2,146 matches
-
subțiri și nasul ușor coroiat, urechi mari și clăpăuge, roșii mereu. Nu prea înalt, dar ciolănos și adus de spate. Avea o figură stupidă. Îl priveam întrebându-mă ce putea vedea soția la el așa de atrăgător pentru a fi geloasă pe orice femeie care se urca în mașina lui, punându-i astfel în pericol nu numai demnitatea de slujbaș al statului, dar și pe cea de bărbat. Ziua începuse prost și avea să se sfârșească târziu în noapte într-un
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
el. De câțiva ani era plecat la muncă în Libia. Îi aducea bani adevărați. Cu un an în urmă venise acasă. La câteva luni după plecarea soțului, tot blocul aflase că Merluța era gravidă. Nu o bănuiam de imoralitate. Eram geloasă pe Svetlana, prietena mea din alt bloc, care ne aducea carne de la abator și care mergea de două ori pe vară la Mamaia, la nudism, iar când venea acasă își primea musafirii doar în bikini, fără sutien. Arăta bine Svetlana
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
timpuri. Svetlana vindea și țigări Kent și țigări B.T., vindea și săpunuri Fa, Lux sau Mira, ojă, parfumuri Chanel. Avea de vânzare aur, blugi originali, dar și haine „la pachet” și ciorapi italieni lycra. Era cineva Svetlana! Pe ea eram geloasă, pe ea o invidia toată lumea. Renunțase la serviciul din fabrică. Amantul ei era procuror. Svetlana mergea la priveghere la morți, de unde fura bolduri pe care le înfigea în reverele amanților căsătoriți. Aceștia stăteau noaptea lângă femeile lor ca morții. Înviau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cofele, strânse din ambasadă, plus afișele turistice, la care adăugam proiecții de diapozitive, muzică populară "pe casete" și din când în când câte un păhărel de țuică sau coniac. A fost "un succes de public" de care i-am făcut geloși pe colegii de la ambasadele occidentale! Un domeniu în care am acționat cu tact, dar și cu multă perseverență a fost relațiile cu românii stabiliți în Chile. Nu erau mulți, să fi fost 100-150 de persoane din diferite generații și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pe care l-au absorbit în anii de formare în Casă. «Toată lumea e a lui Dumnezeu!», îi repeta celui care rămânea uimit de această mare deschidere și deplină libertate pe care o lăsa studenților săi seminariști. A fost un susținător gelos al libertății evanghelice, a universalității și a catolicității. A avea în minte numai Împărăția lui Dumnezeu, sufletele și numai sufletele. Toate celelalte erau instrumente secundare. Se bucura să afle că unii au ales să rămână în Operă, dar nu se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să ne salvăm și să salvăm». Dacă ar fi mai puțini preoți, dar cu mult mai sfinți, lumea ar fi mai bună», spunea convins don Calabria. Don Calabria nu și-a păstrat preoția doar pentru el, ca pe un tezaur gelos. Simțindu-se umplut de dar, a considerat că cel mai bun mod de a se arăta recunoscător lui Dumnezeu era acela al transvazării fervorii sale asupra tuturor preoților. E imposibil să citezi toate scrierile care dezvoltă acest subiect: articole în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în escadră peste Atlantic, de la Orbetello pînă în Statele Unite, care i-au umplut pe italieni de un orgoliu legitim și au stîrnit admirația generală. Copil răsfățat și erou al nației, popularitatea sa era atît de mare încît Mussolini, ofuscat și gelos, nu avea în privința lui sentimente binevoitoare. Se șoptea că după succesul zborului peste Ocean, Ducele fusese dezamăgit, întrucît scontase să se prăbușească asemeni lui Icar, ceea ce l-ar fi debarasat de un aghiotant prea bine văzut. Grație lui Balbo, aviația
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Emil Constantinescu - cu care, e adevărat, am fost coleg de facultate -, vândut lui Soroș sau lui Manea ori nu mai știu cui; alții explică totul prin faptul că sunt prieten cu Breban și cu Uricaru, complice cu Eugen Simion sau, dimpotrivă, furios și gelos că Manolescu e academician, iar eu nu; sau alții, și mai firoscoși, își închipuie că sunt unealta evreilor din lumea întreagă care vor să-l pedepsească pe N. Manolescu pentru antisemitismul său. Bine, aș putea eu să mă apăr în
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și datul cu tifla ar fi frați gemeni. Probabil ca și umorul și melodrama, hoția și onestitatea, „șotronul” și editorialul etc. Un paradox interesant!... — Ești invidios, mă întrerupe alter-egoul meu. Ești invidios, asta ești!... Da, probabil că ai dreptate. Sunt gelos pe cei care publică la celebra, mai ales printre români, editură pariziană. Dar știi cum se întâmplă: adevărații geloși, invidioși, nici nu-și dau seama de situația lor. Invidia e o formă de manie a persecuției. Dacă mai fac un
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
editorialul etc. Un paradox interesant!... — Ești invidios, mă întrerupe alter-egoul meu. Ești invidios, asta ești!... Da, probabil că ai dreptate. Sunt gelos pe cei care publică la celebra, mai ales printre români, editură pariziană. Dar știi cum se întâmplă: adevărații geloși, invidioși, nici nu-și dau seama de situația lor. Invidia e o formă de manie a persecuției. Dacă mai fac un pas pe linia asta pot chiar să zic că invidia se înrudește cu modestia. Sunt surori gemene... — Iar tu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nopții și nu mai pot să adorm: întorc pe toate fețele vorbele lui. Iar el, într-un colț, scrie de zor la un roman. Poate că asta mă enervează și mai tare. El oricum așa mi-ar spune: că sunt gelos! Dar de ce să fiu gelos? El n-a mai scris nimic de vreo zece ani, adică doar articole pe ici, pe colo ori traduceri. Are și el dreptul să scrie o carte. Pe franțuzește... Măcar dacă i-ar citi-o
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
să adorm: întorc pe toate fețele vorbele lui. Iar el, într-un colț, scrie de zor la un roman. Poate că asta mă enervează și mai tare. El oricum așa mi-ar spune: că sunt gelos! Dar de ce să fiu gelos? El n-a mai scris nimic de vreo zece ani, adică doar articole pe ici, pe colo ori traduceri. Are și el dreptul să scrie o carte. Pe franțuzește... Măcar dacă i-ar citi-o cineva! Dar nici măcar editorul nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
sa este cu atât mai interesantă cu cât, printre tipurile anormale sau morbide studiate de romancieri sau de autori dramatici, este improbabil să găsim interpreți veritabili. Cu un deliciu deloc secret, el face să trăiască sub ochii noștri un personaj gelos și persecutat căruia - cu un rar talent și cu o perspicacitate neobișnuită - îi descrie îndoielile și convingerile, impulsurile și speranțele, investigațiile și deducțiile marcate de paralogic. Nu există, credeți-ne, în literatura contemporană, un document care să ne dea impresia
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
probleme este, de multe ori, partenerul" (Munro 2004: 107) - convingerea dobândește ulterior o încărcătură emoțională exacerbată, unele trăsături de personalitate (de exemplu, un preaplin de posesiune și suspiciune) nefăcând decât să o potențeze și mai mult, să îl facă pe gelos agresiv, chiar periculos, el având de cele mai multe ori trăsături de personalitate premorbidă, caracterizată printr-un sentiment de posesiune supradimensionat, de asemenea prin suspiciune. Delirul este o sursă de durere pentru cel care îl trăiește efectiv, concentrându-și suspiciunile asupra unei
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
apară în ultimele luni pe stadioane. E rapidist de ultim moment, pe linie de nevastă. Și, firește, pătimește alături de echipa națională, suferind în tribuna constănțeană alături de Mircea Sandu, Lupescu, Dragomir și Kassai, dar și la cîțiva metri de Traian Băsescu. Gelos pe popularitatea președintelui, cîștigată inclusiv pe stadioane, premierul face eforturi vizibile pentru a surmonta acest deficit. Însă, cu exercițiul maselor, fie te naști, fie rămîi în vecii vecilor fără el. Tăriceanu pare deranjat de amănuntul că împarte planeta cu alți
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
stare de dulce imbecilitate, se scarpină fără gânduri printre flori. Din toată activitatea dramatică a lui Delavrancea nu s-a putut menține la suprafață decât "trilogia", și din aceasta mai ales Apus de soare, care e drama autocratului și senilului, gelos de prestigiul lui și peste marginile vieții. Ca tată, ca domn, ca bătrân, Ștefan a atins limita de sus a autorității, zdrobind orice independență, devenind obiect de cult. Lumea îi zice "slăvitul", "sfîntul", "împăratul" și tremură numai la ideea ivirii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de aceea exclamațiile soției "Uf... și filozofia asta" îl exasperează și se încearcă a-i face în patul conjugal o mică Einführung în metafizică, vorbindu-i despre eleați și heraclitieni. Soția se arată (efect mai mult al antipatiei scriitorului) nefilozoafă, geloasă, înșelătoare, lacomă, seacă și rea. Observația morală obiectivă nu-i din cele mai acute. Totuși figura lui Tănase Vasilescu Lumînăraru, omul care nu știe să scrie și care poartă ochelari ca să evite infirmitatea de a nu înțelege slova scrisă, izbutind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
URY BENADOR Încercarea mai erudită a lui Ury Benador de a ne da o icoană a lumii evreiești moderne (Ghetto veac XX) nu-i ajutată de puterea observației. În schimb Subiect banal e o bună nuvelă pe tema clasică a gelosului care înlesnește căderea femeii din sete de certitudine, cu această notă nouă că eroul, muzicantul Ludwig Holdengraeber, e un evreu, deci un individ rasial neurastenic, bănuitor și analitic. ION CĂLUGĂRU Ion Călugăru se ocupă cu evreimea din Moldova de sus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt cele două nuvele, Conversații cu o moartă și Bunica se pregătește să moară, ridicate amândouă pe teoria proustiană a memoriei. În cea dintâi eroul se duce la mormântul Irinei și, reactualizând purtările răposatei, își creează motive de a fi gelos și de a urî; în cea de a doua autorul, zicîndu-și că momentele de viață ale unei bătrâne de 80 de ani sunt scumpe pentru observator, care trebuie să procedeze la anchete repezi, supune pe bătrână la un discret examen
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eliade, în Istoria credințelor și ideilor religioase..., susține că iudais mul transformă în evenimente ale istoriei sfinte unele structuri religioase de tip cosmic (exemplu: evenimentul cosmic legat de venirea primăverii - se corelează cu Paștele evreiesc); b) Iahve este un zeu gelos. El cere fidelitate absolută. Or, după trecerea mira culoasă a mării, evreii l-au trădat. La Peor, de exemplu, fiicele moabiților i-au invitat pe evrei să i aducă jertfe lui Baal. Au acceptat. Ei bine, pentru israel lupta începută
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
glumă, cît în serios, el, B., și Cârneci, care i-a însoțit, i-au cerut gazdei, un cunoscut medic și poet, să-i consulte. Fiecare era curios să știe cît de bine stă cu inima. „Mă crezi, bătrîne, că devenise gelos că am o «tensiune de aviator»?” N-am zis nici da, nici ba. Atunci, pentru a mi risipi incredulitatea, S. mi-a mai dat un exemplu: o discuție despre zodii, purtată tot atunci, în aceeași casă. B. (n. 17 aprilie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
absența ei, l-a vizitat în mai multe seri o lucrătoare de la aceeași fabrică. O vecină de pe Bucegi, care are post de observație în salcia pletoasă de la poartă, a văzut totul și a informat-o, la întoarcere, pe soția migratoare. Geloasă foc, aceasta a făcut scandal, apoi s-a dus să se plîngă celuilalt încornorat că nevastă-sa i-a „stricat casa”. Consecința? Dintre toți cei implicați în „istorie”, cel mai rău a ieșit aceasta: o maltratează bărbatul și are „nume
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-a văzut în Biroul Uniunii Scriitorilor! „Conjunctura” (care ar trebui descrisă pe cîteva pagini) a avut și ea un rol în această „ajungere”. întrucît ascensiunea rapidă a lui Mircea Radu Iacoban a contrariat (ca să nu zic i-a făcut geloși) pe mai mulți din „obște”, acesta n-a mai întrunit voturile pentru a fi reales în Consiliu. Nefiind membru al Consiliului, n-a putut intra în Birou. Locul de reprezentant al scriitorilor Asociației din Iași i-a revenit prin urmare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
chiar mai mult, făcut după un spectacol de teatru. Am văzut, de-a lungul anilor, de mai multe ori, piesa, cu actori români și străini. Acum îmi dau seama că realizările lor erau parțiale. Lawrence Olivier e, deopotrivă, Maurul și Gelosul. Are de la prima apariție alura tipică a unui negru, ajuns erou după o aspră selecție. Fidelitatea față de tipologie se exprimă în mers, în rotirea ochilor, în mișcările vizibile ale limbii, în felul de a rîde, de a fi mînios sau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
albi smoliți. Lawrence Olivier e aci, cum am spus, Negrul, de o autenticitate comparabilă cu cea întîlnită la marii actori de culoare (al căror joc, fără îndoială, a fost minuțios studiat) în filme cu subiecte contemporane. El e, apoi, firește, Gelosul ce arde în para suferinței, otrăvit de bănuieli, dar și cu tresăriri de luciditate, cînd își dă seama de impasul moral în care a intrat. Din nou, la ascultarea textului shakespearian, m-a emoționat profunzimea pasiunilor de care sînt cuprinse
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]