3,189 matches
-
înainte de data stabilită pentru acțiunea respectivă. În acest caz, produsele respective vor fi predate beneficiarului. Prezentul contract s-a încheiat, astăzi 4 martie 1988 în 2 exemplare. PRESTATOR, BENEFICIAR, M. Toma OFICIUL JUDEȚEAN DE TURISM IAȘI RESTAURANT „MOLDOVA” Cafe-bar (Salon Frescă) 11 iunie 1988 ora 13 (60 persoane) MENIU III.5.6. Întâlnirea de 30 de ani (Iași, 1993) Stimate coleg, În vara aceasta se împlinesc 30 de ani de cînd grupa noastră, 473, a părăsit băncile Facultății de Fizică din
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
intrarea în restaurant. La desert am avut iaurt cu fructe. Asakusa 27. 08. 2009 După plimbarea prin magazine în căutarea de suveniruri și haine ale căror prețuri au scăzut aflându se, deja, în extrasezon, vom servi cina la Restaurantul Spaniol „Fresca”. Acest restaurant are în meniu mâncăruri europene și pâine proaspătă la discreție. Samba 29. 08. 2009 Ne-am trezit în zori, apoi am mers la „Cafe-Bar Colorado” unde am servit micul dejun, apoi o cafea excelentă. Suntem entuziasmați pentru că, peste
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
moaște; construcția pridvorului deschis la intrarea În biserică și cel de la ușa altarului; instalația electrică din curtea bisericii; construirea a două sobe În biserica nouă; paratrăsnetul de la biserica nouă și Înpământare; tencuitul interior la biserica nouă și pregătirea pentru pictură (frescă neagră); ridicarea Sfintei Mese și acoperirea cu marmură; confecționarea unui rând de Sfinte Acoperăminte pentru biserică și un veșmânt pentru preotul slujitor, din material bisericesc auriu; ridicarea unui monument pentru ctitorii bisericii vechi (Alexandru și Casandra Râșcanu); s-a făcut
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
se desprindea din șoseau principală la ieșirea din Văratec. Întâi am vizitat mănăstirea și casa lui Vlahuță, obiectivele binecunoscute. Beneficiind de explicațiile unei măicuțe, ghid al unui grup organizat de vizitatori, am reținut că una dintre picturile din interior (o frescă) a lui Grigorescu, ar fi fost cerută de premierul Angliei, contra unei sume de două ori mai mare decât bugetul României de atunci (cred că dntre cele două războaie mondiale). Cel care s-a opus decupării frescei și înstrăinării ei
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
din interior (o frescă) a lui Grigorescu, ar fi fost cerută de premierul Angliei, contra unei sume de două ori mai mare decât bugetul României de atunci (cred că dntre cele două războaie mondiale). Cel care s-a opus decupării frescei și înstrăinării ei, a fost Nicolae Iorga, pe motiv că banii se cheltuiesc, dar o pictură de asemenea valoare n-avea unde să mai găsească. De la Agapia am revenit la șoseaua principală, cu destinația Piatra Neamț. Surprins plăcut de aspectul de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
apoi ghidându- ne după indicatoare, am pedalat spre Voroneț. Din copilărie, când mersesem acolo pe jos, îmi aminteam acele case frumoase, care acum îmi păreau altfel. Mai fusesem la Voroneț, însă abia acum priveam atent construcția și albastrul celebru al frescelor exterioare. Pe lângă mănăstire, ca întotdeauna, tot felul de tarabe și chioșcuri. Într-unul, Mircea observă în spatele tejghelei un cățel, și m-a atenționat asupra acestei mărfi. O femeie ne văzu și interveni, convinsă că era un câine adevărat "fiindcă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ar avea aici material suficient pentru un lung-metraj de referință. Până și intercalările din text de citate biblice sau din clasici ai literaturii joacă rolul acelor inserturi de altădată din filmul mut. Sunt multe pagini de mare emoție în această frescă a suferinței: stupoarea, deruta soldaților trimiși să aresteze noaptea niște "dușmani ai poporului" când, privind pe geamul colibei unde stăteau "dușmanii", dau peste imaginea unei mame dormind alături de cei șase copii mici ai ei; înmormântarea concomitentă a unei nepoate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
timp în urmă, cu Domnul Nicolae Breban despre rolul și locul literaturii române în Occident, Domnia sa răspunzându-mi că literatura română este foarte puțin cunoscută, aproape deloc. Mai mult, canalul franco-german de televiziune "Arte" a prezentat, în cadrul emisiunii "Metropolis", o frescă a participării României la Târgul de Carte din Lepzig, comentatorii germani spunând că literatura română este foarte puțin cunoscută în Europa. Ce părere aveți și cum vi s-a părut totuși acest târg de carte? Mulți scriitori au spus că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fixează cinci etape ale acțiunii de la Pitești (spre deosebire de antecesorii săi în analiza fenomenului, care stabiliseră patru sau doar trei etape). Referințe nuanțate există în acest desfășurător și în legătură cu spațiile-avatar sau epigonice ale Piteștiului: Brașov, Târgu Ocna, Gherla și Canal, astfel încât fresca ororii programatice să fie completă. Impresionant este, de asemenea, dicționarul alfabetic de personaje-cheie (un mic 'lexicon negru' înrudit cu bogatul Lexicon negru propus de Doina Jela; cel de față cuprinde și numele unor victime nemaculate de la Pitești), demn, uneori, de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
medievale și paleocreștine ale lui Josef Strzygowski, cursurile de arheologie și istorie a artei antice ale lui M. Reisch și Em. Löwy. În 1925, sub conducerea lui Vasile Pârvan, și-a susținut teza de doctorat cu tema „Un ciclu de fresce din secolul al XI-lea: San Urbano alla Caffarela”, iar în 1929, sub conducerea lui Nicolae Iorga, examenul de docență la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Între 1926 și 1939 a participat la numeroase congrese (Varșovia, Paris, Bruxelles
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
neamul său, de cultura națională, de destinul Țării. Cum afirmă criticul: "nici unul dintre scriitorii români care se exprimă în libertate, rupți de țară, n-a reușit ca Mircea Eliade să condenseze tragicul într-o icoană, nefericirea în poveste, suferința în frescă. Mircea Eliade și-a făcut datoria". La fel putem spune și despre Virgil Ierunca: și-a făcut datoria. Astfel, pentru a-l cita tot pe el: "În această "noapte" strigă răzbunați parcă și Mircea Vulcănescu și Dan Botta și Constantin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nordică provincie a țării (Împreună cu Maramureșul), adăpostește Într-un poetic decor de dealuri și păduri vechea capitală a Moldovei — Suceava —, precum și mânăstiri din secolele XV-XVII, astăzi, pe lângă funcția lor religioasă, puncte de atracție turistică (vestite Îndeosebi pentru bisericile acoperite cu fresce În exterior). Anexarea la Austria a complicat alcătuirea etnică a acestui vechi pământ moldovenesc. La 1930, românii formau 44,5% din populație (singura provincie, Împreună cu Dobrogea, unde nu aveau majoritatea absolută), fiind urmați de ucraineni, cu 27,7%, apoi de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
spre Dunăre. Mai Întâi, țăranii italieni i-au romanizat pe traci și pe iliri, apoi toți aceștia au extins romanitatea la nord de Dunăre, având, În Dacia romană, o superioritate numerică față de dacii rămași relativ puțini. Să privim și marea frescă a Ateneului Român din București, unul dintre monumentele emblematice ale Capitalei. Operă a pictorului Costin Petrescu, inaugurată În 1937, se Înfățișează ca o amplă istorie În imagini a românilor. Fuziunea daco-romană este simbolizată prin idila dintre o dacă și un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
repede; romanul Însă s-a maturizat abia după Primul Război Mondial, când a cunoscut brusc o mare Înflorire. Perioada interbelică este considerată de altfel epoca de aur a literelor românești. S-au ilustrat, printre romancieri, Liviu Rebreanu (1885-1944), cu viguroase fresce epice ale satului românesc, Mihail Sadoveanu (1880-1961), cu proza sa arhaizantă, la Întâlnirea dintre roman, mit și epopee, Camil Petrescu (1894-1957), cu o analiză fin intelectuală a unor tipuri de eroi neliniștiți și neadaptați, și Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955), romancieră a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mâncau „mititei“. Pentru a se delimita și mai bine de francezi, bucureștenii sunt și mari amatori de bere, iar braseriile lor urmau modelul german sau austriac, nicidecum francez (precum renumitul „Carul cu bere“, cu un sofisticat decor În lemn, cu fresce și vitralii, care-i dau aspectul unui „templu“ al berii). Vinul se bea adesea sub formă de șpriț (tot un cuvânt nemțesc, de la spritzen, adică dublat cu sifon sau apă minerală, iarăși mai aproape de gustul german sau austriac decât de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
transilvăneni și la mișcarea lor națională În jumătatea de secol care a precedat Primul Război Mondial: A Nation Affirmed: The Romanian National Movement in Transylvania, 1860-1914, București, 1999. Lucrarea continuă contribuțiile anterioare ale autorului, care se constituie Într-o vastă frescă a istoriei românilor din Transilvania În secolele XVIII- XIX: The Rumanian National Movement in Transylvania. 1780-1849, Cambridge, Mass., 1969; A Nation Discovered. Romanian Intellectuals in Transylvania and the Idea of Nation, 1700- 1848, București, 1999. 17. Cu privire la 1907, vezi lucrarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe-aici! Desfid orice ființă umană (ceea ce Isus era pe deplin, în ciuda dublei sale naturi) care pretinde că poate sta aici două minute neînfricat cu torsul gol și cu mâinile împreunate în rugăciune, ca Hristosul tău cu porumbelul din celebra frescă. Sau atunci să nu-mi mai spună nimeni că Verbul s-a întrupat făcându-se carne, deci epidermă (a doua punere în gardă: nu trișați cu carnația, voi fanatici ai Întrupării!). Cum traversarea deșertului te pregătește pentru lucruri mari, acest
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ce ține de mâna omului. Construcțiile și amenajările recente, parașutate parcă în peisaj, nu mai permit acel delicat degradeu asortat cu mediul ambient care făcea tulburătoare poezia ruinelor. Admirabila vedere pe care o oferă muntele Sion te face să uiți frescele colorate ca de creșă municipală care acoperă pereții neobizantini ai bisericii Saint-Pierre-en Gallicante de la Ierusalim, loc unde se presupune că ar fi fost închis Hristos, însă nu putem spune același lucru despre triumfalista bazilică a Bunei Vestiri din fundul depresiunii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
face pe acesta să se simtă ca un balon de săpun sau ca musca la arat. În fața acestor profeți fără vârstă, înveșmântați în bărbile lor albe, pe care nu i-ar urâți niciun dagherotip așa cum nu l-au urâțit nici frescele sau miniaturile medievale, și pe care zadarnic încerc mereu să mi-i imaginez copii sau măcar adolescenți imberbi, prea conștient fiind de faptul că deranjez, eu unul mă cam bâlbâi. Ei rămân totuși curtenitori și mai degrabă ospitalieri. Economi la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
înflorită pe ramura lui Iesei, trăsătură de unire între vechi și nou, în tablele Legii și Cuvântul întrupat, devenit carne... Restaurarea n-a desfigurat biserica din secolul al XII-lea construită sub regele Baudouin pe locul unui izvor antic. Cu frescele ei bizantine în culori estompate, ea rămâne de o remarcabilă austeritate, mulțumindu-i astfel pe puriștii lui Dumnezeu. Nu știu exact ce anume a rămas din biserica cruciaților construită de călugării ospitalieri (în subsolul ei există și un rezervor roman
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de-al treilea deceniu la biserica Sfântul Nicolae (Biserica Domnească) din Curtea de Argeș. Într-un mormânt s-a găsit un costum somptuos, cu o pafta la centură, caracteristică pentru lumea feudală central-europeană. Pe stâlpul din stânga, din fața altarului, s-a descoperit o frescă înfățișând un cavaler feudal în armură. Toate acestea l-au determinat pe Nicolae Iorga să subintituleze cel de-al patrulea volum din marea sinteză de istorie a românilor Cavalerii. În 1907 și 1908, Ion Bogdan a realizat două studii despre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul Glodeni, unde a fost Stan, lângă Stăuceni. Cât privește privilegiul din 27 octombrie 1491, prin care se întărea mânăstirii Muntele Mare, a fost considerat a fi un fals. Actuala biserică de la Humor, una dintre cele care și-a păstrat frescele exterioare, a fost zidită de logofătul Toader Bubuiog, fratele lui Petru Rareș. Mânăstirea Putna. I-au trebuit lui Ștefan cel Mare nouă ani de domnie ca să poată ridica un lăcaș de cult, ce avea să devină necropolă domnească. După Analele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un armament greu (platoșe, coifuri, cămăși de zale etc). Din puținele informații pe care le avem, putem să afirmăm că și în oștile românești din secolele XIV-XV existau oameni bine înarmați, la fel ca cei din statele feudale apusene. O frescă de pe un stâlp din biserica Sfântul Nicolae din Curtea de Argeș reprezintă pe un cavaler înarmat așa cum erau înarmați cavalerii occidentali. La 22 iunie 1456, într-un document dat de Petru Aron, acesta făgăduia regelui Poloniei îi va trimite în ajutor “patru sute
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vătășianu considera, în schimb, că amplificarea construcției “răspunde unei cerințe estetice sporind farmecul pitoresc pe care îl crează fărâmițarea interiorului”. Prin creșterea în lungime și înălțime s-a creat astfel un spațiu mare mare, în interior, care trebuia acoperit cu frescă. Zugravii au știut, însă, să îl folosească, introducând teme noi și mărind înălțimea personajelor. Ținând seama de simbolurile, care joacă un rol foarte însemnat în mentalitatea oamenilor din Evul Mediu, hramul bisericilor, data la care au fost sfințite, nu a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a ști dacă, printre atâtea griji provocate de evenimente dramatice, fără precedent ca număr și intensitate, domnul a mai avut și răgazul să inițieze și să susțină material cel mai amplu program de construcții bisericești și de împodobirea acestora cu frescă. Și este cu adevărat interesant de știut dacă pictura bisericilor de la Pătrăuți, de la Sfântul Ilie, sau cea de la Popăuți s-a datorat unor zugravi care au lucrat în secolul al XV-lea sau la mijlocul secolului al XVI-lea și la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]