6,255 matches
-
acuratețe și stil și are viitor! În urma unui schimb on line de impresii și idei despre ceea ce înseamnă poezia pentru o adolescentă din generația de copii pe care noi, adulții, avem slăbiciunea și subiectivismul să nu îi evaluăm corect, la grămadă(!), să îi considerăm nepregătiți, necultivați și needucați față de valoarea noastră, a celor care am cam mâncat școală și educație pe pâine neagră, comunistă, am primit răspunsuri impresionant de mature și inteligente, scrise admirabil, care m-au obligat să revizuiesc orice
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Plouă-ncet și răsucit Ducînd dorul văduvit, Să îl vindece cu leac Și cu flori de liliac. Bate vîntul printre pruni, Gînduri vechi și frunze-adun, O grămadă la un loc, Să le dau la toate foc. Bate vîntul, Plouă trist, Stele scriu un acatist. Sunt scutit de-acum de plată, Greșuri toate mi se iartă. Referință Bibliografică: PLOUĂ-NCET / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PLOUĂ-NCET de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347801_a_349130]
-
vor începe ploile în zonele de deal și de munte. Septembrie era luna aprovizionărilor mai ales în cămările și borcanele gospodinelor. Era luna când se pregăteau conservele de legume, când tarabele din piețe erau pline cu zarzavaturi frumos aranjate în grămezi multicolore. La sărbătoarea toamnei de Ziua recoltei organizată în piața mare a orașului, țărani din întreg județul și din localitățile limitrofe ale județului Vrancea au adus cu ei rodul bogăției, transformat în multitudinea de legume ce umpleau rafturile amenajate pe
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
sfert de veac, demagogia din România a căpătat proporții cosmice / galactice; p. 22); Ce dezastru ! Ce surpriză ! / Am văzut la analiză / Că din nimbul unui neam / Doar o eprubetă-aveam !» (p. 26); «Istoria-i o mare sfadă / Precum la rugby, o grămadă. / Și trece luna, trece anul - / Din lene s-a-ntrupat elanul !» (de dincolo de a istoricilor querelle / „gâlceavă“, de dincolo de „sacra gălăgie istorică“, ultim-stihul epigramei are inducție lirico-semantică în „grămadă“ / „gloată“ și în „hei-rup-ismul prim-anotimpului bolșevic / leninist din anul 1917: «...iz iskra
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
o eprubetă-aveam !» (p. 26); «Istoria-i o mare sfadă / Precum la rugby, o grămadă. / Și trece luna, trece anul - / Din lene s-a-ntrupat elanul !» (de dincolo de a istoricilor querelle / „gâlceavă“, de dincolo de „sacra gălăgie istorică“, ultim-stihul epigramei are inducție lirico-semantică în „grămadă“ / „gloată“ și în „hei-rup-ismul prim-anotimpului bolșevic / leninist din anul 1917: «...iz iskra vozgoritsia plamia...!» / «...din scânteie se-ntețește flacăra / focul...!“; p. 28); În ceașca de cacao / Sfârșită-i evoluția / De parcă un alt Mao / Rescrie constituția.» („morala“: dintotdeauna, Dictatorul „rescrie
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
Când am spus asta? - Mă gândeam că trebuie să o faci într-o zi. - Până atunci am de gând să urmez un curs intensiv de bucătar. Mai există și internetul de unde poți lua rețete și modul de preparare, sunt o grămadă de cărți de bucate, nimeni nu s-a născut bucătar. Pot învăța între timp ce și cum se gătește. - Aici ai dreptate. Dar eu vreau să mă însor cu tine. Ce-mi gătești pentru prânz de exemplu? - O cină romantică
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
un pahar cu mine? - Nu pot să beau, că vreau să ajung acasă. - Ce să faci acasă? - Cum ce să fac acasă? - Da, ce faci tu acasă? - Ce întrebări sunt astea Ștefan? Ca tot omul la casa lui. Sunt o grămadă de probleme de rezolvat. - Aici nu-i casă? - Aici? Este o cameră ceva mai confortabilă de hotel, nu este casa mea pe care mi-o doresc. - Da, aici ai și tu dreptate, mai spuse Ștefan amețit bine de băutură. Deci
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
O estetică a urâtului plină de stafii decojite, camere umede și reci, atmosferă ostilă oricărei încercări de liniștire, figurine de ceară, „fulger prin oase / zdruncinate”, „iarnă de doi bani” - toate alcătuiesc „marea disperare a vieții” - unde sunt îngropate claie peste grămadă, dâre de moarte, schelete descompuse, gheare de corb, „parcă duhnind / a putreziciune,/ îmbălsămat în cutia craniană a morții / cu gust de urină / de șopârlă’ descompusă” (Masa de seară, I). Nu lipsește nici „vin roșu / în țeste putrezite / cu miros de
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
eu aștept/ fie ce-o fi/ răsărit/ alt zori de zi...”. Acasă „asfințește cuvântul/ de această dată/ fără farse/ fără trădări”... Acasă, „când ploaia/va mușca flămândă/ din dorul ce mi-l fură azi/ ... îmi bat în piepturi stropii grei/ grămadă surdă de nimicuri...”. Acasă „parfum de primăvară/ culoarea/ gust de mierlă/ brațele/ fluturi noi/ ... flori neștiute/ pierdute-n/ rodul ce-l strivim/ smulgând/ pietre de sub lacrimi/ rătăcite/ peste simfonia absentă/ a nopții...”. Acasă „primăvara vine noaptea/ primăvara belalie/ strălucește-n
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
Silviu Prigoană I. De fapt, monarhia cu multe capete - un fel de hidră cu sânge albastru de la ștampile - a fost inventată de patriarhul de la „Cireșica”, preacuviosul Nicu Văcăroiu, ajuns prim-bufon la curtea primului președinte post-revoluționar, care a uns o grămadă de regișori, numiți, pe vremea aceea, investitori strategici. Ăștia au creat dinastii roșii și domenii de ruine, și-au băgat delfinii la înaintare, așa că, acum, românii mai au un singur drept: să treacă pe verde, dar repede, că gipanezii și
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
În fiecare an omizile își încleștează trupul spiralat și verzui pe crengile perene. Primăvară , devreme, cleiul transparent , ca niște plasturi aplicați ad-hoc, sclipește în lumina caldă a diminetii.Acum merele aurii se înghesuiesc printre frunzele protectoare și râd că o grămadă de smaralde la sânul suav al tinerei prințese. Mai departe de casă, pe aleea ce duce spre porțile din scânduri îmbinate artizanal, un zarzăr își îndoaie crengile pline de roade. Zarzarile, de soi ales,arămii, căci nimeni n-a avut
GAZELA SI JUNGLA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347390_a_348719]
-
răspuns ne este dat de așa-zisul filizof și “profet”, mic și “neviim”, în persoana lui H.R. Patapievici, care în “Politice”, ediția 1996, pag. 64, ne spune că:„Românii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roșu”. Ei bine, dacă pentru H.R. Patapievici românii nu pot alcătui un popor, pentru că poartă „semnul fierului roșu” - eu spun că românii sunt un popor solar, descind din hiperboreeni și pelasgi, din traci (care au fost protagoniștii
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
-și provoca destinul prin mărinimia lui de-a se expune în locul altora. Pașii împleticiți îl aduseră în acea zi către frate-său ca o prevestire rea. Tocmai când ajunse în zona de lucru unde-l găsea adesea pe Manole, o grămadă de umbre îmbrăcate în mantale zdrențuite făcuse un fel de cupolă asupra unui trup neclintit, cu tâmpla brăzdată de linii sângerii. Își făcu loc și Nică Pintilii în acea adunătură de trupuri, după ce pășise peste un trunchi rostogolit nefiresc în preajma
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
umbre îmbrăcate în mantale zdrențuite făcuse un fel de cupolă asupra unui trup neclintit, cu tâmpla brăzdată de linii sângerii. Își făcu loc și Nică Pintilii în acea adunătură de trupuri, după ce pășise peste un trunchi rostogolit nefiresc în preajma acelei grămezi de oameni. Simți deodată cum i se taie picioarele, căci recunoscu acolo, jos, trupul fratelui său. Cu mâinile nesigure, începu să-i frece fața cu zăpadă, în speranța că Manole zace doar într-un leșin. Frate-său nu dădea însă
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
Preț de câteva secunde a tăcut, doar respirația greoaie i se auzea. La un moment dat pe un ton de laudă îmi zice „ Bătrâne, vezi tu acest topor? Zeci de capete am tăiat cu el. Uite! AK-47. Am ciuruit o grămadă de funduri cu această armă. Nu ți-e teamă că aș putea scoate acest pumnal de la brâu și-ntr-o fracțiune de secundă ți-aș ciopârți beregata? Ăă? De ce mă cauți? Nu ți-am zis că ăsta e drumul meu
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
dați voie?, spune Grănicescu întinzând mâna către teancul de hârtii chinuite sub greutatea coatelor Ceciliei. Cecilia se îndreaptă de spate și ridică mâinile, lăsând cale liberă profesorului. Acesta se apleacă ușor și cu o mișcare lentă, grațioasă, ridică de pe bancă grămada de foi. - Ia să vedem noi... Dacă aveți doar zece minute de când ați intrat în examen, cum de ați avut timp să scrieți atât de mult?, întreabă el mirându-se cu toată gura. Unii colegi amuțesc, alții mustăcesc. - Ce avem
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
în echipa de atletism, i-au prins bine în acea împrejurare. Avea destulă forță în picioare pentru a-l împinge și a-l răsturna. Se ridică și alergă la ușă, dar nu putu trece. Toți băieții și fetele se strânseseră grămadă în cadrul ei să privească spectacolul. În acele clipe, până să reușească ea să pătrundă printre trupurile lor goale, Relu plonjă și o prinse de glezne, după care o târî până la fotoliu. Nu încercă să o mai urce, ci se aruncă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
la culoare. Barba era ascuțită ca un triunghi și puțin adusă în sus. Era nebărbierit și avea mustață. Barba și mustața erau negre și lungi cam de doi centimetri. Părul de pe cap, barba și sprâncenele se uneau și păreau o grămadă de păr stufos. Fața nu era semnificativă, pentru că se vedea foarte puțin din piele. Dacă priveai în treacăt, nu vedeai decât o grămadă de păr în dezordine. Se uita la mine. Mă uitam și eu la el, dar parcă nici
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
și lungi cam de doi centimetri. Părul de pe cap, barba și sprâncenele se uneau și păreau o grămadă de păr stufos. Fața nu era semnificativă, pentru că se vedea foarte puțin din piele. Dacă priveai în treacăt, nu vedeai decât o grămadă de păr în dezordine. Se uita la mine. Mă uitam și eu la el, dar parcă nici nu m-aș fi uitat. Totuși mă uitam, pentru că trebuie să văd. Așa știam, că trebuie să văd. Deodată a deschis gura și
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
din ce zice și că nu este frumos să-și bată joc de oameni și să facă astfel de farse. Și iarăși, cu o calmitate și stăpânire de sine care chiar și pe mine m-au păcălit, îmi înșiră o grămadă de amănunte și date pe care, consider eu, nu le cunoaște oricine din afara rețelei de telefonie mobile. Ba chiar crează și o diversiune încercând să mă țină pe fir și să dea unei presupuse dispecere ordin să devieze toate apelurile
CAPCANA UNUI FARSOR... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346757_a_348086]
-
sectorul lui. Eu însă cred că n-am ajuns la două sute! Și mai departe, în ce mă privește, nu știu ce s-a mai întâmplat. * ...Răsărise soarele. Culai mă găsise încovrigat ca un cățel când doarme. Simțisem răcoarea dimineții și mă strânsesem grămadă să-i fac față. Alături, Vasile, trezit și el înaintea mea, își freca ochii. Ne uitam la Culai și-l întrebam din priviri dacă au venit bursucii pe acolo pe unde veghease el, că pe la noi nu veniseră. Din felul
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
miezul zilei Și-atâta lume-n jurul casei lor S-a adunat, dar, la aflarea știrei Acestui accident îngrozitor, Însă Ion avea nedumerire Văzând puhoiul ce intra-n ogradă, Că soacră-sa, a dracului din fire, Avea prieteni mulți și-nc-o grămadă (!?) “Ioane, înțelegem ce-ai pierdut” Zise un ins oftând cu tot amarul, “Uită de soacră, ce-a fost a trecut ... Noi am venit s-aflăm ... de vinzi măgarul”. Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Accident de ... măgar / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN
ACCIDENT DE ... MǍGAR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346994_a_348323]
-
de-abia am îndrăznit și am intrat în fundul grajdului unde-l aruncasem în fântâna blestemată pe nenorocitul de Costică, iar când am privit, că era în plină zi, nu se mai observa nici-o urmă de groapă. Deasupra a pus o grămadă de nisip în care înfigea morcovi, sfeclă, ridichii negre, varză pentru sămânță și gulii, ca să reziste frigului din timpul iernii. Într-un colț, în spatele unei mese rotunde - cu trei picioare - din lemn de fag maroniu, pe care o folosea bietu
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
spăla perdelele și șervetele, lipea și văruia casa apoi spăla geamurile. Noi, copiii, ajutați de bunicuțu, munceam în curte și grădină: greblam frunzele căzute, bunicuțu curăța pomii de crengile uscate și de frunzele cu dăunători, apoi adunam gunoiul într-o grămadă mare și-i dădeam foc. După aceea, treceam la văruitul pomilor, văruiam ulucile gardului, greblam șanțul de la poartă iar tăticu îl mai săpa ca să-l adâncească, repara podișca pentru ca apa de la ploaie să se scurgă la vale și să nu
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
și-n fiecare zarzăr e o mumă cu gene în petalele de mai jelind în brumă. Din oase-și trag gutuile mireasma râvnind la pulpe de fecioare-n somn și-n taina lacrimii de rouă noaptea e os de domn. Grămezi de oase-n jos la temelii și suflete sunt jos, da, jos la baze eu și cu tine dacă luminăm, nu suntem sori, ci raze.” Nimeni nu este de neînlocuit??? Acesta este titlul prefeței volumului „Ochi de veghe”, pe care
SERAFIM DUICU-UN CAVALER DE DOLJ SUB CULORILE TRANSILVANIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346386_a_347715]