8,881 matches
-
pe tânăr la bal. Eleonora era nervoasă. La început nu reușise să-și descopere iubitul printre dansatori, când la un moment dat l-a observat în brațele altei fete dansând un tangou strânși lipiți unul de altul. Eleonora fierbea de furie când i-a văzut așa îmbrățișați. Simțea că se sufocă, că nu mai are aer. Cum! Ea să fie abandonată așa din senin, fără nici o explicație, ea care îi cedase insistențelor și i se oferise pe tavă? Ieși afară din
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
Preabunul ne ajută să ne regăsim în firea noastră de lumină dar depinde foarte mult de noi ce cale alegem. Am făcut această mică digresiune fiindcă în carte vom găsi personaje uimitoare dintre acelea care, trăind într-o lume a furiei nebune, au reușit totuși să se ridice deasupra ei. Dar să nu anticipez. Titlul cărții poate părea puțin straniu dacă autorul, care acum a depășit șapte decenii de viață cu folos trăită, nu ne-ar lămuri încă de la început că
CU IVAN LUNGU PRINTRE AMINTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347567_a_348896]
-
Autorului Nu-ți vreau fruntea, gâtul, gura, Sânii, șoldurile, ochii... Ci îți vreau toată făptura. Cu scurtimea strâmtei rochii Scoli săracii și bogații, Scoli bolnavii, muribunzii, Scoli din moarte decedații, Scoli înalții și scoli scunzii, Scoli cu grjă, scoli cu furii, Scoli pe leneși să se-ndemne, Scoli cu drag sau ciuda urii, Scoli surcica, scoli ce lemn e... Scoli timizii, scoli feciorii, Scoli virginii, scoli școlarii, Scoli din carte profesorii, Scoli galanții și măgarii, Scoli și morții, scoli și vii
SCOLI ŞI MORŢII... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347606_a_348935]
-
ori sanie, urme făcute doar cu câteva clipe mai înainte. Merse așa, cu mare trudă, până răzbi înspre pădure. Aici era mai bine, viscolul era mai blând. Doar, când și când, cădeau de pe brazi bucăți mari de zăpadă stârnite de furiile vântului ce îndoia vârfurile copacilor. Nea Mihai umbla printre brazi, molizi și fagi, rotind privirile în toate părțile. Știa pentru ce venise - să caute vizuini de jder, trădate de urmele lăbuțelor lăsate prin zăpadă, care duceau drept spre bârlogul lor
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
Eram convins că ceilalți colegi, mai prevăzători, când au auzit vuietul mării, s-au culcat pe partea cealaltă, cum s-ar zice. Am așteptat zece minute și văzând că marea se izbea de stâncile de pe dig cu tot mai multă furie, am întors mașina și luat drumul înapoi spre casă. Încă era noapte, iar întunericul era spart, pe ici, pe colo, de lămpile de neon ale iluminatului public de pe faleză, sau din zona obiectivelor turistice. Până să se lumineze bine de
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
sunt, ce-ți voi mai fi mamă? Mă lupt cu oglinda pentru anii furați atunci, când abia-nvățasem să simt iubirea de tată. Tăvălită-n dureri, genunchii strânși pân-la gură, uite, dreaptă, înfrunt viața, pentru tine, mamă! O sparg, cu furie, pentru ce urmează să-mi fure când v-a veni, să plece, perfida, cu tine de mână. Acum te rog, în șoaptă cerându-mi iertare, Spune! Voi mai fi ce am fost? Pentru cine? Unde? Sărut-mâna măicuță! Sărut-mâna, măicuță! În fața
BUCHET PENTRU MAMA... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350050_a_351379]
-
să-mi faci viitorul așa cum voiesc eu! Bătrânul sta neclintit, privind-o pe nebună cum s-a dezlănțuit. Zise calm: - Atâta încrâncenare eu n-am mai întâlnit! Iarna văzu cu turbare că Moș Vreme nu execută porunca sa. De atâta furie nu mai gândi și, fără să vrea, începu să dea agitată din mâini în dorința de a-l vrăji: - Nu-mi execuți porunca, moșneag nenorocit? Te voi preface-n stâncă, sau într-un bloc de gheață. Statuie cu vârtelniță, cu
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
zilnic al vieții. Pentru ele trebuie avută înțelegere, păsuire. Așadar, criticile, așteptările cu privire la viață, trebuie însoțite de răbdare, coordonate într-un mod care să ne permită să ne gândim creativ la viitor; să nu dăm totul la o parte, cu furie, fără judecată și să ne grăbim să înlocuim cu ceva care nu poate demonstra soliditate, pentru a nu ajunge în situația de a fi dezamăgiți. Dar nici a tolera un rău existent, complăcându-ne în situații neclare prea mult timp
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
să suportăm supărarea lui, dar va înțelege într-un final că lucrurile se vor schimba pe aici. Vorbea despre pasăre ca despre un om! Ca despre un prieten! Adică, ea va lua locul unei păsări care își va îndrepta toată furia asupra persoanei sale? Unde nimerise? Se așeză pe un scaun cu spătar împletit din papură și își trase sufletul. Asta da primire! Romantism aventuros de-a dreptul! Florin aprinse toate luminile din casă. Dacă se aștepta să i se facă
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
pe o nouă Hiroshima, au reînceput să se iubească unii pe alții. De-abia acum, după mai mult de 2000 de ani, au început să aplice învățăturile lui Iisus în viața de zi cu zi, de-abia acum au dispărut furia, invidia și ura, și s-au clădit noi temple, autentice. Însă pentru băiatul ingenuu de odinioară, Radu, s-a dovedit a fi prea târziu. Prea multe nopți nedormite, prea mult vin, prea mult desfrâu, prea adâncă filosofie a nihilismului și
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
căldură răcoroasă în inimă și toate culorile fricii vor deveni culorile toamnei. Haide! Toamna te-ai născut și dacă toamna ar fi fost anotimpul tristeții, tu nu ieșeai atât de optimistă deși te-au lovit buchete de fulgere în plină furie întreaga viață. Mulțumesc, Victore! Voi merge printre frunze să le culeg frumusețea. Știu că-mi vei împinge privirile spre cele pe care le vrei a-mi fi pace, armonie chiar pentru acea clipă în care acționez, activez bucuriei darul. Încep
FRICĂ, FRUNZE, LINIŞTE, TOAMNĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350244_a_351573]
-
l-a asigurat că își poate găsi un amant mult mai tânăr, care să se ridice la înălțimea pretențiilor sale. Atunci Emanuel a simțit ceva cu totul nou, două porniri covârșitoare, instinctuale, fatale, de care nu avusese cunoștință până atunci: furia și umilința. A fost ca și cum un nor negru s-ar fi abătut brusc asupra lui, întunecându-i rațiunea, răscolindu-i teribil simțirile, trecându-l printr-un imaginar cerc aprins. Pe moment n-a zis nimic, dar și-a jurat să
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
în camera Rashiei stă acum Soraya, iar fata din patul tău - cumplită presupunere! - e chiar Rashia”. La auzul acestor cuvinte, șahul s-a făcut palid și a simțit că îl ia cu leșin. „Trădare! Minți! Te voi ucide!”, rosti, cu furie, dar era tot mai nesigur pe el. „Știi cum să ne deosebești? Semănăm ca două picături de apă”, plusă fata. „Nu, adevărul e că nu știu. Rashia nu are alunițe sau alte semne particulare”, recunoscu Rashid, învins. Și amână execuția
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
pe păr, apoi pe piept și, într-o licărire de nebunie, i-a șoptit în ureche, cuprinzându-i lobul cu buzele: „Rashia... Rashia...”. Fata a tresărit la auzul acestui nume, dar nu a răspuns nimic. Brusc, într-o izbucnire de furie, șahul s-a ridicat în picioare și a tunat: „Este o nebunie mult prea mare! Ca să scap, voi da ordin să fiți ucise amândouă! Chiar în noaptea aceasta!”. Soraya și-a despletit ușor părul și, fără a ezita câtuși de
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
te întorci de unde ai plecat. Să-ți desăvârșești trecerea... Alături de cititori, de Penelope, citind știrile despre război... Toate acele lucruri... știi tu...". Am simțit că îmi îngheață sângele în vene. "Dar ce crezi", am rostit într-o explozie subită de furie, "că sunt nebun? Acolo nu mă mai întorc în vecii vecilor, m-ai înțeles? Nu după ce am văzut aici. Mai bine mor". "Eram sigur", rosti ghidul meu, și pentru prima dată am simțit în glasul său tristețe. Compasiune. În aceasta
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
A fost adus pebrațe în celulă și lăsat în voia soartei. Ei cum ar fi putut să-l ajute decât mângâindu-l cu vorbe bune? Și soarta a făcut ca unul din torționari să cadă și el pe bec, stârnind furia propriilor lui colegi care l-au declarat dușman de clasă și l-au bătut mai rău ca pe un deținut, aducându-l apoi în aceeași celulă. Colegii lui. Acum se aflau împreună și victima și călăul. Cu același rgim de
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
făcea legea în Mediterana. Tiberius avea însă și defecte. Multe și destul de grave. Pleca urechea uneori, foarte ușor, unor bârfe și zvonuri care îi distrăgeau atenția și îl enervau, și de multe ori lăsa altor subalterni rezolvarea, sau orbit de furie dădea verdicte foarte dure în caz că se implica. Deși autoritar, era atras și nu se putea sustrage influenței unor persoane malefice din anturajul său crezând de fapt că aceștia sunt oameni integri și greșise cel mai mult în legătură cu Lucius Aelius Seiano
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
la un eveniment epocal. În corpul barajului s-au lăsat porțile grele de fier, oprind apele înspumate ale râului în care colcăiau păstrăvii și lipanii. Și, văzând cu ochii, încet-încet, albia Argeșului seca, iar apa în baraj creștea, izbind cu furie în betonul curbat al stăvilarului. Lucrarea se terminase cu zece zile înainte de termenul fixat. Lacul de acumulare începea să prindă contur. Lacul artificial, cu aproape cinci sute de milioane de metri cubi de apă, se forma sub ochii noștri. La
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
la un eveniment epocal. În corpul barajului s-au lăsat porțile grele de fier, oprind apele înspumate ale râului în care colcăiau păstrăvii și lipanii. Și, văzând cu ochii, încet-încet, albia Argeșului seca, iar apa în baraj creștea, izbind cu furie în betonul curbat al stăvilarului. Lucrarea se terminase cu zece zile înainte de termenul fixat. Lacul de acumulare începea să prindă contur. Lacul artificial, cu aproape cinci sute de milioane de metri cubi de apă, se forma sub ochii noștri. La
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
și cu mai puțină umbră, câțiva pensionari își odihneau oasele. Dacă erau cel puțin doi, discutau. Cu voce joasă. Discutau și înjurau. Dacă erau mai mulți, discutau și ei. Cu voci mai puternice. Și înjurau mai mult. Cu obidă. Cu furie și scârbă. Aceeași temă era pusă în discuție: scăderea pensiilor cu 15%. După rarele momente de tăcere, timp în care „rumegau” bine cele auzite de la unul sau altul, fiecare își făcea socotelile, cu voce tristă, pierdută. Își împărțea banii cum
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
decât din convingere, Alma-i răspunse, într-un târziu: - Bine, dar cu o condiție. Să pui mâna să înveți. - Orice, Alma, îți mulțumesc zeiță. M-ai salvat din gura balaurului fioros, glumi el vesel. Ești singura armă care mă apără de furia lui. - Da, da... zise amuzată fata. Pe când tărășenia? - Ai mei trebuie să sosească în maximum două - trei zile. Dar nu facem repetiții? - Dragă! Ești deja obraznic, nu crezi?! Îi aruncă iritată fata. Acum, te rog, lasă-mă să învăț la
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În acele clipe, trebuia să eviți să fii, cumva, motivul descătușării furiei sale, stârnite din cauza cine știe cărei pricini. Tata era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
ce era hăituit De doi câini, pe care... într-o iarnă rece, când lupii-i alergau: El s-a grăbit, în ajutor le-a venit, la el în iesle i-a adăpostit; Iar câinii întremați, când putere-au prins, cu furie-l lătrau. Referință Bibliografică: DULĂII DE IERI ȘI DE AZI / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 448, Anul II, 23 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
REUȘIT SĂ TE SUPUNĂ CÂT AI FOST UNIT. De ce te lași dezbinat ? Ai fost scut creștinătății, când întreaga Europă tremura de teama islamului. Sângele tău a salvat Europa iar românul Iancu de Hunedoara a salvat Viena și întreaga Europa de furia semilunii. Acum, tu popor de salvatori ai creștinismului, ești tratat ca un paria. Când îți vei revendica drepturile ? Din tine au apărut: Eminescu, Enescu, Brâncuși, Gogu Constantinescu, Vuia, Vlaicu, Coandă, Petrache Poenaru, Nicolae Teclu, Spiru Haret, Herman Oberth, Conrad Haas
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
mereu și mereu el a spus nu, nu acum încă mai sînt tînăr îmi plac distracțiile. Mi-a trecut odată prin minte un gînd înfiorător, ți-l împărtășesc și ție ca să văd ce vei spune: imagineazati-l pe Marin urlînd de furie, ca un turbat așa era cînd se enervă urcînd pe stîlp cu funia pe umăr, ajunge sus leagă funia, îi privește sfidător pe toți îi înjură, mai ales pe nevastasa. Calcă peste glasul conștiinței își pune lațul în jurul gatului și
MARIN (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365840_a_367169]