă că chipul meu va fi comparat cu cel al celorlalte cupluri vizibil cuprinse de iubire. Încerc să mă ascund de adevăr. Junli ține apratul de fotografiat. El e cel care a propus Pagoda celor Șase Armonii. Un loc simbolic. Suntem șase în grup. Numărul norocos. Stați tot timpul drepți, ca pagoda, zice Junli. E un regizor bun, care știe cum să-i inspire pe actori. Dan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
unor negocieri de pace. Deși colegii și adjuncții săi bănuiesc o conspirație, soțul meu stăruie să meargă. Miezul verii în Chong-Qin e o saună. Având ca gazdă un diplomat american, Mao Zedong și Chiang Kai-shek dau mâna în fața aparatelor de fotografiat. Îndeplinesc apoi ceremonia semnării acordului. Mao e în uniforma lui de bumbac alb, lipsită de formă, în vreme ce Chiang e într-un costum apretat de inspirație occidentală, cu șiruri de medalii lucindu-i pe umeri și pe piept. Nu vor exita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
care-și recită replicile. Nu aș crede niciodată așa ceva despre tovarășul președinte Mao. Eu sunt sută la sută revoluționar. Îmi consacru viața marelui nostru conducător, mărețului învățător, marelui comandant - Marelui Cârmaci al nostru. Sărmanul de tine. Punându-și aparatul de fotografiat în husă, ea îl tachinează: Atunci, cu siguranță crezi că fetele alea merită boala, nu-i așa? Nu? Cum nu? E pedeapsa lor, nu? Înțeleg că unele dintre victimele sifilisului nu pot avea niciodată copii? Greșesc? Bine, am dreptate. Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
și când vicepreședintele Liu nu-și poate dezlipi ochii de Wang Guang-mei la petreceri. O ia ca un afront personal, ca pe o umilire a ei. Ochii publicului înregistrează totul, observă ea cu durere. Afecțiunea e prinsă de aparatele de fotografiat, tipărită în ziare și depozitată în mințile miliardului de oameni - ea este comparată. Cum își păstrează soții aceste femei? Deng Yin-chao mai că ar putea fi compătimită pentru fața ei în formă de yamă. Are ochi de țestoasă, gură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nu vină niciodată la mine, însă îl aștept în fiecare zi. Îi trimit invitații folosindu-mă de tot felul de pretexte. Atunci când vine, arăt indiferență. Fie îi pun pe seervitori să facă ordine în cameră, fie îmi iau apratul de fotografiat și ies în grădină să fac poze la trandafiri. Tânjesc să rămână, însă îi fac vizitele groaznice. Vreau ca el să termine relația noastră, îi zic lui Nah. În ultimul timp, petrec mai mult timp cu Nah. E fericită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
o imagine celebră a acestui moment. O fotografie alb-negru ilustrează momentul de umilire al lui Wang Guang-mei. În fundal e un ocean de capete. În colțul din stânga e un jurnalist care poartă ochelari și are la el un aparat de fotografiat. Este fericit. Are un zâmbet pe chip. Wang Guang-mei se află în centrul scenei. Fața îi e pe jumătate ascunsă de o pălărie albă din paie, cu boruri mari - a fost forțată să se îmbrace cu veșmintele pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
că Mao se dă cu „băieții din vechea gardă”. Când ajunge Mao, ceremonia de înmormântare a început deja. Dându-se jos din mașină, Mao merge grăbit spre sicriu. Înfățișarea lui surprinde pe toată lumea. Detaliul este imediat surprins de aparatele de fotografiat: Mao are pe el paltonul negru, iar de dedesubt i se vede pijamaua albă. Asta sugerează că Mao a venit aici în așa mare grabă, că nu a avut timp să se schimbe. E o aluzie că Mao nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]