2,691 matches
-
tavă? 5. Cum ar putea omul să oprească ploaia? 6. imaginați-vă că privighetoarea ar cânta cu cuvinte. Ce v-ar spune? 7. Personificați manualul de limba română. Ce v-ar spune? 8. Alcătuiți enunțuri ce pot constitui dialoguri între furnici: exclamare, întrebări. 9. Găsiți însușiri ciudate pentru: vânt copil caiet stilou pisică bancă Practica școlară confirmă că atmosfera de cooperare, de colaborare între învățător și elevi, între elevi ca membri ai unor grupe mobile de lucru, stimularea competiției oneste și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
română, Povestea gâștelor, Iarna pe uliță, Concertul primăverii; Ion Creangă: Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Ursul păcălit de vulpe, Cinci pâini, Amintiri din copilărie; Barbu șt. Delavrancea: Bunicul, Bunica, Neghiniță, Palatul de cleștar; Alexandru Donici: Greierul și furnica, Racul, broasca și știuca, Musca; Petre Dulfu: Isprăvile lui Păcală; Victor Eftimiu: Omuleț, Vreau să trăiesc printre stele, Fluierul ciobănașului, Zâna viselor; Mihai Eminescu: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Somnoroase
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
silvostepa din depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, apare și brasca brună de pământ (Pelobates fuscus). Litiera pădurilor, luminișurile, scoartă copacilor, sunt populate de numeroase nevertebrate: gosteropode, miriapode, păianjeni, pseudoscorpionide, etc. Dintre insecte, o contribuției mportantă la igiena pădurilor o au carabidele, furnica roșie (Foenica rufa) care se hrănesc cu larve, omizi și alți dăunători (V. Băcăuanu, 1880). FAUNA SILVOSTEPEI Este mai săracă, ea având mult de suferit de pe urma expansiunii activităților umane. Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândău (Citellus citellus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
toți pentru unul.” Toamna târziu după căderea totală a frunzelor, pădurea pare moartă, nu se mai aude cântecul cucului, doar pe frunzele moarte de pe pământ sau pe firele veștede de iarbă, se mai strecoară câte un greier sau câte o furnică. Toamna este harnică dar și bună gospodină, îi pregătește iernii, cămara plină cu legume și fructe și tot felul de conserve. Apoi mai târziu cu fruntea semeață dar tristă, își înfășoară trupul în cojoace de ceață, pregătindu-se pentru o
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
atâția oameni buni și atâția copilași nevinovați pe pământ. Cu ce sunt ei vinovați ca să piară?! Păi, pierde-i numai pe cei răi Doamne, căci s au înmulțit și fac atâtea rele. Deodată, Sfântul Petru călcând într-un mușuroi de furnici, începu să dea cu mâinile de sus până jos, omorând furnicile care-l înțepau. Ce faci Petre, zise Domnul? Omor furnicile, Doamne, căci mă ciupesc. Mare păcat faci cu ele Petre! De ce nu le omori decât pe cele care te
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
sunt ei vinovați ca să piară?! Păi, pierde-i numai pe cei răi Doamne, căci s au înmulțit și fac atâtea rele. Deodată, Sfântul Petru călcând într-un mușuroi de furnici, începu să dea cu mâinile de sus până jos, omorând furnicile care-l înțepau. Ce faci Petre, zise Domnul? Omor furnicile, Doamne, căci mă ciupesc. Mare păcat faci cu ele Petre! De ce nu le omori decât pe cele care te înțeapă. Celelalte vezi bine că sunt nevinovate! Și Sfântul Petru a
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cei răi Doamne, căci s au înmulțit și fac atâtea rele. Deodată, Sfântul Petru călcând într-un mușuroi de furnici, începu să dea cu mâinile de sus până jos, omorând furnicile care-l înțepau. Ce faci Petre, zise Domnul? Omor furnicile, Doamne, căci mă ciupesc. Mare păcat faci cu ele Petre! De ce nu le omori decât pe cele care te înțeapă. Celelalte vezi bine că sunt nevinovate! Și Sfântul Petru a înțeles atunci taina vieții oamenilor, care nu e departe de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
mă ciupesc. Mare păcat faci cu ele Petre! De ce nu le omori decât pe cele care te înțeapă. Celelalte vezi bine că sunt nevinovate! Și Sfântul Petru a înțeles atunci taina vieții oamenilor, care nu e departe de cea a furnicilor. Iată de ce nu pierde Dumnezeu lumea: pentru că mai sunt oameni buni! 119. Urmele lui Dumnezeu pe nisip Un om avu într-o noapte acest vis: se făcea că mergea împreună cu Dumnezeu pe malul nisipos al unui râu. În acest timp
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fructele au adaptări morfologice pentru a le ușura plutirea: acoperire cu puf (păpădie, salcie), existența aripioarelor (tei, frasin, ulm, paltin) Lista animalelor determinate a. Animale nevertebrate: Gasteropoda - Helix pomatia,Arahnida - Aranea (paianjeni),Insecta: Orthoptera (lăcuste),Heteroptera (ploșnițe),Hymenoptera (albine, viespi, furnici); Coleoptera (Carabidae - Carabus cance llatus, Carabus convexus, Carabus excellens, Staphylinidae; Lucanidae :Lucanus cervu rădașca),Lepidoptere : fluturi de zi; Diptere (țânțari ,muște) b. Animale vertebrate Amphibieni: Rana dalmatina (broasca brună), Bufo bufo (broasca râioasă), Hyla arborea (brotăcel ), Reptilia -Lacerta viridis (gușter
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
distrugere umană și materială pe care războiul nuclear îl poate produce. Evident, dacă putem vizualiza o societate umană de o înaltă complexitate acționând ca un mușuroi primitiv, putem presupune că are și capacitatea lui de refacere. Dacă o jumătate dintre furnicile unui mușuroi au fost nimicite laolaltă cu nouă zecimi din pereții mușuroiului, sigur că vom trage concluzia că cele rămase o vor lua de la capăt, clădind mușuroiul și reproducându-se până când următoarea catastrofă le va forța să reia totul de la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
făcut și șobolanii, care au început să alerge prin poduri și curți; pe unele șosele și câmpuri, se puteau vedea șerpi și arici înghețați sau amorțiți, deși era o temperatură scăzută afară; pe camp au apărut mușuroaie de cârtițe, iar furnicile au ieșit și șiau părăsit mușuroaiele; albinele aveau un zbor dezordonat; bancuri mari de pești s au aruncat pe malurile Mării Negre sau ale Dunării, animalele sălbatice se ascundeau în păduri și scoteau răgete, cu totul ieșite din comun. Manifestări neobișnuite
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
1940, râmele au ieșit în masă la suprafață. De asemenea, cu 12 ore înainte de seismul din 4 martie 1977, au ieșit din pământ, deși pe sol era încă zăpadă. Fragile și moi, râmele simt imediat deplasările și mișcările din sol. * Furnicile. Din timpuri străvechi, s-a observant că furnicile părăsesc mușuroaiele înainte de cutremur, iar cele cu aripi se ridică în aer, chiar dacă pământul este înghețat, iar temperatura aerului este scăzută. * Peștii. Cu puțin timp înainte de cutremur, peștii de mare adâncime ies
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
De asemenea, cu 12 ore înainte de seismul din 4 martie 1977, au ieșit din pământ, deși pe sol era încă zăpadă. Fragile și moi, râmele simt imediat deplasările și mișcările din sol. * Furnicile. Din timpuri străvechi, s-a observant că furnicile părăsesc mușuroaiele înainte de cutremur, iar cele cu aripi se ridică în aer, chiar dacă pământul este înghețat, iar temperatura aerului este scăzută. * Peștii. Cu puțin timp înainte de cutremur, peștii de mare adâncime ies la suprafața apei, uneori chiar cu o lună
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
mele (Biserică, Stat, Societate în anii ’30) mi-a adus o mai bună cunoaștere a editurilor și a lumii care le populează. Momentele căutării unui editor, atunci când ești un debutant, sunt mizerabile, cu câteva mici excepții; dar fără „EI“, noi, furnicile pixului și creionului, nu pot exista. Suntem deci în simbioză, ca rechinul cu peștele pilot, rinocerul și mierla ce-l scarpină pe spate de purici... Interesant este momentul când trebuie să-ți prezinți și să-ți aperi-vinzi manuscrisul. Situația este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de ani, o căciulă de bani, o căruță de premii etc. Unele substantive pot trece din clasa A în clasa B, dacă sunt parțial delexicalizate. Ele devin termeni cuantificatori, exprimând o cantitate, în sintagme pseudopartitive: (25) a. o armată de furnici (utilizare metaforică) b. Pe litoralul ăsta sunt o armată de manageri. (M. Tatulici, Realitatea TV, 2007) Diferențele dintre aceste trei clase de substantive colective se stabilesc pe baza câtorva criterii sintactice și semantice: (i) independența referențială Colectivele din clasa A
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de pe prima poziție. Astfel se explică în GALR acordul cu nominalul de pe a doua poziție: (93) a. douăzeci de mere, o sută de studenți, un milion de studenți, un miliard de studenți b. două kilograme de mere, o armată de furnici, o mulțime de studenți Numeralele legate de substantiv prin prepoziția de sunt formate cu -zeci, sută, mie, milion, miliard etc. Formanții sută, mie, milion, miliard au unele caracteristici morfologice substantivale, ceea ce explică de ce se leagă de nominalul cuantificat prin prepoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagma pseudopartitivă (un kilogram de mere < mere un kilogram). Structurile pseudopartitive s-ar parafraza ca în (94): (94) a. o sticlă de vin - "vinul este o sticlă" b. un munte de cărți - "cărțile sunt un munte" c. o armată de furnici - "furnicile sunt o armată" d. o mulțime de probleme - "problemele sunt o mulțime" În structura inițială, cele două nominale alcătuiesc o propoziție redusă - GX în structura de mai jos - în care N2 este subiect, iar N1 este predicat. N2 se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pseudopartitivă (un kilogram de mere < mere un kilogram). Structurile pseudopartitive s-ar parafraza ca în (94): (94) a. o sticlă de vin - "vinul este o sticlă" b. un munte de cărți - "cărțile sunt un munte" c. o armată de furnici - "furnicile sunt o armată" d. o mulțime de probleme - "problemele sunt o mulțime" În structura inițială, cele două nominale alcătuiesc o propoziție redusă - GX în structura de mai jos - în care N2 este subiect, iar N1 este predicat. N2 se deplasează
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
destul de variate. Unele denotă conținutul, unele denotă cantitatea, iar altele se bazează pe comparație: (98) a. o sticlă de vin - "vinul este într-o sticlă" (conținutul) b. un vârf de sare - "sare cât un vârf" (cantitatea) c. o armată de furnici - "furnicile sunt ca o armată" (comparație) Dacă interpretăm termenul N1 ca un clasificator (așa cum o face Tănase-Dogaru, 2007), nu mai este nevoie să adoptăm analiza prin inversiune predicativă. Conform lui Tănase-Dogaru (2007: 107) în structurile pseudopartitive, diferența de acord (cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
variate. Unele denotă conținutul, unele denotă cantitatea, iar altele se bazează pe comparație: (98) a. o sticlă de vin - "vinul este într-o sticlă" (conținutul) b. un vârf de sare - "sare cât un vârf" (cantitatea) c. o armată de furnici - "furnicile sunt ca o armată" (comparație) Dacă interpretăm termenul N1 ca un clasificator (așa cum o face Tănase-Dogaru, 2007), nu mai este nevoie să adoptăm analiza prin inversiune predicativă. Conform lui Tănase-Dogaru (2007: 107) în structurile pseudopartitive, diferența de acord (cu N1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o interpretare de tip superlativ sau de "gradul zero" (engl. pure degree), verbul predicat se acordă cu N2. Dacă N1 are o interpretare de tip comparativ, el impune acordul verbului predicat: (99) a. interpretare de tip comparativ: o armată de furnici - "furnicile sunt ca o armată" O armată de furnici a invadat locuința. b. interpretare de tip superlativ sau de "gradul zero": o armată de furnici - "furnicile sunt foarte multe, cât o armată" O armată de furnici au invadat locuința. Sintagmele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
interpretare de tip superlativ sau de "gradul zero" (engl. pure degree), verbul predicat se acordă cu N2. Dacă N1 are o interpretare de tip comparativ, el impune acordul verbului predicat: (99) a. interpretare de tip comparativ: o armată de furnici - "furnicile sunt ca o armată" O armată de furnici a invadat locuința. b. interpretare de tip superlativ sau de "gradul zero": o armată de furnici - "furnicile sunt foarte multe, cât o armată" O armată de furnici au invadat locuința. Sintagmele comparative
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
engl. pure degree), verbul predicat se acordă cu N2. Dacă N1 are o interpretare de tip comparativ, el impune acordul verbului predicat: (99) a. interpretare de tip comparativ: o armată de furnici - "furnicile sunt ca o armată" O armată de furnici a invadat locuința. b. interpretare de tip superlativ sau de "gradul zero": o armată de furnici - "furnicile sunt foarte multe, cât o armată" O armată de furnici au invadat locuința. Sintagmele comparative și cele superlative au structuri diferite: cele comparative
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
comparativ, el impune acordul verbului predicat: (99) a. interpretare de tip comparativ: o armată de furnici - "furnicile sunt ca o armată" O armată de furnici a invadat locuința. b. interpretare de tip superlativ sau de "gradul zero": o armată de furnici - "furnicile sunt foarte multe, cât o armată" O armată de furnici au invadat locuința. Sintagmele comparative și cele superlative au structuri diferite: cele comparative sunt formate prin inversiune predicativă, ceea ce înseamnă că în structura inițială cei doi termeni se găsesc
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
el impune acordul verbului predicat: (99) a. interpretare de tip comparativ: o armată de furnici - "furnicile sunt ca o armată" O armată de furnici a invadat locuința. b. interpretare de tip superlativ sau de "gradul zero": o armată de furnici - "furnicile sunt foarte multe, cât o armată" O armată de furnici au invadat locuința. Sintagmele comparative și cele superlative au structuri diferite: cele comparative sunt formate prin inversiune predicativă, ceea ce înseamnă că în structura inițială cei doi termeni se găsesc într-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]