3,294 matches
-
nimeni. Ceea ce i-a convenit fiindcă a crezut că tipul era pe drum. Dar când, după încă douăzeci de minute, Carlos n-a ajuns, Brigit a fost nevoită să abandoneze și gândul ăsta. —E cu ea, cu fufa spanioloaică, a gemut. Simt că e așa. Știu, sunt o vrăjitoare, niciodată nu m-am înșelat. Simțeam o satisfacție ciudată. îmi doream ca tipul să se poarte așa de nasol cu ea, încât, până la urmă, Brigit să fie nevoită să renunțe la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în timp ce eu aproape că făcusem spume la gură. încearcă să păstrezi sentimentele astea în loc să fugi de ele, așa cum ai făcut mereu în trecut. Avem mult de muncă până când vei ajunge s-o ierți pe Rachel cea de la trei ani. Am gemut disperată. Dar măcar Josephine nu pronunțase cuvintele alea îngrozitoare și jenante: copilul din tine. Iar voi, ceilalți, a terminat ea, să nu credeți că doar fiindcă voi nu purtați povara durerii generate de o copilărie denaturată, nu sunteți alcoolici sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ca toate lucrurile rele cu care se confruntă să dispară. întotdeauna m-am simțit mai bine aflând că și alți oameni aveau probleme. Din când în când, durerea de măsea mă săgeta din nou. Atunci, îmi apăsam mâna pe falcă, gemând ușor și tânjind după droguri. De fiecare dată când ridicam privirea, descopeream că toți ochii din încăpere erau ațintiți asupra mea. Desigur, atunci când recepționera a zis „Domnul O’Dowd vă așteaptă“, durerea mi-a dispărut instantaneu. Așa mi se întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spusese, dar apoi mi-am dorit să nu mă fi executat. Așa că am încercat s-o fac pe Brigit să se holbeze în locul meu. Ce face acum? am întrebat-o. Brigit a aruncat o privire. —O ține de mână. Am gemut încetișor. —în continuare? am întrebat-o câteva secunde mai târziu. —în continuare ce? — O ține de mână în continuare? — Da. —Doamne Dumnezeule! îmi venea să plâng. —Cum arată? Cam de un metru optzeci și doi, brunet... Nu! Cum arată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cap, mi-a explicat ea. Iar acum a redevenit un om simplu. Dar n-a avut decât un rol de umplutură. —Cu toate astea, el s-a simțit important, mi-a răspuns ea cu înțelepciune. —Ce-o să mă fac? am gemut eu, plictisită și simțindu-mă mizerabil. Mă întorsesem acasă doar de-o zi. îmi lipsea atmosfera de la Cloisters și-mi doream să fi fost tot acolo. De ce nu te duci la una dintre întâlnirile alea ciudate ale tale? mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Chris privind împrejur într-un fel așa de cretin de parc-ai fi zis că ziua de mâine nu avea să mai vină. Sau de parc-ar fi căutat pe cineva. în timp ce traversam camera înțesată de lume, a cărei podea gemea de praf și murdărie, am auzit pe cineva urlând: —Rachel, Ray-chel! Apoi: —Rachel! Vocea se apropia. Am localizat sursa, m-am întors în direcția aia și-am văzut-o pe Helen. Era îmbrăcată cu o bluză roșie cu volane și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
protestat eu. în clipa aia, îmi părea într-adevăr rău. Când Luke se supăra pe mine, mereu îmi părea rău. Când mi se părea că sunt pe punctul să-l pierd, atunci îl doream cel mai tare. —Of, Rachel, a gemut el obosit. Haide, am spus eu. Hai să mergem acasă și să ne băgăm în pat. Știam că nu putea să-mi reziste și că o călăreală bună avea să-i închidă gura. Dar când ne-am băgat în pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în mod neoficial, cu noi. Fiindcă fusese dat afară din apartamentul în care stătuse până atunci. Asta însemna că o vedeam mult mai des și pe Anna, care nu mai avea o scorbură în care să se ascundă. —Aaaaauuuuuuuu, a gemut Shane. Tocmai ajunge la faza în care îl împușcă în bazar pe tipul cu cuțitul. Unde e Margaret când ai nevoie de ea? a întrebat Adam. —PUPINCURISTULE, a răcnit toată lumea în cor. Soneria a sunat din nou. — Răspunde, l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
destul de sigură că nu-mi doream o slujbă acolo. Păi, am învățat foarte multe, am început eu. Am avut posibilitatea să achiziționez niște cărți interesante, cu toate că sunt nerăbdătoare să fac mult mai mult. Iar oamenii sunt... — Of, Doamne, oamenii, a gemut ea, aruncându-mi o privire conspirativă, de parcă mi-ar terminat ea propoziția. Toți cei de-acolo sunt niște zombi - dacă nenorocitul ăla de Gordon Haas ar avea instinctele pe care le am eu numai în degetul mic, atunci ar tipări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
întregi - al căror număr nici nu-l mai țineam minte - am tras adânc aer în piept și am pășit în viitor. Capitolul patrutc " Capitolul patru" Mult zgomot pentru nimictc "Mult zgomot pentru nimic" — Slavă Domnului că ești aici, Claire, a gemut Vivian, așezându-se în capul mesei. Ăsta era momentul adevărului: prima mea zi, în calitate de editor la Grant Books. Îmi petrecusem dimineața la Resurse Umane, învățând despre istoria prestigioasă a companiei Mather-Hollinger, iar acum eram, din nou, în sala de conferințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
înapoi în sufragerie și încercase să se dea la mine - dar eu mă simțisem așa de rigidă și de stânjenită, încât inventasem o scuză jalnică, legată de o ședință la prima oră, și plecasem abrupt. — Sunt o mare tâmpită, am gemut. Randall probabil crede... nici nu-mi pot închipui ce crede. Dacă mi-am tăiat craca de sub picioare pentru totdeauna, comportându-mă atât de jenant? — Bărbaților le place să fie provocați. Poate c-o să creadă că faci pe inabordabila și, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
pe jumătate cretin să pară inteligent și profund. Ești un talent fenomenal, Carl, și știu că poți să te descurci și cu cartea asta. Felul în care folosești tu cuvintele e incomparabil. Dumnezeule. — Vorbește mai rar, iubito, aproape c-a gemut Carl în telefon, mi-ai ridicat o puță de dimensiunile Texasului. Doamne-Dumnezeule. Nu, nu, nu. Simțeam că pereții începeau să se strângă în jurul meu. Te rog, Doamne, fă ca discuția asta să n-o ia pe calea... — Iubitule, ești cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
-mi pun chestia aia! — O, dar trebuie, iubirea vieții mele! Te face să arăți mai feminin. îi potrivi casca pe cap. Apoi zise: — Și-acum cu Sallia inter alia. își scoase bikinii și se lăsă în jos înspre el. Gaskell gemu, cu privirea ațintită la ea. Era minunată! De multă vreme nu mai fusese atât de drăguță! Dar tot mai era speriat. Sally avea o privire pe care nu i-o mai văzuse niciodată. — Dezleagă-mă! se rugă el. îmi rănești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
adânc, mai adânc. O mai sărutase vreodată cineva, o mai sărutase vreodată alt bărbat? Concentrare absolută, parcă începutul începuturilor... Minune, se produsese minunea, învierea! O forță ascunsă, professore, forță de concentrare a pasiunii, asta era. Inducție irezistibilă, hipnotică. Se târâseră, gemând, bolnavi, înlănțuiți, spre dormitor. Durerea dorinței îl trase în ea, adânc, mai adânc, cu ambele mâini, mai adânc, încă și încă, hohotind, desfigurată. Îi acoperise ochii cu mâinile, să n-o vadă, să n-o vadă. „Nu te uita, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
paralel, ca o relaxare. Mâini mici, palide, puerile. Insomnia unei nopți bolnave, implorând leacul. Privirea verde, adâncindu-se, flămândă, tot mai întunecată, implorând leacul. Cearșaful se încreți, ca și gura îndurerată, uscată de așteptare. Ghemul de pânză fu zvârlit, înlănțuirea gemu, dăruire și plâns. Într-un târziu, noaptea își regăsi vocea. Arsă, tulbure. E un exemplar instruit precoce în strategii sordide, acest semen al nostru! Răul ca șansă de supraviețuire. D-aia l-am izbit în locul dureros. A suportat ghiuleaua, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Cușa Spiridușa. Scandalul moral al profesorului Vancea Voinov, colegii polițiști ai recepționerului Vancea Voinov. Bufonul Vancea Voinov și vecinii Veturia și Marcel ai pribeagului Vancea Voinov. Totul, totul, până doctorul va dezvălui, în sfârșit, rețeta supraviețuirii în furnicarulcare aleargă și geme și devorează aproapele și spionează aproapele și îngroapă aproapele și se înmulțește, se tot înmulțește, înmulțindu-și reflexele viclene, de supraviețuire. Da, era pregătit, se decisese. Repede, repede, drept la cabinet, la spital. — S-a întâmplat ceva? Ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
gol, bateria descărcată, spulberat cheful de ghidușii și ocoluri. Venise ora lupului, ora gri a agresiunii iminente. Noaptea avansa din toate părțile, cu nevăzuta ei armată de leproși. Curând, avea să simtă frisonul epileptic, încercuit, fără scăpare. Zidurile aveau să geamă iarăși, dementizate, zgâlțâindu-se sub săgețile cerului otrăvit, acoperișul va dansa, din nou, trepidând sub bombardamentul nocturn, ferestrele vor zăngăni, turmentate de teroare. Trauma telurică, cutremurul, ca în urmă cu 3 ani,în noaptea aceea limpede de primăvară când, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
i se permita intrarea. „Irina“, șopti, învins, abia auzit, fără să se audă, rătăcitul. Zidurile vibrară și planșeul, ușor zăngănit al ferestrelor, parcă. Pereții și podeaua și plafonul în lentă vibrație, lentă, abia simțită. „Irina“, repetă preoteasa primindu-l. „Irina“, gemu femeia, „numele meu, chiar așa. Chiar numele meu“, șoptea, fericită, somnambula, relaxată, parcă, dintr-odată, eliberată. „Irina! O, Doamne... chiar numele meu“, scâncea Irina, în care Tudor pompa, isterizat, lava nopții incendiate. Carcasa trepida, tremur, cutremur, craterul, mirosurile, microbii, magma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Myron Trumbell, i-a răspuns Gordon. Binefăcătorul meu. Prietenul meu. Omul pe care îl iubesc. — Deci el e, a zis Harry. Celălalt n-a existat niciodată. — Doar unul, i-a răspuns Gordon. Doar unul, mereu. — Nathan a avut dreptate, a gemut Harry. Nathan a avut dreptate de la bun început. Fir-ar să fie, de ce nu l-am ascultat? — Cine e Nathan? a vrut să știe Gordon. — Un cunoscut, a spus Harry. Nu contează. Un cunoscut. Un prezicător. — N-ai fost niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ei scade un pic. În cele din urmă, se încredințează pe ea însăși că Yu Qiwei e mort. Începe să le spună prietenilor de disperarea ei. Varsă lacrimi fierbinți. Îmbracă rochia albă de doliu. Pune o margaretă albă în păr. Geme. Apoi încetează să mai meargă la Yu Shan. Se spală pe față, dă jos rochia albă și margareta. Merge în continuare la cursuri. Se înscrie la unul despre tragediile scrise în secolul optsprezece. Își ia o slujbă nouă, la cantina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
dușmani deopotrivă.” „O perspectivă asupra vieții noastre” a fost un strigăt puternic. Această reprezentație, s-a zis, a făcut picioare și și-a croit drum spre Yenan, în peștera lui Mao, în patul lui. Camionul vechi în care se află geme ca un animal pe moarte. Acoperită de praf roșcat, fata din Shanghai are moralul ridicat. După o călătorie de trei zile, tocmai a trecut de Xian, poarta spre teritoriul roșu. Își fac intrarea în Luo-chuan, ultima oprire înainte de Yenan. August
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
face asta! Îl împinge la o parte. Nu mai poți face asta! Dar ea i se deschide. Se sprijină de el, stă în brațele lui. Își desface picioarele, varsă lacrimi și se topește în căldura lui. El o mângâie, murmură, geme și se vaită ca un nebun. Ea își lasă trupul să-i spună cât de dor i-a fost de el. Toată lumea are pretenția să fiu un Buddha de piatră, fără dorințe sau simțăminte, gâfâie el deasupra ei. Tovarășilor mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
erai un mit secret pe care toată lumea voia să-l scoată la suprafață. Ți-am povestit cum ziceau ziarele lui Chiang Kai-shek că arăți? Ziceau că ai dinți de șase inchi lungime și un cap de trei picioare lățime. El geme și își anunță climaxul. În următoarele trei săptămâni se ocupă de scris. Un studiu despre Mișcarea țărănească Jiangxi. Revoluție în stil chinez. Despre crearea Armatei Roșii. După aceea, se prăbușește și merge să doarmă precum un cadavru în sicriu. Fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
în nesfârșirea albă a dăruirii de sine. Și mai era ceva în expresia bărbatului, ceva care, în mod inexplicabil, neașteptat, îl tăie drept în inimă. O fulgerare de diamant. O tăietură fină, surprinzător de profundă. Și durerea îl făcu să geamă. Privea chipul bărbatului, fără să-și mai desprindă luneta de la ochi. Aștepta. Nu, nu mai aștepta nimic. Participa. După un timp, își trecu luneta dintr-o mână în cealaltă și privi în continuare, până când simți o oarecare modificare în liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
draga mea! îi tot reamintea consulul soției sale în patul conjugal, după care, în semn de reproș suprem, îi întorcea spatele. Femeia privea pereții goi. Absența tapetului din mătase amplifica strașnicele sforăituri ale consortului. Nu-i mai rămânea decât să geamă: „Încă o cheltuială enormă! Dar trebuie să remediez și acest neajuns”. Ledoulx răspundea urărilor abia schițând un zâmbet, căci era zgârcit și la vorbă. Murmura din vârful buzelor aproape inexistente două-trei cuvinte pe care doar accentul francez le făcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]