2,337 matches
-
alta. Filosofii chinezi ai epocii și-au exprimat punctele de vedere diferite și asupra termenului i (moral]). În sens strict, termenul înseamn] corectitudine; într-o abordare deontologic], sensul este acela de obligație. Eu ins] evit acest sens din urm], întrucat gânditorii chinezi nu și-au împ]rțit modelele orientative în reguli cu caracter de sentinț]. Aceștia nu individualizeaz] obligațiile și datoriile în modul în care o facem noi. Conceptul i trebuie înțeles că form] ideal] a conduitei sociale corespunz]toare în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un tao sociocultural de orientare tradițional], reg]sit la gânditorii clasici. Baza raporturilor normative dintre oameni este dat] de raporturile aferente rolurilor sociale și nu de simplă mijlocire a rațiunii. 2) Mo Tzi și taoismul utilitarist Mo Tzi, cel dintâi gânditor adversar, a preluat, în mare parte, structura schemei normative elaborate de c]tre Confucius. Și el a înclinat spre analiză modului în care denumirile cuprinse în codurile etice înfluențeaz] comportamentul, în defavoarea analizei unor formul]ri indicând obligativitatea (ceea ce trebuie f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tot mai evident] a influenței vestice, ins] gândirea chinez] nu le-a interpretat prin prisma modelului etic al individualismului deontologic; reformatorii chinezi ar fi putut foarte bine s] introduc] statul de drept (deci guvernarea legii), ins] la fel ca si gânditorii clasici în materie de filosofie politic], au preferat inocularea caracterului în locul sancțiunii. Referințe Toate citatele au fost traduse din original de c]tre autor. Majoriatea acestor fragmente poate fi g]sit] în: Chan, Wing-tsit: A Source Book în Chinese Philosophy
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
special cea a fariseilor? În primul rând, acestea erau exclusiviste și în al doilea rând, modul in care înțelegeau nivelul și profunzimea iubirii nu era suficient de radical. În ceea ce îl privește pe Sfanțul Apostol Pavel, el a fost un gânditor complex și inc] se mai discut] pe marginea acestor aspecte, f]r] a se fi ajuns, ins], la o rezolvare a lor. Oricum, este clar c] Sfanțul Apostol Pavel a inteles faptul c] baza eticii lui Iisus const] într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar Sunnah drept proiecția istoric] a unei existente umane inspirate și ghidate de divinitate, individualizat] în persoana profetului Mohamed, considerat și ultimul din seria mesagerilor lui Dumnezeu. Regretatul Fazlu Rahman, renumit savant în gândirea islamic] la Universitatea din Chicago și gânditor musulman modern, susținea c], în faza să inițial], islamismul a demarat că o preocupare rațional] și moral] profund] de a reforma societatea, si c] aceast] intenționalitate moral] a fost conceput] în așa fel încât s] încurajeze un angajament fâț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și au folosit-o în diverse mișc]ri populare și revoluționare. (Eticile marxiste sunt discutate în capitoloul 45, „Marx împotriva moralei”.) Totuși, drepturile universale nu prezint] probleme doar pentru politicienii de stânga. Ele sunt, de asemenea, criticate de c]tre gânditorii conservatori ai tradiției bazate pe scrierile filosofului politic al secolului al XVIII-lea, Edmund Burke. Obiecția conservatoare const] în faptul c] o doctrin] a drepturilor submineaz] integritatea culturii și a obiceiurilor deoarece acestea exist] în anumite vremuri și în anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alt] problem] serioas] este aceea c] subiectivismul simplu nu poate s] justifice faptul c] oamenii nu sunt de acord cu etică. George Bush spune c] avortul este imoral. Betty Friedan, autoarea c]rții The Feminine Mistique [Mistica Feminin]] și o gânditoare feminist] de frunte neag] acest lucru, spunând c] avortul nu este imoral. Simplu, domnul Bush și doamna Friedan nu sunt de acord. Dar gândiți-v] ce implicații are subiectivismul simplu cu privire la aceast] situație. Conform subiectivismului simplu, când domnul Bush spune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a celei de-a doua. Este un mod de a încerca s] ne asigur]m c] raționamentele morale, ale noastre și ale altora, pot fi ap]rate. Este un mod în care „sinele nostru mai bun”, sau cel puțin mai gânditor, încearc] uneori repurtarea victoriei. Teoriile morale, concepțiile abstracte pe care le studiem în filosofia moral], sunt derivate din teoretizarea moral]. Sunt întruchip]ri ale unei activit]ți care este parte din practică moral] zilnic]. Folosim aceste structuri abstracte în scopuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care reprezint] concepțiile globale asupra anumitor clase sociale dintr-o anumit] epoc] și în care servește interesele acestor clase. Într-o bine-cunoscut] scrisoare c]tre Franz Mehring, Friedrich Engels descrie ideologia că pe „un proces desf]surat de așa-numitul gânditor cu conștiinț], dar cu o conștiinț] fals]. Adev]ratele forțe conduc]toare care îl mișc] îi r]mân necunoscute; altfel nu ar fi un proces ideologic. Astfel, el își închipuie forțe conduc]toare false sau aparente” (MEW 39, p. 97
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ei s] se alieze cu determiniștii radicali care resping relevanță ideilor privind vină moral] pentru folosirea sancțiunilor sociale. Acesta este motivul pentru care ei se pot uni cu compatibiliștii care sunt realiști morali (vezi capitolul 35, „Realismul”), cum ar fi gânditori că Strawson și Frankfurt, si cu libertarieni, în încercarea de a ar]ta c] morală conteaz] într-adev]r și, prin urmare, nihilismul trebuie respins. Referințe Campbell, C.A.: On Selfhood and Goodhood (London: Allen and Unwin, 1957). Chisholm, R.M.: „ Human
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ce-i vorba. Văzând copilul, numai de aur care se juca În pat, râzând și gângurind, Îl cere din nou, iar pruncul acceptă să fie dat. Copilul crește la curtea Împăratului răsfățat de toți, dar firea lui se schimbă. Devine gânditor, Închis la suflet, turburat de neliniști ascunse. De aceea i-au zis Buzău, cel Închis la suflet, turbure, neînțeles. Astfel, un eveniment, nașterea miraculoasă, este cuprins Într-o legendă toponimică. Într-o altă legendă, numită Legenda ciocârliei, un Împărat și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
somnul cu vise. Durata stării de somn profund diferă de la o noapte la alta în funcție de gradul de oboseală al creierului din ziua precedentă. Pentru a trece la starea de gândire imaginativă, creierul blochează talamusul, întrerupând accesul simțurilor la cortex (creierul "gânditor"), adică contactul cu mediul înconjurător. Omul nu vede, nu aude, nu miroase, nu gustă și nu palpează în somn, dar trăiește teama, frica, groaza, bucuria și plăcerea care sunt produsele engramatice (interioare) ale creierului imaginativ-emoțional provenit din propriile engrame. De
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
selenară există o temperatură constantă de -40șC și50șC; Luna este al doilea obiect ceresc ca strălucire, după Soare; George Coșbuc o preaslăvea în versurile pline de farmec : Iat-o ! Plină dinspre munte Iese luna din brădet Și se-nalță, încet-încet Gânditoare ca o frunte De poet. Explorarea Lunii Începând cu anul 1959, zeci de sonde automate au fost lansate spre Lună. Primele erau destinate simplei fotografieri a suprafeței , în timp ce o survolau sau înainte de a se prăbuși pe întinderea ei. În octombrie
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
biblioteca și cărțile rămân mijlocul fundamental de formare umană. Cercetările din neuro știință și din științele despre cunoaștere relevă în mod cert și susțin că studiul cărții, lectura acestora, acționează ca cel mai puternic agent în formarea oamenilor ca ființe gânditoare, producându-se evoluția propriului nostru creier. Biblioteca școlară reprezintă deci principalul laborator de învățare, conceput ca un sistem input-output al cărui nucleu îl constituie informația ce are ca rezultat procesul. Cel care supraveghează și reglează această bază de date este
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ludens. Fiecare element al realității materiale, fiecare mișcare a spiritului capătă pentru un om o dimensiune în plus, aceea a sensului. Tot ce intră în raza conștiinței sale devine incadrabil într-o rețea complexă în ochiurile căreia această ființă făuritoare, gânditoare, surâzătoare, jucăușa, prinde lumea pentru a putea acționa asupra ei și omul devine homo significans, ființa care conferă semnificații. Omul cunoaște lumea și o creează. În domeniul artistic această creație este mai evidentă pentru că grație capacității sale de a semnifica
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
creative în lucrul cu părinții: A . Metode, tehnici și exerciții creative de armonizare a relației școală-familie-copil Metoda brainstorming și unele variante ale sale; Metoda celor 5 W și H; Metoda Philips 6-6 Metoda 6,3,5; Metoda Sinectica Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats - Edward de Bono); Tehnica De ce? Tehnica Ciorchinelui; Tehnica Focus-grup; exerciții creative de grup și individuale (exerciții de “încălzire”, de fixare a cunoștințelor despre creativitate și exerciții de antrenament creativ) B. Metode, tehnici și exerciții creative de identificarea și
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
liberali din perioada interbelică înțeleg explicarea fenomenelor politice și economice internaționale prin extrapolarea experiențelor politice și economice interne. Acestea toate confirmă faptul că fundamentele internaționalismului liberal contemporan s-au cristalizat în secolele al XVIII-lea și al XIX lea, datorită gânditorilor liberali aplecați asupra unor principii de organizare a lumii pe baze pașnice. 1. Distincția analitică la care trimite calificativul interbelic nu are intenția de a nega influența ideilor din secolul anterior; intenția este mai degrabă aceea de a accentua diferențele
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
federale (Thies, 2002, p. 169)1. În sfârșit, al treilea element al strategiei de legitimare a școlii realiste constă în respingerea conceptelor liberale în urma unei false analize, Carr proiectând în mod superficial conceptele liberalilor din secolul al XIX-lea asupra gânditorilor liberali de la începutul secolului XX. Pentru a ilustra acest lucru, este nevoie de o întoarcere la fundamentele internaționalismului interbelic, de astă dată fidele contextului în care acestea au fost exprimate. Fără a-și datora originea acestei experiențe istorice, este adevărat
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
putea modifica.Treptat, curiozitatea de stare, ca demers de a prevedea pericolele, s-a transformat într-o curiozitate cauzală, deci a cunoașterii cauzelor care generează pericolele, deci o curiozitate explicativă. Primii care au căutat cu asiduitate asemenea explicații au fost gânditorii greci, care au reușit să răspundă la toate întrebarile prin explicații supranaturale concepând o întreagă lume supranaturală a zeilor, zeițelor cu calități și manifestări omenești dar de intensități sporite. Primul care s-a abătut de la această viziune a fost marele
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
act al excelenței și demnității umane” (J. S. Bruner) a fascinat spiritul uman din timpuri imemoriale. Acest mister al creativității a fost prezent și la vechile civilizații de pe plaiurile noastre Hamangia și Cucuteni. Deosebit de elocvente în acest sens sunt „Perechea gânditoare” de la Cernavodă și cucutenianul gânditor de la Târpești. Ceea ce pentru noi astăzi este foarte simplu pentru stră-strămoșii noștri a fost extrem de complicat. Astfel stră-strămoșii noștri pre-precucutenienii au trebuit să găsească prin observații îndelungate și încercări semințele care pot fi mâncate
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
umane” (J. S. Bruner) a fascinat spiritul uman din timpuri imemoriale. Acest mister al creativității a fost prezent și la vechile civilizații de pe plaiurile noastre Hamangia și Cucuteni. Deosebit de elocvente în acest sens sunt „Perechea gânditoare” de la Cernavodă și cucutenianul gânditor de la Târpești. Ceea ce pentru noi astăzi este foarte simplu pentru stră-strămoșii noștri a fost extrem de complicat. Astfel stră-strămoșii noștri pre-precucutenienii au trebuit să găsească prin observații îndelungate și încercări semințele care pot fi mâncate și care le țin de
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
ambițios al inventatorului este realizarea unui pendul Foucault instalat în crama de la Mileștii Mici cu înălțimea de 70m. De asemenea, a elaborat proiectul unui minunat parc-dendrariu-muzeu cu o scară a gândirii tehnice constituită dintr-o serie de sculpturi (ale omului gânditor, a lui Leonardo da Vinci și a celor mai importante invenții ale omenirii), pe care actualmente îl realizează în viață. Un alt domeniu foarte nou, în care acad. Ion Bostan coordonează un claster din 5 proiecte dintr-un Program de
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
numele! Din cauza Lui am ajuns în situația asta de renegat și izgonit din Rai! Pentru că voia să ne transforme pe toți în supușii Săi! În timp ce el deținea toată puterea, fiind atotștiutor! (Zâmbitor și iscoditor se îndreaptă spre Faust, spunând, gesticulând gânditor cu degetele spre cap) Dar ce ai spune dacă teaș face cel mai bogat om din lume? FAUST (distrat și neatent la ce spune Mefisto, se analizează în oglindă): Am mai îmbătrânit în ultima vreme, nu-i așa? MEFISTO: Nu
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
motiv: distanțarea de unul sau altul din lucrurile acestei lumi, atrage după sine o nesiguranță cu privire la continuitatea existenței respectivului lucru. Așadar teza ce susține că realitatea absolută și indubitabilă e lumea lucrurilor, deși universală, se dovedește prin raportarea la eul gînditor, doar o teză probabilă. Descartes a sesizat cu siguranță umbra probabilității ce planează asupra existenței lucrurilor, căci atât în Discurs cât și în Meditații, el pune sub acest semn, toate aceste lucruri și tot ce are legătură cu ele. Inițial
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Descartes atenționează că termenul eu are doar un înțeles convențional, semnificația lui e cea comună, subînțeleasă. Pe de altă parte, din Meditații, ca întreg, se degajă clar faptul că Descartes a stabilit cu o certitudine incontestabilă, că este o substanță gînditoare individuală, distinctă . Această idee reapare și în Principii: Rezultă de aici că în afară de substanța gînditoare individuală care este el, Descartes, există și alte substanțe gînditoare, ceilalți, a căror existență nu a fost însă demonstrată, logic vorbind. De altfel, unii dintre
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]