4,147 matches
-
încît nimeni nu a mai exersat lucrul ăsta și nu am știut ce să facem în momentul acela. - Au avut noroc! strigă Bella pradă unei agitații bruște. Nu cred că puteau ignora o chestiune atât de importantă precum... - Punctele Lagrange? Glumiți?! Când au murit oamenii ăștia nimeni nu știa nimic de tactica luptelor spațiale... Bella se prăbuși pe scaunul de unde se ridicase pentru a-și însoți protestele cu gesturi ample. - Crezi? întrebă el pierit. - Sunt sigur. Dacă o să vă gândiți mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu care dorea să-l combată pe Abate. - De multă vreme mă gândesc cam cum ar putea un nou război să-i schimbe pe urmașii celor O Mie de Voluntari.. - Poate avem noroc și îi schimbă în rău, încercă să glumească bătrânul împărat. - Oricare din quinții tăi ți-ar putea spune că asta e o speranță deșartă. Trebuie să ne gândim la ce e mai nefavorabil pentru noi. - Chiar și când obosim? Să credem că întregul universul se coalizează împotriva noastră
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nepăsător. Am avut o ocazie, mult noroc și le-am valorificat. Priviră amândoi spre racla în care se găseau moaștele. Fiindcă înghețase imediat după jertfă, mâna părea desprinsă de doar câteva minute de corp. - Priveliștea asta e mai degrabă macabră, glumi Oksana într-un târziu. - Prefer să văd în ea germenii noii noastre conduceri. - Ar fi de rău dacă ai vedea altceva. Avem profeția, știm cum trebuie să arate Mântuitorul, avem chiar și Alambicul, pentru cazul în care nu reușim de la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
râzând un alt soldat. O știu pe asta. E o babă care se dedă la cele mai sinistre orgii, în virtutea nevoii aceleia a lor de a avea creierul eliberat de orice tensiune. - Eh, nu toate am avut noroc în viață, glumi Oksana plecând fără să o urmeze cineva. O dată închisă ușa, zâmbetul de pe fața ei se topi într-o expresie de înfrigurare. Intră repede în cameră și se schimbă într-un combinezon strâns pe corp. Era de așteptat ca o femeie
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de pe celelalte planete, în afară de amintirea unui om care s-a jertfit odată pe Vechea Terra pentru un ideal? întrebă patetic Oksana. Te asigur că și ei ar face la fel, dacă ar avea ocazia noastră. - Parcă ai recita din Regulament, glumi Johansson. Numai acolo se spune că gândim cu toții la fel și că, în aceleași situații, reacționăm identic. Ești plină de contradicții. Oksana preferă să tacă în răstimpul în care soldatul care intrase în încăpere puse pe masă câteva hârtii. Johansson
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
merg la cel care conduce psiacul, la Johanssonul vostru. Am să-i comunic date importante despre cum poate fi înfrîntă insurecția lui Bella. - Vrei adică să intri în psiac? se auzi vocea metalică. - Nu țin neapărat. Îl puteți aduce aici, glumi N'Gai Loon. - Nu știu cine ești, dar e limpede că ne crezi tâmpiți. Dacă ăia doi de lângă tine sunt într-adevăr quinți imperiali, atunci ultimul lucru pe care l-am face ar fi să-i primim în psiac sau să-l
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
magnetică nu se potrivește cu stilul lapidar, nici cu emfaza autorității; nici roca argiloasă cu persiflajul și gluma; sau papirusul cu impresiile de călătorie sau cu jurnalul intim. Nu se potrivesc fiindcă nu le suportă. Un cioplitor de litere nu glumește. Nu poți să lungești vorba ori să faci o digresiune cu o daltă de fier și o bucată de marmură. Teama de naivitățile deterministe nu trebuie să ne împiedice să raportăm prolixitatea societăților noastre logoreice la abundența suporturilor, la miniaturizarea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în calcul reprezentantele europene ale curentelor de orientare în contabilitate, Marea Britanie (sistemul anglo-saxon), respectiv Franța (sistemul continental) vom avea. Un lucru este extrem de clar: limbajul specializat folosit în contabilitatea națională „este sublim dar lipsește cu desăvârșire.” Partea de sublim, ca să glumim, o regăsim în polisemantismul termenului, iar faptul că măsurăm sau evaluăm este apropiat sau depărtat, depinzând cum Și de unde privești lucrurile. Semnalăm astfel necesitatea specializării celor doi termeni, propunând ca evaluarea să fie văzută ca proces, iar măsurarea ca operație
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
va dura încă vreo trei secole: eirōneia își pierde conotațiile neplăcute, sensul secundar devine sens prim, încât eirōneia se transformă în „ironie” (în sensul lui Quintilian). Socrate nu teoretizează asupra ironiei; el instituie ironiei un nou sens, este serios când glumește și grav în zeflemeaua sa, e „un tip de personalitate necunoscut, neînchipuit până atunci, atât de frapant pentru contemporanii săi și atât de memorabil pentru posteritate, încât avea să vină o vreme, la secole după moartea sa, când oamenii educați
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Agathon, gazda Banchetului. Socrate își încheiase deja cuvântarea, încât Alcibiade nu a auzit nimic din ea. Ce spune Alcibiade în contul lui? Că Socrate „își petrece viața făcând pe prostul și zeflemisindu-i pe oameni”, „își petrece viața eirōneumenos și glumind cu oamenii”. Ce înseamnă asta? Vlastos citează pe Quintilian (Institutio oratorica, IX, 2, 46) care observă că ironia poate caracteriza un text după cum poate caracteriza și o viață de om (vita universa), și singurul exemplu dat aici de Quintilian e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și o modesta hilaritas ? Căci dacă asta se admite, e de presupus că râsul face parte din firea omenească. În acest caz: a râs vreodată Isus? Putem vorbi, prin urmare, de o veselie sacră? Adică îi e îngăduit clericului să glumească? Și dacă da, cât de mult? Dacă nu, cu strigătul lui Rancé: Malheur à vous qui riez! (dincolo de rigorismul moral al spusei și care amintește de Kant!). Cristos nu a râs niciodată, adevărat, dar nici nu a condamnat râsul. Căci
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
prieten.” (Th. Füller) MÎnuirea „glumei” pretinde talent, deoarece, prin ironia pe care o cuprinde, ea expune defectele altora: „SÎnt mulți care fac glume deocheate și Încă și mai mulți care ponegresc sau iau peste picior; dar delicați sînt puțini. Ca să glumești cu grație și să găsești vorbe de duh fericite În legătură cu lucrurile cele mai mărunte, trebuie multă abilitate, multă politețe și chiar mult talent” (La Bruyère). * „Spiritul este singurul lucru pe care Îl găsești cu atît mai puțin, cu cît Îl
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
John Locke). A căuta Însă partea ridicolă a lucrurilor care te privesc are o virtute curativă: „A te ironiza pe tine Însuți Înseamnă a te feri de boala stupidă a amorului propriu exagerat...” (George Sand). * „Nu trebuie să riscăm să glumim decît cu oameni politicoși sau deștepți.” (La Bruyère) Numai prin aceste două calități putem Înfrînge, pe moment cel puțin, sensibilitatea propriului orgoliu, rănit de ironia cuprinsă Într-o reușită vorbă de duh. Andrei Pleșu consideră că „umorul” ar trebui să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
decît „plînsul”, care exprimă o implicare mai ales emoțională. * „Întotdeauna, disputele cele mai grave s-au născut din glume.” (B. Gracian) Trebuie multă Îndemînare În folosirea glumelor, deoarece nimic altceva nu sensibilizează mai mult vanitatea cuiva, ca ironia: „Înainte de a glumi, trebuie să știi pînă la ce punct poate să-ți fie suportată gluma de dispoziția celui pe care Îl privește” (idem). Paranoidismul (sau maladiile autoestimării) - modestia, moderația, simțul măsurii „E probabil că omul acesta e un mare ignorant, fiindcă știe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Acuza sacrilegiu. Avea: treizeci și patru de ani. Suntem în 1619, la nouăsprezece ani după ce călugărul dominican Giordano Bruno a fost calcinat de Inchiziție pe Campo dei Fiori din Roma, nu pentru ateism ci pentru heterodoxie. în Piața Sfântului Petru nu se glumește cu iubirea pentru semeni... XIX LORENZO VALLA și „voluptatea” 1. în sfârșit, veni Valla. Acesta e climatul intelectual și ideologic în care apare Lorenzo Valla îRoma, 1407 - Roma, 1457). Istoria ideilor îi menționează numele cu o extremă parcimonie. Ea trece
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
părinte - își vedea progenitura ca pe un scuipat ieșit din el, fără mai multă importanță decât scuipatul... -, el mai adaugă la acest portret și faptul că n-ar putea fi un bun cetățean. în Atena zisă democratică, nu se prea glumea cu astfel de lucruri. Virtuosul Socrate, apărător al îndatoririlor cetățeanului în fața lui Aristip care le neagă, va plăti cu viața faptul de a fi filosofat contra cetății... Aristip se dezangajează din treburile colective, cu care consideră că-ți pierzi vremea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de informații, date și interpretarea lor. Având ca și criteriu funcțiile pe care le pot îndeplini, Bales (1951) realizează o clasificare a mesajelor emițătorului. Astfel se pot diferenția comunicări care: exprimă solidaritatea (consolidează statutul celuilalt, acordă sprijin, recompensă); reduc tensiunea (glumește, râde, exprimă mulțumire); exprimă acordul (înțelege, acceptă în mod pasiv); exprimă propuneri (dirijeză respectând autonomia celeilalte persoane); exprimă păreri (evaluează, analizează, exprimă sentimente, așteptări); orientează, îndrumă (informează, repetă, clarifică, accentuează); cer îndrumare, orientare (cere informații, clarificări, confirmări); cer păreri (cere
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de obicei conformiști? — Să nu-i numim în nici un fel. Ei nu există, în fond. — Dacă nu ar exista, nu i-am simți. — Am făcut o mică șmecherie. Și eu știu ce e acela conformism și sunt autorul, o spun glumind, „celebrei” fraze „conformismul este numele mic al posibilei mari trădări”. Dacă prin conformism înțelegem conformitatea, conformarea cu imperativele epocii și ale societății, de ce nu vreți, Alexandru Paleologu, să fim conformiști? Vom găsi acolo pe Labiș, pe Geo Bogza, pe Marin
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
glumă nevinovată, menită a crea doar bună dispoziție, și o ironie acidă, făcută cu intenția vădită de a denigra pe cineva. De aceea, Înțelepciunea populară a formulat În legătură cu cei care nu știu când, cu cine și mai ales cât să glumească următorul proverb: „Cine glumește trebuie să știe și de glumă”.) „Nu e bine să fii atât de glumeț, Încât să devii ridicol.” (Heraclit) Fără vin e greu să primești oaspeți. (Într-adevăr, fără disponibilitatea de a te Înveseli, de a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
crea doar bună dispoziție, și o ironie acidă, făcută cu intenția vădită de a denigra pe cineva. De aceea, Înțelepciunea populară a formulat În legătură cu cei care nu știu când, cu cine și mai ales cât să glumească următorul proverb: „Cine glumește trebuie să știe și de glumă”.) „Nu e bine să fii atât de glumeț, Încât să devii ridicol.” (Heraclit) Fără vin e greu să primești oaspeți. (Într-adevăr, fără disponibilitatea de a te Înveseli, de a petrece În compania celor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vor putea traversa în siguranță marea vieții lor, amenință serios să se scufunde; masele italiene s-au săturat de ei și au devenit, chiar dacă deocamdată nu și la nivel declarativ, purtătoare de valori cu care ei au crezut că pot glumi, dar care, de fapt, s-au dovedit a fi cele adevărate, care au anulat vechile valori ale trecutului și i-au distrus dintr-un foc și pe fasciști, și pe antifasciști (cei de astăzi). Chiar și minimul ce li se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Sacru. Prin urmare, dacă eu sunt idealist, nu sunt catolic, iar dacă tu ești pesimist și pragmatic, ești catolic. După cum vezi, e chiar prea ușor să-ți întorc acuze de felul ăsta. Rămânând la aspectul general al discursului tău, tu glumești cu faptul că „de ceva vreme, calul meu de bătaie este consumismul”: ironia asta a ta mi se pare un pic reductivă și, de aceea, simplistă. Știu bine, alegerea ta pragmatică este de a accepta statu-quo-ul, dar nu e și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mai bine spus degradare, deocamdată) antropologică a „lumii”, pentru mine, consumismul este o tragedie care se manifestă ca deziluzie, mânie, taedium vitae, blazare și, în final, ca revoltă idealistă, ca refuz al statu-quo-ului. Nu văd cum poate un prieten să glumească pe seama acestor lucruri. Dar să ne întoarcem la avort. Tu spui că lupta pentru prevenirea avortului pe care eu o sugerez ca primă măsură este veche, după cum vechi sunt „anticoncepționalele” și ideea tehnicilor diferite de amor (și la fel de veche e
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
singurul act revoluționar al acestor ani; a făcut-o cu o anumită ingenuitate și îngâmfare, dar cu o puritate ascetică substanțială care dă trecerii sale pe acest pământ o valoare probabil mai mare decât celei a Papei Ioan, care, chiar dacă glumea pe această temă, era un om al puterii. Tempo, 8 iulie 1973 Către editorul Rusconi 1tc "Către editorul Rusconi1" Nu intenționez să condamn nici un autor pentru că acceptă să lucreze cu Rusconi 2. Nu doar fiindcă cred, de exemplu, că a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
jos nivel organizate potrivit unei legături logice. Total lipsit de critică în fața caracterului restrâns al propriului microcosmos, Valcarenghi nu se dă în lături de la nimic; și într-adevăr nu știe nimic. Nu știe, de exemplu, un lucru fundamental: că a glumi despre orice, așa cum face el, bagatelizând cele mai tragice și mai dificile evenimente, este caracteristica principală a relației lingvistice a mic-burghezului cu realitatea. Fie că-și taie părul, fie că-și pune o haină beat moderată, fie că-i frecventează
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]