3,612 matches
-
covor ca urmare a deplasării unui fotoliu, ei bănuiesc că, într-un fel sau altul, mediumul se contorsionează pentru a împinge fotoliul sau îi lovește pe unii dintre ei din spatele mesei. În ședințele următoare, ei pun mediumului benzi fluorescente în jurul gleznelor, al încheieturilor, la cravată etc. Dar, de atunci, „nici un fenomen, de orice natură, nu s-a mai produs...”. În continuare, mediumul a reprogramat celelalte ședințe pentru o dată nedeterminată, sub pretextul unei dureri de dinți, apoi al unei călătorii. „Așadar, experimentul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
jumătate de sprâncenele neîndemânatic subțiate cu penseta, șuvițele blonde care, strecurându-se din strânsoarea basmalei, își cereau întruna dreptul la viață, toate astea erau cam nepotrivite cu hainele grele, cenușii. Abia după câteva ture, Petrache își dădu seama de potriveala gleznelor și a brațelor ei. Aurica dansa în ritmul muzicii care se auzea ca o flașnetă. Mai continuă câteva clipe și după ce călușeii se opriră. Poate că aștepta ceva, pe căluțul ei, legănându-și capul și înălțând umerii, când unul, când
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o împletitură de speriat corbii. Petrache se apropie și avu pornirea ciudată de a mângâia calul. Îl bătu pe burtă, admirându-i, încă o dată, zveltețea crupei. Își trecu mâna peste bronzul neted, înverzit, de sub muchia șeii. Își coborî privirile spre gleznele înfipte în pământ și încremeni. Rămase nătâng câteva clipe, apoi se trase înapoi, privind când la cal, când la pardoseală, când în jur, căutând răspunsul care n-ar fi putut fi decât unul absurd, și atunci n-ar fi fost
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era rușine de ceea ce trăiserăm și de aceea ne rușinam de noi înșine. Am fost un popor de fantome care nu ne mai găseam chipul adevărat când ne priveam în oglindă. Un popor căruia lanțurile i se descuiaseră zadarnic la glezne, căci se mutaseră de la o ureche la alta și ne zăngăneau în creier, ca un arc de ceasornic smuls din capace. — Aveți un fel ciudat de a vorbi, spuse Filip, când bătrânul tăcu. De parcă ați fi scris lucrurile astea și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
își privi pacientul, zâmbindu-i. Îi plăcuse îndărătni cia cu care, atunci când o văzuse, se străduise să se ridice, proptindu-se în mâini. Îl lăsă să-și revină, până ce respirația i se liniști. Dădu pătura la o parte, dezgolindu-i gleznele. Îi masă degetele și apăsă pe tălpi, căutându-i vreo tresărire pe chip. — Nu ești convins ? îl întrebă. El o privi cu seriozitate, de parcă ar fi înțeles. Gândind mult... răspunse, cu dificultate. — Trebuie să începi să mergi, spuse ea, acoperindu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
căutându-i vreo tresărire pe chip. — Nu ești convins ? îl întrebă. El o privi cu seriozitate, de parcă ar fi înțeles. Gândind mult... răspunse, cu dificultate. — Trebuie să începi să mergi, spuse ea, acoperindu-l cu pătura. Ți s-au subțiat gleznele, trebuie să dai mușchilor de lucru. Altfel n-or să te mai țină oasele. El încuviință, mai degrabă pentru a împiedica discuția să meargă într-acolo. Nici Cosmina nu insistă. — Ionuț... pot să-ți spun așa ? Foarte bine, așa o să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
până când își aduce aminte că și-a agățat ciorapul în taxi și atunci pune picior peste picior, ca să acopere firul dus de la ciorapul stâng. E o poziție cochetă, spatele drept, șoldul arcuit, picior peste picior și pantoful întins în prelungirea gleznei. Uită uneori și se întoarce la poziția dinainte, cu genunchii alăturați și umerii lăsați, coborându-și privirile spre ceva ce nu se vede. Atunci putem să ne coborâm degetul imaginar pe profilul ei, de la frunte până la bărbie. Liniile sunt moi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ăsta ar fi bun pe post de șomoiog... Orbul se lăsă să alunece pe lângă zid și-și strânse genunchii cu brațele. Ologu terminase de frecat genunchiul și acum se căznea, încercând să-și păstreze echilibrul pe buturugă, să-și oblojească glezna. — La urma urmei, poate li se face milă... reluă, într-un târziu, Coltuc, care, spre deosebire de ceilalți doi, neputându-se rezema, rămăsese neclintit. — Milă, ai zis ? ! se stropși Ologu. Pe ce lume trăiești tu, pulică ? Crezi că de milă îți dau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
obrajii de caldarâm. — Apropiați-vă, oameni buni, striga megafonul, acoperind cu aroma boabelor coapte mirosul de tămâie, e din partea domnului primar, nu uitați... ! Iar oamenii buni veneau, răsturnând și strivind. Orbul nu mai atinse pământul cu vârful bastonului. Nimeri peste gleznele altora, apoi gleznele îl nimeriră pe el, „aveți milă“, strigă, „sunt doar un orb“, dar foamea avea milostivirile ei, care nu mai aveau vreme de pierdut cu ologii și orbii. Trupurile milogilor rămaseră pe caldarâm, frământate ca un aluat de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Apropiați-vă, oameni buni, striga megafonul, acoperind cu aroma boabelor coapte mirosul de tămâie, e din partea domnului primar, nu uitați... ! Iar oamenii buni veneau, răsturnând și strivind. Orbul nu mai atinse pământul cu vârful bastonului. Nimeri peste gleznele altora, apoi gleznele îl nimeriră pe el, „aveți milă“, strigă, „sunt doar un orb“, dar foamea avea milostivirile ei, care nu mai aveau vreme de pierdut cu ologii și orbii. Trupurile milogilor rămaseră pe caldarâm, frământate ca un aluat de încălțări de tot
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de alături, care o privea prin ochelarii sparți, o sfătui să se abțină, căci cei scoși să se ușureze pe un tăpșan din spatele hangarului erau însoțiți la înapoiere cu lovituri de baston pe spinare și cu vergele de oțel peste glezne. Vergelele spărgeau vinișoarele de sânge și glezna se făcea vânătă și tare ca piatra. Apoi, toată noaptea au lătrat pe la uși câinii-lupi, asmuțiți cu bucățele de carne crudă, prea puțină ca să se sature, dar destul cât să-i ațâțe mirosul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sparți, o sfătui să se abțină, căci cei scoși să se ușureze pe un tăpșan din spatele hangarului erau însoțiți la înapoiere cu lovituri de baston pe spinare și cu vergele de oțel peste glezne. Vergelele spărgeau vinișoarele de sânge și glezna se făcea vânătă și tare ca piatra. Apoi, toată noaptea au lătrat pe la uși câinii-lupi, asmuțiți cu bucățele de carne crudă, prea puțină ca să se sature, dar destul cât să-i ațâțe mirosul de sânge amestecat cu sudoare. Spre dimineață
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îi sugera numele, cal de-adevăratelea, ar fi fost un cal de povară, cu greabăn arcuit și puternic, cu coamă sârmoasă, cu bot lung și dinți puternici, pe care buzele ar fi reușit rareori să-i acopere. Ar fi avut glezne nervoase, fiind gata oricând să salte pe picioarele dinapoi și să bată aerul cu copitele dacă vreo fiară ar fi sărit, din ascunzișuri, să-i taie calea. Dacă ar fi fost om, ar fi avut aceeași lungime cu a calului
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
jumătatea de cal nu putea să viseze, Calu își luă, din cap până în tălpi, înfățișarea de om, pentru a visa nestingherit. Dar jumătatea cealaltă se însoțise în visul lui, căci sforăia cu un fornăit mulțumit de gustul ovăzului proaspăt, iar gleznele îi tresăreau. Când tălpile păreau că se desprind de pământ, cele două jumătăți se întâlneau, călărindu-se pe sine, visul absolut. Bunelu, ca orice om foarte bătrân, nu mai putea dormi. Își întorsese ochii pe dos, ca să-și poată privi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
reînstăpâniră autoritatea, ca și cerurile de la etajul al doilea. Magul frunzelor arăta ca un soi de abur, dacă frunzele ar fi ars mocnit. Vălătuci mai groși, rotunjiți spre vârf, acolo unde erau umerii, și mai subțiri, ca niște fuioare, spre glezne. Nu aflaseră niciodată cât de calzi erau aburii aceia, dacă erau aburi sau doar o vedenie a vânturilor, acolo unde se întâlneau ele, căci Magul frunzelor, cu mersul lui de lăcustă, era întotdeauna cu câțiva pași înaintea lor. Nimeni nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
împletite. Duhoarea se îngălbenea pe măsură ce te apropiai de casa scărilor ; undeva, în subsol, vremurile vechi putrezeau în stive amestecate, de cartofi și de morcovi, pe care nimeni nu le mai răscolea, să le aerisească. Simți ceva mișcându-i-se printre glezne, surceaua îmblănită mieună și țâșni spre pragul primei uși deschise de la parter, întregind tabloul. Doi țânci în haine desperecheate și lălâi, rași în cap și trecându-și, în răstimpuri, mânecile pe sub nările înfundate de o umezeală verzuie, îl priveau fără
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
exista. Numit astfel, i se sugera că, în lumea cea nouă, nici el nu mai exista. Îi privi pentru întâia oară în ochi. Își primi fiecare partea lui. Păreau acum mai mulți. Pașii veneau, care afundându-se în noroi până la glezne și icnind să se smulgă, care bocănind pe lespezi, cu bocanci clăpăugi, fără șireturi, și lăsând pe ziduri ecouri ascuțite, care alergând speriați, care împleticindu-se, care târându-se în pulberi, pe drumul deportărilor. Pământul celor morți se scutura ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tencuielile, gemând în locul buzelor strivite, umeri îngustați, coaste străpungând, ca niște arcuri de oțel, pielea subțiată a piepturilor costelive. Li se auzea murmurul, fără a se înțelege ce anume spuneau. O apă curgătoare, un ritm anume al lanțurilor care legau gleznele una de alta, ca să împiedice fuga, care legau mâinile, ca să împiedice dezmorțirea, care legau timpanele, ca să împiedice gândurile. Bătrânul, fără să vadă dincolo de silueta hirsută a lui Maca, auzea vuietul surd al umbrelor care se înmulțeau, ivindu-se de după granițe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
gelozie, îl ocrotește de orice privire indiscretă. Cine, în această fotografie, îi dă lui Cioran semeția privirii sale? În prezența cui ființa lui pare că a împrumutat ceva din vigoarea zeului la piciorul căruia se află? Ascuns pe jumătate de glezna acestuia, se desprinde, abia sugerat, chipul unei fete brunete. Profilul este luat în racursi, părul coboară pe frunte și se prelinge peste tâmple, acoperind o parte a obrazului. O simplă sugestie, spuneam, mai degrabă semnalarea unei prezențe. Linia vagă, și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de retrogradare. „Au venit În vizită niște prieteni cu câinele lor, un animal complet pașnic. La un moment dat, s-a auzit un zgomot neașteptat, câinele s-a speriat, s-a izbit de picioarele mele... și m-a mușcat de gleznă. Credeți-mă, doare Îngrozitor! După aceea, rana s-a infectat: o săptămână de antibiotice!” Marte - Lună Armonios: Sensibilitate vibrantă, entuziasm: subiectul se simte capabil să mute munții din loc... sau, mai modest, anturajul! Disonant: Enervare, conflicte familiale, certuri cu femeile
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Un tratament curios, dar des folosit: se săpa la rădăcina unui nuc, se tăia o bucățică de rădăcină, se răzuia coaja cea galbenă și se făcea cu ea o legătoare, care se punea la o mână, la amândouă sau deasupra gleznei. Legători la cap cu mutătoare pisată și băi cu fiertură de voieșiță. Se mai Înghițeau cocoloși din frunze de pelin pisate și pilule de chinină, procurate de la farmacie. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR TUSEA Tusea nu este propriu-zis o boală, ci un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ai gambei. Se masează prin deșurubare (dispersie), cu degetul mare sau arătător de la mână, invers acelor de ceasornic, timp de 5 minute, 2 ședințe pe zi. Răscrucea IANG (VB35), care se află pe fața posterioară a gambei, la mijlocul distanței Între glezna externă și articulația genunchiului, În sensul acelor de ceasornic, 5 minute, de 2 ori pe zi. AFECȚIUNI VASCULARE Pentru mărirea permiabilității capilarelor, ca vasodilatatoare periferice sunt recomandate: Infuzie de măceșe, 2 lingurițe la o jumătate de litru de apă, care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu Înghițitură. Cataplasme cu infuzie de salvie, 5 g de frunze la 100 ml de apă fierbinte. Se folosește sub formă de comprese reci. Comprese cu apă și argilă. Se aplică de 2 ori pe săptămână, peste noapte, Începând de la gleznă la genunchi. Comprese cu decoct din flori de fân, care se aplică reci, de 2 ori pe săptămână. Infuzie de pătlagină, răchitan, tătăneasă, turiță mare, urzică, urzică moartă, o lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Consum de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
orice boală. Durere sau altă umflătură, afară de boașe (testicule): să fiarbă linte, să scurgă zeama și să o pună cu oțet, să o făcăluiască și să o pună la umflătură, să stea 24 de ceasuri. Pentru durere de picioare, la glezne sau la genunchi: urzică moartă sau foi de pătrunjel zdrobit și cu untdelemn să se oblojească. Pentru umflătură de boașe (testicule). Să pună bob să se Înmoaie, să-l curețe de coajă, să-l piseze și să-l amestece cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
în special când terapia este discontinuă, acești receptori striați suprasenzitivi răspund excesiv la dopamina neblocată. Acetilcolina are un efect opus dopaminei în sistemul extrapiramidal. DT constă în mișcări coreoatetozice, în special în porțiunile distale ale extremităților. Mișcarea stereotipică repetitivă a gleznei sau mîinii este deseori comparată cu o "pilulă ce se rostogolește". Mișcările diskinetice încep de regulă în aria orală și pot include buzele, limba și obrajii. Ele constau în mișcări anormale în principal ale gurii, ca plescăitul buzelor, mestecarea, sugerea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]