2,190 matches
-
naziștii. Schema inaugurată prin cuplul Liviu Ciulei - Irina Petrescu în Valurile Dunării este respectată cu sfințenie : el e un liber-profesionist apolitic, în cazul de față gazetar „de senzație”, ea o făptură pură. Povestea e cea a căpătării conștiinței comuniste de către gazetarul Matei Olaru, care trece activ de partea mișcării și este ucis, în ciua eforturilor de a- l salva ale comunistului interpretat de Lazăr Vrabie în Valurile Dunării, de Costel Constantin în Ediție specială. Agenții Siguranței, combinați și cu legionari, sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fi luat în calcul, pentru că 84% din votanții sub 25 de ani se pronunță în acest sens (L. Harris, Stratégies, no 563). În această situație, poate că trebuie limitate înclinațiile către măsuri mai ușoare (în aceeași manieră prudentă procedînd și gazetarii). Astfel, a fost transpusă în practică o gamă de indicatori, pentru a fi evaluat impactul afișajului politic: recunoașterea, pentru determinarea proporției indivizilor care declarau că au văzut un afiș; atribuirea și confuzia, denotă calitatea întoarcerii afișului la sursă; aprobarea pozitivă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
, N.[icolae] D. (29.XI.1880, Bârlad - 1.II.1949, București), prozator și gazetar. De obârșie ardelenească, tatăl lui C., Dimitrie Cocea, ofițer de carieră, participă la Războiul de Independență și e avansat până la gradul de general. Brutal cu subordonații, cazon și în familie, era la antipodul soției sale, Cleopatra, fiică a moșierului Nicorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
clasă, cât și fostul tovarăș de joacă, acum factotum la Marele Stat Major. Îndrumarea spre ideologia socialistă apare firească, cum este și devenirea lui Tase Bojoceanu, acum ajuns unealtă a Siguranței. Din păcate, autorul dă frecvent curs habitudinilor sale de gazetar, aglomerând comentariile publicistice pe marginea unor aspecte, întâmplări, personalități reale, iar, pe de altă parte, se complace în descrierea unor scene de orgie, adesea fără vreo motivație epică. Aceste cusururi sunt și mai evidente în Pentr-un petec de negreață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
cele din urmă niște naive literaturizări. Primele schițe ale lui C. Mille (în C. apar, sub titlul Spovedania unui om nou, și capitole din romanul Dinu Milian), prea multe din nuvelele Sofiei Nădejde trimit mai curând la o vocație de gazetar insurgent, în război cu societatea, decât la una de scriitor. Doar Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu), prozator mai înzestrat, intrat târziu în cercul revistei, reușește uneori ca, în locul solicitării abrupte, nejustificate de solidarizare a cititorului cu teza autorului, să creeze o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
discursivă, în sarcina ei reținându-se "prăbușirea intelectuală a Occidentului", care ar "începe cu filosofia carteziană" (Roșu, 1936, p. 126). Același N. Roșu, într-o lucrare ce se dorea a fi "Prolegomene" la Sociologia națiunii, atinge paroxismul mișcării contra-luministe și anti-rațiune. Gazetarul extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele filosofiei oficiale" (p. 130). Undele diatribelor antidemocratice izvorâte din redacțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
convingerea că, atunci când e vorba de un creator de talia lui Eminescu, nimic nu trebuie lăsat la o parte, orice document sau mărturie cu privire la poet trebuind să fie cunoscute. Este motivul pentru care, de ziua poetului, publicăm „încercarea” necunoscutului poet gazetar Ilie Ighel, unul din emisarii tinerei generații a vremii care l-a înconjurat pe chinuitul poet cu cercul de căldură al entuziasmului și prețuirii sale. Acesta ar putea fi și „mesajul” pe care tânăra generație de azi merită să-l
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a luat locul, iar despre „interesele Societății” știm, de asemenea, că erau materiale: înlesniri financiare și de altă natură pentru membrii ei. în acest sistem de matrioșe instituționale, înțelegem că SSR era mai întâi integrată în Uniunea Sindicatelor Artiștilor și Gazetarilor, care, la rândul ei, făcea parte din Confederația Generală a Muncii desigur, integrată și aceasta mai sus și tot astfel. În ședința din 29 august 1947, de pildă, Victor Eftimiu anunță că D-na Cantacuzino dorește să doneze „muzicanților și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Memoriile lui Daniel de Cosnac, publicate de Société de L'Histoire de France, în 1850. Vom prezenta un fragment din lucrarea intitulată: Queen and Cardinal, A Memoir of Anne of Austria And Of Her Relations With Cardinal Mazarin:„Pamfletele și gazetarii vremii nu au mai încercat să acopere intimitatea dintre regina mamă și ministru. Tot felul de afirmații obscene erau împrăștiate atât în versuri, cât și în proză, unele amuzante, altele grosolane, altele prostești. Autorul operei Requeste Civile, scriind despre acest
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
adevăr, după o jumătate de secol de îndepărtare frauduloasă de la rădăcinile neamului nostru lăsat în bătaia tuturor vânturi lor ce au încercat să‐ l smulgă din țărâna mumă. Scriind Istoria presei bârlădene, Ion N. Oprea face un mare serviciu tinerilor gazetari de astăzi, cărora li se pune la dispoziție de‐a gata o amplă documentare asupra unui timp ținut în con de umbră. Trage un semnal de alarmă asupra importanței constituirii cu orice sacrificiu fi nanciar al colecțiilor de presă, adevărate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
luptă antifascistă, în jurul căreia s‐au atașat colaboratori precum Stelian Dumbravă, Ion Palodă (dr. I. Weinfeld), Barbu Zaharescu, Gh. Ivașcu, Atanase Joja, Hari Goldstein, A. Ismail, Herman Schvartz, Perahim, Ion Andronache, Gh. Nedelea, Lazăr Beneș, Nicolae P andelea, sub direcția gazetarului M. Negreanu. Gh. Ivașcu scotea la Iași revista „Manifest”; Perahim era pictor și procura desene antifasciste pentru Pă reri, Atanase Joja desfășura activitate de gazetar la Galați. Revista începuse cu un tiraj de 500 exemplare ș i ajunsese la 2000
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ismail, Herman Schvartz, Perahim, Ion Andronache, Gh. Nedelea, Lazăr Beneș, Nicolae P andelea, sub direcția gazetarului M. Negreanu. Gh. Ivașcu scotea la Iași revista „Manifest”; Perahim era pictor și procura desene antifasciste pentru Pă reri, Atanase Joja desfășura activitate de gazetar la Galați. Revista începuse cu un tiraj de 500 exemplare ș i ajunsese la 2000, dar în luna iunie a anului 1936, democrația guvernării liberale i‐a suspendat activitatea pentru că: „consecvent liniei luptei de apărare a drepturilor omului și a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Postolache și Marta Solom on, iar la secția culturală și sport - Ion N. Oprea (I. Priponescu, I. Țăranu, I. Oprișan, I. Păpădie), Împreună cu Georgeta Tamaș (G. Clujanu), Margareta Brehoi, Aurel Stanciu (S. Vrânceanu, A.S.Grigoraș), Natalia Dănăilă. Continuă activitatea de gazetar: O. Gâlea, Teodor Volf, 184 Valeriu Galeru, C. Stoicescu, C. Tănase, Marcel Albescu, Margareta Dănăilă, Maria Enescu. Sunt nelipsiți corespondenții: Carol Bora, Ion Bolea, Constantin Clisu, V. Tămășanu, C. Zontea, Marin Romel. Calitatea grafică este sup erioară. Paginile literar‐ artistice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lansarea volumului „Bucovina pământ românesc - presa din Cernăuți (1893‐ 2004). În dreapta lui Ion N. Oprea, scriitorul Const.Ostap, iar în stânga scriitorul Gh.Giurcă, cu cărțile lor. * La 31 decembrie 2007, în „Revista mea” de la Te l Aviv, Rubin Schulimshon (fost gazetar în Bârlad și Iași) acordă un interviu ziaristului I. Știru intitulat „Mai multă unitate și mai mult spirit patriotic!” Redăm textul: Un pensionar cu inima tânără și cu lăudabile preocupări în domeniul cunoașterii, locuiește la Petah Tikva. Este fostul ziarist
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a elevilor - preocupare fundamentală și permanentă la școala normală” interviul realizat de profesorul Gh. Gohoreanu cu profesorul Petru Todicescu, fost director al Școlii Normale din Bârlad, este interesant de menționat: ‐ Dar despre revista Îndrumări pedagogice ce ne puteți spune? - întreabă gazetarul de la Făclia. ‐ Revista a apărut în 1931 și viața ei s‐ a prelungit până în 1939. La început s‐ a numit „Tribuna pedagogică” apoi a devenit „Îndrumări pedagogice”. Aveam aproximativ 1200 de abonați din rândul învățătorilor din toată Moldova... Și profesorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care apăruse un an la Tecuci, întemeiată fiind de prietenii mei: D. Doboș și D. Zbârnea. La această revistă literară, tipărită cu o deosebită îngrijire în tipografia cea nouă a lui T. Slobozeanu, și‐ a început ucenicia de scriitor strălucitul gazetar de astăzi Pamfil Șeicaru, directorul ziarului „Curentul...”. Revista pornește la drum spunându‐ și „Să muncim!” și își propune ca ideal speranța că dacă nu va putea mări comoara lăsată de înaintași, cel puțin să n‐ o risipească. În numărul 12
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
V. Lotneanu, „Cenotaful din cer” de dr. Lucian Merișca, „Francofoni și circofili” de dr.Viorel Pătrașcu, Pitești, „Badea Gheorghe” de dr.Virgil Răzescu, explică faptul că medicii sunt nu numai buni specialiști în profesia lor, literați pricepuți, dar și buni gazetari. Că am sau nu dreptate, citească oricine „NATO, pe înțelesul babelor” de dr. Viorel Pătrașcu - Pitești din nr.106 107, pag.26 și o să înțeleagă totul. Dar, iată tableta în cauză: „Era în ziua următoare summitului de la Praga. A intrat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
catedră, un amvon, un post de obse rvație, de unde se scot strigătele de alarmă și se dau semnalel e.” Într‐adevăr, revista a fost cu ochii la ce făceau bârlădenii și la alte publicații - decât cele din localitate - dar și gazetarii cu ochii la cei de la Țara de Jos. Recenzia la Revista Moldovei, una din cele mai bune reviste de la Botoșani consemna: „Printre colaboratori notăm și bârlădeni: pe dnii G. Pallady și I. Gr. Oprișan. Într‐ unul din ultimele numere, dl.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mâine și mi‐ a dat îndemnuri... Și de ce nu, la toți ai mei, chiar dacă luați cu trecerile timpului la început au zâmbit sceptici... Unor asemenea oameni din Bârlad și în special c elor de la Fabrica de rulmenți, unde am fost gazetar la zi arul de uzină, li se cuvine cronica presei locale. Chiar și în condițiile tranziției, când pentru ați respecta o promisiune - răspunzând dorului, îți sacrifici banii din pensia modestă dăruindu‐i cărții... Cine se poate opune trecerii de la o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sugestivă decât la atâția pretinși intelectuali. Mai mult, o altă latură a spiritului său este secreta simpatie, complicitatea afectivă față de tipurile și moravurile pe care le conturează. Eroii din comedii, toți pierde vară de bodegă, toți cetățeni pasionați de politică, gazetari și funcționari, sunt înfățișați cu o exuberanță care înlătură bănuiala de antipatie. Despre sociabilitatea deosebită a lui Caragiale vorbește și Vlahuță, care, deși a fost nu numai o dată victima cruzimii scriitorului, i-a rămas credincios, cum el însuși mărturisea: „Foarte
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
emoțiile nu este altceva decât o realitate pe care trebuie să o considerăm ca atare pentru a avea o imagine de ansamblu a comediei, dar și a întregii opere a lui Caragiale. 2.8. Rică Venturiano - cea dintâi figură de gazetar a literaturii caragialiene În opera lui Caragiale, Rică Venturiano este cea dintâi figură vie de gazetar dintr-o galerie de tipuri care va străluci mai puternic prin creația lui Nae Cațavencu; este redus, ca într-o caricatură, la câteva elemente
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
a avea o imagine de ansamblu a comediei, dar și a întregii opere a lui Caragiale. 2.8. Rică Venturiano - cea dintâi figură de gazetar a literaturii caragialiene În opera lui Caragiale, Rică Venturiano este cea dintâi figură vie de gazetar dintr-o galerie de tipuri care va străluci mai puternic prin creația lui Nae Cațavencu; este redus, ca într-o caricatură, la câteva elemente: chintesența poziției și ambițiilor sale, și jobenul și ochelarii. Rică Venturiano nu mai trezește astăzi nici o
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
viabilității lui ca tip. El reprezintă nu numai un exemplu al arivismului demagogic din trecut, ci este chiar un exponent al sistemului democrației burgheze, care masca exploatarea omului de către om printr-o frazeologie sonoră și nesinceră. Rică este prin excelență gazetarul-tip al acestei structuri politice, după cum Nae Cațavencu este sublimul orator de mase al micii burghezii, dublat de un escroc de rând și de un ambițios fără scrupule, care se folosește de gazetărie ca de un instrument de șantaj. Deși
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
, Grigore (7.III.1942, Gârbovi, j. Bihor), poet și gazetar. Urmează clasele elementare la Câmpanii de Sus, liceul la Beiuș (1956-1960) și Facultatea de Filologie la Cluj (1960-1965). Profesează în localitatea Pădurea Neagră, lângă Aleșd, stabilindu-se după aceea la Satu Mare. Lucrează ca metodist la Casa Raională de Creație (1966-1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
BRĂNIȘTEANU, B. (pseudonim al lui Bercu Braunstein; 17.IV.1874, Iași - 29.XII.1947, București), gazetar. Fiu al comercianților Ester și Avram Braunstein, B. a avut parte de o educație îngrijită. Elev mai întâi la Iași, apoi la Roman, a fost trimis (1888) în Germania, unde a și terminat liceul. La Universitatea berlineză, a urmat apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]