4,121 matches
-
a simțit c-avea legată Și colivia de picior. Căzând a vrut să se agațe De luminița ce-i părea Că e mai trainică și poate Să fie trambulina sa. Dar a străpuns ușor lumina Și aripile i s-au frânt, Erau văzduh și prea fragile Să zboare chiar atât de sus. S-a prăbușit fără să-i pese De lumea ce n-o cunoștea, Doar ea știa că e o muză, O muză ce în zbor murea. Și-a șușotit
MOARTEA UNEI MUZE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379023_a_380352]
-
și-am învățat cifră 4. Cand a fost s-ajung la cinci mă-ncălțasem în opinci, nu știam 5 ce înseamna și spre ce inima-ndeamnă, mama și-a strâns pumnul stâng și mi-a zis că să i-l frâng, n-am putut că era strâns și m-am pus atunci pe plâns, mama pumnul și-a deschis, m-a sărutat pe furiș, m-a desfăcut la opinci și-am învățat cifră 5. Cum eram prea obosită sătula și plictisita
CÂND A FOST SĂ-NVĂȚ SĂ NUMĂR de DORA PASCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379051_a_380380]
-
mă gândi la iad, la foc și la pucioasă, la cazanele cu lavă fierbinte pentru păcătoși. A nu ma gândi la trecerea de la Ființă la Neființă și dacă există reincarnare . A nu mă gândi la despărțirea de cei dragi, căci frânge sufletul. zdrobește inima. A imagina doi serafimi, tata și mama, care ,zâmbind, mă-ntâmpină, își întind aripile către mine și mă poartă spre înălțimi. Deocamdată, trăiesc senină, bucuroasă. Când va veni sfârșitul, Doamne, să- mi fie blând. **** סוף לא לחשוב
FIN/SFÂRȘIT/סוף- VERSIUNE TRILINGVĂ FRANCEZĂ,ROMÂNĂ,EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379057_a_380386]
-
taxi. Când îi spun locația pare să dea înapoi. - Știți cât face până acolo? mă întreabă preventiv. 100 de dolari! - Nici în Caraibe nu costă atât! ii răspund plictisit. Las-o mai jos! - 50. - Atât costă la New York! Individul își frânge mâinile. - 25 și batem palma! Nu vreau să-l mai chinui și accept. Circulația este infernală, deși e trecut mult de amiază. - Băga-mi-aș! suduie taximetristul, evitând în ultima clipă o coliziune cu un Chevrolet Corvette. Aproape am ajuns
DRUMUL APELOR, 36 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379086_a_380415]
-
Printre petale gândurile mele Și te răpesc sub pleoape... amintire. Copacii Sunt munții tunși cu securea, Gânditori cu tâmple goale În bocet șoptește pădurea, Doinindu-și durere în izvoare. Cu mâinile-ntinse spre cer Copacii par trupuri de sfinți, Se frâng în tăcere și pier Răpuși pentr'-un pumn de arginți. Pribegi vor pleca în bejenii Din rădăcini vor crește altare, Alte păduri sub aripa vremii Și-n crengi... alte cozi de topoare. Referință Bibliografică: Poezii, de Ion Sorescu / Mihaela Moșneanu
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
despărțire de femeia căreia i-a dedicat o viață de iubire. Dincolo de moarte, povestea lor de dragoste, un „love story” contemporan, cunoscut lumii literare, iată, trece în ființa unor cărți memorabile, Nirvana, Editura Mirton, 2014, o pledoarie a iubirii acum frânte de dor și absență și această a doua carte, dedicată ființei dragi. Volumul, o monografie, de fapt, prin cuprinsul său, însumează: „Cronici literare, eseuri”, un capitol „Pro memoria”, din care un interviu excepțional realizat de Aurora Dumitrescu în 2005 cu
OLIMPIA BERCA- DIN LITERATURA TIMIŞOREANĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379111_a_380440]
-
cu o alură bărbătească, uneori cu tente de revoltă, nu numai contemplative, fac din lectura plăcută și o terapie existențială. dincolo de mine - timpul îmbiindu-mă să mă joc dezinvolt cu vîrsta s-o arunc peste orizont ca pe-o silabă frîntă dintr-un cuvînt ce abia încape-n dicționar- Vocea Mării Temele, de multe ori reluate ( spunea scriitorul Eugen Dorcescu într-un interviu că tot ce se scrie a mai fost scris) au o anume săritură la trambulină, o figură nouă
GEORGE SCHINTEIE -67 -POEME DEZNODATE – de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379115_a_380444]
-
cea aleasă de Marele Păstor. Frumoși îți sânt obrajii sclipind între cercei La gât mărgăritare de-argint și clopoței. La cina cea de taină, cu Mirele la masă Tu ești în veci mireasa preasfântă și frumoasă. Iar pâinea când se frânge și vinul din potire Sânt sângele și trupul iubitului tău Mire. O, cât ești de frumoasă, ai ochi de porumbiță Pe umeri ai năframă și fluturi pe altiță. Hai să fugim în lume, prin spicele din lan Să-ți târnosesc
CÂNTAREA CÂNTẰRILOR CAP. I – IUBIREA ÎNTRE MIRE ŞI MIREASĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379135_a_380464]
-
întrebi: De ce a trebuit să se întâmple? La ce a folosit și cui? Care este utilitatea, rațiunea acestor gesturi? Nu poți explica logica întâmplării. Gândești că poate sufletele criminalilor au avut aspirații prea mari, iar viața și lumea le-au frânt aripile, trăirile și existența lor s-a consumat înlăuntru, în singurătate, în taină, până când a explodat. Or, fiindcă fiecare suflet cunoaște mai mult sau mai puțin, dar, oricum cunoaște în mod confuz, s-au destăinuit cui nu trebuia și au
DURERE, AMĂRĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379138_a_380467]
-
Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cum aș putea să uit de tine? Cum aș putea să nu mai plâng, Când trec prin spini cu tălpi rănite Și-n viforul păgân mă frâng? Când toate-mi par a fi tardive Și ochiul viselor e gol, Trăirile îmi sunt infirme Și zori de tină-mi dau ocol? Nici vrerea nu mai știe drumul, Avântul mi-e prădat de hoți; Cum să trăiesc eu fără
PROMISIUNE de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379838_a_381167]
-
ceri nimic din toate ce credeai că au un rost,În extazul regăsirii doar credința-i adăpost.Treci prin pajiștea uitării și prin glas de flori auziCum imploră fericirea ca în suflet s-o incluzi.Noaptea o arunci pe ape, frângi ispitele din mers,Când pricepi că rugăciunea e-o rotiță-n Univers.... XVI. ÎN AMINTIREA TA..., de Georgeta Muscă Oană, publicat în Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015. În amintirea ta, am lunecat pe struna șipotului de izvor și-
GEORGETA MUSCĂ OANĂ [Corola-blog/BlogPost/379861_a_381190]
-
Freamătă mulțimea toată, cu smerenie sau ură, Unii strigă bucuria, alții plâng neágra tortură. Țipă-n temniță izvorul, se despică piatra-n lacrimi, Lunecând cu-nfiorare peste clipa grea de patimi. Se frământă Universul, deschizându-se morminte, Necredința-n spini se frânge peste albe oseminte. Truda veacului se-aprinde și păcatul îl despică, Arde mâna morții care peste cruce se ridică. În pocalul biruinței, plânsu-nsângerat coboară Și în ceasul nemuririi, grija lumii se strecoară. Țipă fieru-ncins în rană... clipa tace țintuită, Duh
CLIPA TACE ȚINTUITĂ... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379859_a_381188]
-
apa unui râu din preajma satului. Astfel, în casa părinților Halditei, luă ființă prima biserică creștină din acel ținut. Se întâmplă și-o altă minune în casa părinților Halditei. Fratele ei mai mic, Bazuk, jucându-se prin pomi, căzu și-și frânse o mână. La vaietele sale, se adunară toți ai casei. Acest fapt ajunse și la urechile misionarilor. Când îl văzură pe băiat, le-a fost milă de el. Atunci, Marcu, cel mai în vârstă dintre misionari, chemă toată familia lângă
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
vorbească, refuzat să mănânce, refuzat să ... orice firesc omenesc. Târziu, am înțeles că nu e în regulă ceva cu fiul meu. Urcatul acela pe cele mai înalte mobile și apoi în cei mai înalți copaci, cu riscul de a-și frânge oasele, denotă imposibilitatea de a se rupe de sferele din care a coborât? Greutatea cu care își însușește limbajul nostru comun și își exprimă sentimentele, deși se înțelege perfect cu animalele și păsările, trădează apartenența la o altă specie? Am
FIUL MEU, EXTRATERESTRUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379928_a_381257]
-
vreodată să o aud și să o cânt. România se simțea atât de clar în glasurile și dorurile oamenilor de acolo, atât de detaliat! Aveam impresia că sunt undeva foarte sus și că de acolo văd mamele bătrâne care-și frâng mâinile în așteptarea celor plecați, că văd copiii care pleacă dimineață singurei și triști, fără părinți către școală, că văd România frumoasă și gata să renască din toate aceste mici sau mari tragedii. A fost copleșitor! http://www.romania-redescoperita.ro
OMUL CU VALENȚE MULTIPLE, DOMNUL VASILE LUPAȘC! (INTERVIU) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379909_a_381238]
-
în: Ediția nr. 2242 din 19 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Să nu spui adio, coarda încă doare Pe rana deschisă mi-au turnat iar sare, Pleopa tremurândă caută și-acum Colțul de lumină și Omul cel bun. Aripa se frânge când furtuni lovesc Cad mereu în mine și mă poticnesc Stâncile crescute chiar în fața mea Știu că într-o zi sigur vor cădea... Vulturi o să vină să mă înalțe-n zbor Sufletul e tânăr chiar nemuritor, Trunchiul se îngroașă îi
PELERINA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379977_a_381306]
-
MAI ARE/אין יותר בן- VERSIUNE BILINGVA ROMÂNĂ-EBRAICĂ, de Adina Rosenkranz Herscovici , publicat în Ediția nr. 2134 din 03 noiembrie 2016. FIU NU MAI ARE Fiu nu mai are. El nu mai există. Crunt a rănit-o, inima i-a frânt-o sufletul i l-a călcat, l-a întinat.. Chip el nu mai are. Duse sunt zâmbetele copilăriei. Dusă e căldură din vorbe și priviri. Cel ce-a fost nu mai este. Suflet detracat, minte tulburata, imagine diforma. Pe el
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > RONDEL DORULUI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Chemarea dorului când frânge gânduri Și stau la rând cuvintele-n cătare, Răspântii de tăceri scriu albe-rânduri Cu slove nevăzute de uitare. Ecoul inimii se frânge-n prunduri Și-i ochiul orb, lumină nu mai are, Chemarea dorului când frânge gânduri Și stau la
RONDEL DORULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380020_a_381349]
-
Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Chemarea dorului când frânge gânduri Și stau la rând cuvintele-n cătare, Răspântii de tăceri scriu albe-rânduri Cu slove nevăzute de uitare. Ecoul inimii se frânge-n prunduri Și-i ochiul orb, lumină nu mai are, Chemarea dorului când frânge gânduri Și stau la rând cuvintele-n cătare. Din ruginiul clipei, astăzi, grunduri Se-așează-n strat ca ultimă-ncercare, Pe șevaletul vieții-n așteptare Cuvintele să curgă
RONDEL DORULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380020_a_381349]
-
Autorului Chemarea dorului când frânge gânduri Și stau la rând cuvintele-n cătare, Răspântii de tăceri scriu albe-rânduri Cu slove nevăzute de uitare. Ecoul inimii se frânge-n prunduri Și-i ochiul orb, lumină nu mai are, Chemarea dorului când frânge gânduri Și stau la rând cuvintele-n cătare. Din ruginiul clipei, astăzi, grunduri Se-așează-n strat ca ultimă-ncercare, Pe șevaletul vieții-n așteptare Cuvintele să curgă cârduri-cârduri... Chemarea dorului când frânge gânduri. https://l.facebook.com/l.php?u=https
RONDEL DORULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380020_a_381349]
-
ochiul orb, lumină nu mai are, Chemarea dorului când frânge gânduri Și stau la rând cuvintele-n cătare. Din ruginiul clipei, astăzi, grunduri Se-așează-n strat ca ultimă-ncercare, Pe șevaletul vieții-n așteptare Cuvintele să curgă cârduri-cârduri... Chemarea dorului când frânge gânduri. https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DQx14ynE69 8&h=AAQFawc1w Referință Bibliografică: Rondel dorului / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1933, Anul VI, 16 aprilie 2016. Drepturi de Autor
RONDEL DORULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380020_a_381349]
-
și ieșeam stăpânea toată ființa din mine și așa lin lunecam în abis până ne- am contopit într-un dans al mișcării divine. Stolul de păsări ce dormea în copac s-a speriat însă și fâlfâitul atâtor aripi ne -a frânt legănarea. Ne am mulțumit îndelung unul altuia cu un sărut pătimit și mână în mână am coborât pe scara realității. - Ce orbitoare-i lumina din ochii tăi, îmi spuneai ! Vom reveni cât de curând spre a continua de unde am rămas
PĂCATUL CA FORMĂ DE EXISTENŢĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380048_a_381377]
-
ce rece este! Mă trezește la realitate. Ce noroc că a fost doar un vis! Binele era doar o himeră după care am alergat toată noaptea, sau, poate, după care alergăm toată viața. Vai de somnul meu! Iar voi fi frânt de oboseală dimineața, când voi coborî din pat. Virgil Stan - Mangalia/25.06.2013 Referință Bibliografică: DRUMUL CĂTRE NICĂIERI / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2316, Anul VII, 04 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stan Virgil
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
ce rece este! Mă trezește la realitate. Ce noroc că a fost doar un vis! Binele era doar o himeră după care am alergat toată noaptea, sau, poate, după care alergăm toată viața. Vai de somnul meu! Iar voi fi frânt de oboseală dimineața, când voi coborî din pat. Virgil Stan - Mangalia/25.06.2013 Referință Bibliografică: Drumul către nicăieri / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1735, Anul V, 01 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stan Virgil
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]
-
să râd ți-aduci aminte ce s-a întâmplat ultima oară? sărutul l-ai pus zălog, pe inima mea și-ai mai pus în cale și-o toamnă după care m-ai uitat într-o iarnă lungă și grea ai frânt timpul în două și m-ai băgat în buzunarul tău cu mărunțiș o monedă orecare după un timp, rătăcind mi-aduc aminte că am nimerit între niște degete butucănoase nu ai idee cât am suferit nu aveam valoare eram o
NOROC de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381866_a_383195]