3,509 matches
-
de zece litri pe care Directorul o luase ca plocon pentru ăi de la Ocol, ca să grăbească lucrurile și să nu ne țină o săptămână pentru o Încărcătură de lemn - vai de mama lui! - de plop. Hristu a dat primul glas frământărilor noastre: „N-o să pupăm nici o Înghițitură de la ăsta!” zice el, făcând semn cu capul spre cabină. „Nici vorbă!” Întărește nea Mitu, care, pe atunci, n-aveți voi de unde ști, nu avea porecla de Păcătosul. Dordonică, trecut prin greutăți și rele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
deplin cumpănitului cărturar. Ședința s-a Încheiat cu afirmarea voinței tuturor participanților, și anume Înlăturarea și Înlocuirea lui Cel ce Doarme. Rămâne de văzut cum, când și cu cine. Semnat: Scrib.” După cum vedeți, nu toți sunt nesimțitori ca voi În fața frământărilor societății. Am șovăit mult, În calitate de redactor-șef al Gazetei, dacă să pun articolul care urmează și care-mi aparține la rubrica de politică sau la cea de cultură. A biruit gândul cel drept că valorile culturale sunt perene - adică veșnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
apărea În fața ochilor cum Satul cu Sfinți se prefăcea Într-o necuprinsă ciupercă de bălegar ori putregai, umflându-se și lățindu-se văzând cu ochii. Drumurile, casele, curțile, chiar și turlele semețe ale bisericii și moara se mișcau Încet, urmând frământările domoale ale trupului ciupercii. Clopotnița, În clătinările ei, făcea să se audă dinăuntru-i dangăt mai puternic ori mai moale, după cât de adânci se vădeau văluririle scoarței pământului. Foiște sta cuminte și deoparte, cu ochii ațintiți pe acea umflătură care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aerul Încins, mirosul de miriște arsă și foșnetul nemaiauzit al ciupercii care creștea. Dacă n-ar fi fost beteag, l-ar fi Îndemnat și pe el gândul să pășească pe un drum mișcător; așa, Însă, se mulțumea să rămână lângă frământările scoarței și să privească la toți și la toate cu ochii din ce În ce mai puțin mirați. De la un timp Încolo chiar Îl apuca un fel de bucurie, amestecată cu mulțumire și chiar cu simțirea Îndepărtată a unei Împliniri pe care de multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cum spune însuși Caragiale, care-i permite o lungă călătorie cu familia prin Europa, fără griji de ordin material. 2) 1906 - Cercul vicios, care încheie perioada de calm din viața scriitorului la Berlin. 3) Un Tacit daco-roman cu agitații și frământări materializate în producții literare demascatoare ale regimului opresor - culminând cu acel rechizitoriu vitriolant - „1907, din primăvară până în toamnă”, publicat în ziarul vienez „Die zeit”, sub pseudonimul „Un patriot român”. 4) Comedia politică - anul 1908. 5) 1909 - Pactul cu diavolul. 6
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
preț să știe, să vadă, să cunoască, să comunice intens cu personalități politico - culturale de primă mărime din spațiul românesc. Dacă în anii 1905 - 1906 pare mai liniștit și mulțumit, anul 1907 e pentru el un an de zbucium și frământări, de neliniște, suferință și amărăciune când răscoalele țărănești au fost reprimate brutal, ceea ce îl determină să ia o poziție netă pentru sprijinirea celor oprimați și condamnarea virulentă a regimului opresor. Din această poziție a scriitorului a apărut acel „1907, din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
parte din personalitatea învățătorului Ștefan D. Baștă. Din îndemnul și la insistența lui profesională, tata m-a dat la Școala Normală din Bârlad și i-am urmat în profesie chiar și la Priponești un timp. După ani și după anumite frământări vă mărturisesc că nu ceea ce am spus până aici despre această emblemă a învățământului românesc este motivul principal al evocării, ci cu totul altceva. Cu peste 30 de ani în urmă, luând parte la o nuntă din Priponești, o verișoară
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de Dimitrie Pădure în Iașii Moldovei, în anul mântuirii 1694 în luna februarie”. Probabil că Dosithei a alcătuit acest tom îm 1692, atunci când, a găsit scrisoarea lui Leon Allatius răspândită prin Moldova, dar n-a putut s-o tipărească din cauza frământărilor politice. Sa tipărit în 1694 prin grija lui Dimitrie Pădure. Cartea are 521 de pagini, la început are 14 foi nenumerotate, iar la sfârșit 7 foi nenumerotate. Nu se menționează unde a fost tipărită, decât numai în Iașul Moldovei. Tehnica
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ceilalți copii și fetița s-a amestecat repede printre ei, bucuroasă că mai putea să alerge prin clasă nestingherită... Întrebarea ei a început să atârne greoaie în mine mult timp. Ca un ecou al nevinovatei întrebări, în mine se nășteau frământări neluate până atunci în calcul și mă întrebam pe un ton de reproș: -Să știi că ea avea dreptate...cine ești, tu, domnișoară? Și ce cauți la capătul ăsta de lume... fără nici un rost ... Ar putea face și alții ce
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
să croșetezi, să speli, să ai grijă de copii, să mergi la nunți, cumetrii, chefuri,...să simți că trăiești alături de cineva...Că uite, viața e o clipă...trece cât ai spune: „unu”...Și tu cu ce te alegi din toate frământările astea? -Hei, timpule! Ce treci nepăsător cu același dangăt de talangă veche? Unde îmi îndrepți pașii? Un suflet de înger mă retrage din așa zisa disperare, atingându-mă ușor ca și cu o aripă străvezie... E ora de desen... Creioanele
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
dănțuiești de-a lungul ulițelor, cum îți oglindești râsul palid în zarzări și în pruni, cum pui pete de aramă pe gura pomilor de nuc și, apoi, cum te-nfășori și desfășori în valul frunzelor de plopi. Doamne, ce încântare! Frământările tale dulci și aromate îmi colorează sufletul și-ți simt iubirea fremătând în roșul merelor, în galbenul gutuilor și-al perelor. Același dor ne parfumează simțurile: dor de vise și culoare, frunze, flori și fructe, oameni și păsări, îngeri și
Toamna eu, eu toamna. In: ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_663]
-
brațele mamei ca-ntotdeauna mă ajută. Doar ele sunt singurele ulițe prin care pot păși fără griji, ca de atâtea ori. Doar zmeiele frumos-colorate, înălțate aici de ea, mă mai pot face să zâmbesc din nou fără frică. Și doar frământările ei dulci îmi înverzesc sufletul ca primăvara iarba pe câmpii, căci mă simt ca un drumeț cu aripi neînvinse, călătoare, ca păsările când se întorc la cuiburi, nerăbdătoare, acasă. Doar mama, cu parfumul ei de grație și mister, misterul vieții
Alt tu, alt eu, aceleaşi. In: ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_662]
-
Nu mai erau întunecate. Căpătaseră o tentă galbenă spre maluri, acolo unde reflectau mai bine culoarea ramurilor de sălcii care se pregăteau de înmugurire. Se gândea la apropiata plecare a tânărului Iancu în surghiun. Își amintea cuvintele domniței Ecaterina despre frământările cluceresei Elenca. „Atâta bărbat mai are și ea în casă. Un fecior. Răsfățat, crescut în rafinamente de femeie. El este singura ei iubire și bucurie. Se va prăpădi de dorul lui. Nu vorbește cu nimeni despre asta, nici măcar cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
salvat cândva viața: lumea va fi În curând martora unor evenimente cărora puțin oameni le vor pătrunde Înțelesul. Tu, tu o vei Înțelege, vei ști ce se petrece, vei ști cine zguduie acest pământ și cum se va Încheia această frământare. — Nu vreau să-ți pun la Îndoială convingerile sau Înfocarea, dar Îmi amintesc că te-am văzut la curtea lui Malik Șah, luptându-te cu cu Nizam al-Mulk pentru favorurile sultanului turc. — Greșești, nu sunt personajul nedemn pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mâine. Asta nu e o piedică. Vă voi da câteva rânduri pentru consulul Persiei la Baku, el se va ocupa de formalitățile necesare și vă va asigura chiar și transportul până la Enzeli. Expresia chipul meu trebuie să fi trădat o frământare. Djamaledin se amuză de ea. — Vă spuneți, fără Îndoială: cum aș putea oare să mă Înfățișez, În fața unui reprezentant al guvernului persan, cu recomandări din partea unui proscris? Aflați că am discipoli pretutindeni, În toate orașele, În toate mediile, până și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de care ei fuseseră atât de mândri, fusese internată într-un spital de boli mintale. Se gândeau că nici măcar nu îmi vor putea găsi un soț. Întotdeauna simți și știi ce gândesc cei cu care trăiești și nu puteam suferi frământările lor. Îmi era frică să ies din casă, aveam impresia că vecinii vorbesc doar despre mine și... iar pac! Șurubelul a zburat, ițele s-au încurcat... Mi s-a întunecat mintea... de tot. Aveam douăzeci și patru de ani și de data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să fii o Louise ca să te porți ca o Louise. Da, și să nu uit că sunt slabe de la natură. Pentru ele este un avantaj să fie temperamentale și capricioase, trăind doar cu țigări și cafea, și părând consumate de frământările interioare și de-o complexitate pe care doar ele o înțeleg. Dacă aș încerca să fiu la fel, aș ajunge grasă și neatrăgătoare. —Să înțeleg că era un fel de pasăre cu o aripă rănită? îl întreb cu scopul de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
îmi place, cu cineva căruia eu îi plac, cu cineva care mă sună regulat și care mă invită să plec cu el în weekend, ceea ce e mai mult decât are ea, așa că nu se prea obosește să cerceteze adâncile mele frământări interioare. În plus, e foarte încântată de strategia ei cea nou achiziționată de a nu se grăbi cu bărbații. Mă întreb dacă ar trebui să-i spun că lui Davey îi place de ea, dar, după o scurtă chibzuință, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pe spinare și dus a fost. Au mai venit vreo două familii și am ajuns să fim treisprezece persoane. O vreme am mâncat într-o liniște stingheritoare. După câteva țuici, însă, lumea s-a mai înveselit. Concluzia era că din frământări din astea ies căsătoriile reușite. Important era că Sabina își biruise rivala. Și hai, ginerică, dansează-ți soacra și mireasa! Maestre, muzica! Maestrul avea gusturi subțiri, așa că am dansat pe Marșul nupțial al lui Mendelssohn și pe Corul sclavilor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
însă! Alături mi-a stat toată familia ta, care era înspăimântată de ravagiile pe care ți le provoca depresia. Trebuia să te smulg de sub feminitatea irațională, să te umplu de animus, să scot din tine toate acele organe demente. Toată frământarea aceea sexuală îți cloocotea creierii, delirai continuu. Acum însă, când, datorită ție îl vom atrage pe Leo în capcană și-i vom smulge Graalul, vom deveni veșnici și perfecți! - Mai întâi, doctore, nu uita că tu m-ai făcut atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Vedea copiii de vârsta ei bucuroși alături de părinții și frații lor. Ea ce părinți avea? Un tată necăjit și o mamă vitregă. Nici frați nu mai avea cărora le-ar fi putut spune ce are pe suflet. Cui să spună frământările ei? Unui tată preocupat de atâtea probleme, că numai de ea n-avea timp, unei mame vitrege care o ținea la distanță? Această stare de lucruri o va marca într-un fel pe Teofana? Îi va modela sufletul făcând-o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
timp, regretau totuși plecarea, știind că Prințesa nu va mai merge cu ei. Simțeau un gol pe care n-aveau cum să-l umple și cum țiganii trăiesc intens orice sentiment de la dragoste până la ură și răzbunare, este de înțeles frământarea din sufletele lor, de la cel mai mic până la cel mai mare din șatră. În ziua stabilită pentru plecarea Prințesei din șatră și din viața lor, toți s-au trezit cu nopatea-n cap. Rusalda și Dedi au spălat-o pe Prințesa
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
când și-a recunoscut greșeala, în mod firesc, și-a luat hotărârea de a repara generos tot trecutul. Nadina să fie ferită de orice tentații, nu prin abaterea lor, ci prin prezența lui gata de a le satisface. Înțelegând acuma frământările ei materiale, se oferi spontan să le împlinească, găsind o explicație măgulitoare: ― Nevasta mea vreau să fie cea mai strălucitoare! Nadina nu-și credea urechilor. Era obișnuită ca el, sub forme delicate, cu motive plauzibile, să se dezintereseze de mondenismul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Stavrat a fost de acord, că doamna trebuie să se hotărască întîi cui vinde, ca să se poată trata serios. Stând de vorbă în același timp cu mai mulți amatori, fără a se intra în detalii practice, înseamnă vreme pierdută și frământare zadarnică pentru toți. El ar avea dreptul să ceară a fi preferat. Nu vrea totuși să se spună că ar fi forțat mâna cucoanei. E sigur că moșia, dacă se va vinde, numai el va cumpăra-o, căci numai el
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cultură și de educație al respectivului vorbitor. De obicei, subiectele abordate în discuție, constituie problemele care-l frământă pe vorbitor, gândurile lui care răbufnesc. De aceea se recomandă să-l lași pe om să vorbească, pentru a-i cunoaște gândurile, frământările, intențiile. Prin comportamentul nostru, noi trebuie să nu-i deranjăm pe ceilalți, în nici un fel. Să ne obișnuim să folosim în limbajul nostru, numai cuvinte frumoase. Să nu utilizăm niciodată cuvinte urâte, jignitoare, insulte și ocări la adresa celorlalți. Utilizând cuvinte
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]