2,221 matches
-
străzile Palade (p), Zborului - toneta, Calea Aradului - Punct Termic, Calea Buziașului (p), Gottlob (p). MARȚI: Timișoara (Liceul Silvic, străzile Zborului nr. 16, Timiș nr. 16, Ciocârliei, Manole, Madona, Ion Rațiu, Vadul Crișului), Bară (p), Pogănești, Săceni, Honoș, Moravița (p), Gad, Grăniceri, SP Rudna, SP Cruceni, Comloșu Mare (p), Lungă, Jimbolia (p), Cherestur (p), Gottlob (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Zborului nr. 8,10, 12, Ardealul, Comuna din Paris, Babă Novac, Barac, Rahovei, Moise Nicoară, Colonia Radio, Canal Bega, Albăstrelelor, Bistrei, Luduș, Parâng
Agenda2004-22-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282487_a_283816]
-
A.S. , Ape Uzate; Uivar (p), Cheglevici (p), Sandra (p), Gottlob (p). JOI: Timișoara (străzile Teiului nr. 11, 12, Hotel „Plaza”), Bară (p), Pogănești, Dumbrava (p), Dumbrăvița - străzile Tudor Vladimirescu, Plăvăț, Horia, Cloșca, Crișan, Maurițiu, Encel Mon; Gaiu Mic (p), Gad, Grăniceri, SP Rudna, SP Cruceni, Uivar (p), Cherestur (p), Sandra (p), Gottlob (p). VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate), Bară (p), Pogănești, Dumbrava (p), Denta, Rovinița Mare, Breștea, Rovinița Mică, Gad, Grăniceri, SP Rudna, SP Cruceni, Ivanda (p). Citiri de regularizare în
Agenda2004-22-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282487_a_283816]
-
Horia, Cloșca, Crișan, Maurițiu, Encel Mon; Gaiu Mic (p), Gad, Grăniceri, SP Rudna, SP Cruceni, Uivar (p), Cherestur (p), Sandra (p), Gottlob (p). VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate), Bară (p), Pogănești, Dumbrava (p), Denta, Rovinița Mare, Breștea, Rovinița Mică, Gad, Grăniceri, SP Rudna, SP Cruceni, Ivanda (p). Citiri de regularizare în perioada 31 mai - 6 iunie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Arieș, Aleea Sportivilor, Negoi, Culturii, Michelangelo, Bd. C.D. Loga; casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Circumvalațiunii nr.
Agenda2004-22-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282487_a_283816]
-
în miliția de graniță, asupra lor exercitându-se presiuni brutale, pe diferite căi. Cum în intenția autorităților militare Racovița urma să devină o localitate militarizată în întregime, ceea ce s-a realizat în final, locuitorii care nu au dorit să devină grăniceri au fost expulzați, prilej cu care în sat au mai rămas doar câteva familii bâștinașe. Ca urmare, satul a fost populat cu familii strămutate de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, din locuri ""unde jugul iobăgiei a fostu, poate, mai aspru decâtu celu
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
Năsăudului); Mureșan de pe Mureș sau chiar din Maramureș; Orlățan din Orlat; Sălăgean din Sălaj; Spătăcean din Spătac etc. De asemenea, sunt atestate documentar strămutarea la Racovița în această perioadă a unor familii din Curciu, din Săcădate etc. Toți acești viitori grăniceri, au fost împroprietăriți fie pe sesiile și gospodăriile celor fugiți sau expulzați numite ""sesii de porție"", fie pe sesii noi. După tradiția orală, băștinașii care au luat arma, fiind împroprietăriți și pe terenurile din lunca Oltului care au aparținut până
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
a avut la comanda ei numeroși ofițeri, majoritatea au fost însă străini. Lista ce urmează este perfectibilă cu precizarea că anii indicați sunt cei în care ei au semnat acte care le atestă calitatea de comandant: Cu toate înlesnirile acordate, grănicerii s-au acomodat cu greu statutului militar. Silniciile menționate mai sus la care se adăuga purtarea brutală a primilor ofițeri, aduși din alte părți ale împarăției și necunoscători ai limbii și obiceiurilor poporului precum și cele religioase, au generat în curând
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
militar. Silniciile menționate mai sus la care se adăuga purtarea brutală a primilor ofițeri, aduși din alte părți ale împarăției și necunoscători ai limbii și obiceiurilor poporului precum și cele religioase, au generat în curând conflicte violente între autoritățile militare și grăniceri, soldate în primul rând cu numeroase dezertări. Ca o consecință directă a acestora, în 1766 numărul granicerilor companiei a scăzut la 68, ceea ce a determinat autoritățile să arondeze la companie pentru întregirea efectivelor și localitățile Porumbacu de Sus, Porumbacu de
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
Porumbacu de Jos și Scoreiul, acesta din urmă aparținuse de Compania a VIII-a care la acea vreme, avea sediul la Drăguș, situație care a dăinuit până la desființarea regimentelor grănicerești. Infuzia" respectivă a dus la creșterea efectivului companiei la 181 grăniceri înarmați și 20 neînarmați, în fruntea cărora se afla un căpitan și un sublocotenent. O statistică din toamna anului 1766, consemnează în Racovița că la dispoziția celor 171 de grăniceri, care aveau 151 de copii în vârstă de până la 16
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
Infuzia" respectivă a dus la creșterea efectivului companiei la 181 grăniceri înarmați și 20 neînarmați, în fruntea cărora se afla un căpitan și un sublocotenent. O statistică din toamna anului 1766, consemnează în Racovița că la dispoziția celor 171 de grăniceri, care aveau 151 de copii în vârstă de până la 16 ani, stăteau 179 de case locuite și 21 case pustii, ei având în posesie o suprafață arabilă de 2000 "câble" și fânețe pentru 1200 care de fân. Spre sfârșitul anului
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
151 de copii în vârstă de până la 16 ani, stăteau 179 de case locuite și 21 case pustii, ei având în posesie o suprafață arabilă de 2000 "câble" și fânețe pentru 1200 care de fân. Spre sfârșitul anului 1766, numărul grănicerilor companiei a crescut simțitor, 201 dintre aceștia fiind localnici și doar 78 din satele aparținătoare. De altfel, fluctuații mari în efectivul companiei s-au înregistrat și în următorii ani, ea fiind cotată ca subunitatea ""cea mai pucinu numerosa"" din întregul
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
Suceava-Roman. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). În prezent, Ițcani și Burdujeni sunt cartiere ale municipiului Suceava. Deoarece satul Ițcani era localitate de frontieră, funcționa aici un pichet de grăniceri și un punct vamal. Administrația căilor ferate austriece a construit aici o gară destul de grandioasă, la acea vreme, tocmai pentru a fi o carte de vizită a Austro-Ungariei. Edificiul Gării Ițcani (astăzi Gara Suceava Nord) a fost ridicat, în stilul
Gara Suceava Nord () [Corola-website/Science/305815_a_307144]
-
pentru România. Ea era punct de frontieră între România și Austro-Ungaria, pe teritoriul austriac, în timp ce pe teritoriul României gara corespondentă era Gara Suceava (Burdujeni). După Unirea Bucovinei cu România, satul Ițcani a devenit parte a Regatului României, iar pichetul de grăniceri s-a desființat. În perioada interbelică, gara era trecută în nomenclatorul CFR sub denumirea de Gara Ițcani. În anul 1939, denumirea Gării Ițcani s-a schimbat în cea de „Aron Pumnul”, revenindu-se la denumirea inițială abia în 1944. Gara
Gara Suceava Nord () [Corola-website/Science/305815_a_307144]
-
bronz Expoziții internaționale: 2001, Tokio, Japonia, desen; 2002, Regensburg, Germania, bronz; 2002, Tokio, Japonia, sculptură; 2003, Tokio, Japonia, sculptură; 2005, Bienala internațională de artă contemporană, Arad. Expoziții personale și lucrări monumentale: 1984, expoziție personală ”Omagiul pământului”, Arad; 1988, Monumentul eroilor, Grăniceri, Arad; 1989, Cuplu, Macea, Arad; 1990, Monumentul eroilor, Halmagiu, Arad; 1991, Vasile Goldiș, Macea, Arad; 1991, Monumentul eroilor, Halmagiu; 1993, Monumentul eroilor, Ghioroc, Arad; 1994, Monumentul eroilor, Prunișor, Arad; 1995, Fotbalist, Sebis, Arad; 1999, Semn, Schrems, Austria; 2000, expoziție personală
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
acest an, iar, în opinia analistului politic, doar doi români se bucură de acest statut - președintele Traian Băsescu și șeful SRI, George Maior. Alegerile din acest an din România sunt atipice, întrucât sunt vremuri de război, iar țara noastră este grănicerul celei mai puternice alianțe militare, a susținut, marți seară, Cozmin Gușă, la "Jocuri de putere" de la Realitatea TV. Starea asta de anxietate generală a pus stăpânire pe mentalul colectiv, vezi oameni cu frica în sân. 2014 este un an dominat
De ce crede Gușă că Maior are profil de președinte al românilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/31256_a_32581]
-
aliaților în zona noastră, care vor fi urmate de contra-demonstrații. Alegerile în vremuri de război se desfășoară după alte reguli și devine precumpănitor modelul de impunere a alianței în care te afli. Noi suntem în cea mai puternică alianță militară, grănicerul acestei alianțe. În asemenea momente, se încriu cu șanse importante la Președinția României, acei candidați care beneficiază de încrederea aliatului nostru strategic, SUA. Spre finalul anului, acel candidat care beneficiază de încrederea Washingtonului se va desprinde, nu neapărat de câștigător
De ce crede Gușă că Maior are profil de președinte al românilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/31256_a_32581]
-
secolului al II-lea p. Hr, aici fiind cantonate de-a lungul timpului o serie de trupe. Prin reorganizarea Imperiului Bizantin, Capidava revine în atenția administrației, și astfel, peste ruinele așezării fortificate romane se ridică o cetate țărănească de țărani grăniceri care durează până în secolul al XI-lea. M. D. MITROI v Info turism v Pachete turistice pentru vara 2006 Pentru acest sezon estival, Aerotravel Lufthansa City Center a dezvoltat prin intermediul diviziei Aerotravel Vacanțe un nou proiect, intitulat „Vara 2006”, care
Agenda2006-20-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284968_a_286297]
-
arii extinse. Directorul Direcței Apelor Banat, dl ing. Mihnea Stanca, ne-a informat că au fost înregistrate cantități importante de precipitații la Chizătău (49 litri/mp), Banloc (44 litri/mp), Cebza (38,6 litri/mp), Moravița (32,8 litri/mp), Grăniceri (32,2 litri/mp), Balinț și Topolovăț (31,1 litri/mp), Caransebeș (17 litri/mp) etc. În aceste condiții, debitele râurilor au crescut, fiind consemnate depășiri ale cotelor de apărare pe Bega Veche, la Pișchia, și ale cotelor de atenție
Agenda2005-34-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284093_a_285422]
-
p), Breștea (p), Moravița (p), Deta (p), Pădureni (p), Sânmartinu Sârbesc (p). VINERI: Timișoara (străzile Labirint (p), Timiș (p), Bd. Cetății (p), Stelelor (p), Ulmului (p), Dropiei nr. 7, sc. D, Chopin, I. Vulcan), Buziaș (p), Sânandrei (p), Murani (p), Grăniceri, Gătaia (p), Deta - C- Opatiței, Banloc (p), Pădureni (p), Sânmartinu Sârbesc (p). Citiri de regularizare în județul Timiș între 22-26 martie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Cermena, Istria, Țibleșului, Bitolia, Dumbrava Roșie, Torac, Vergilius, Șucului, Brigadierilor, Aviatorilor
Agenda2004-12-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282218_a_283547]
-
forțele armate la aproape zero; și totuși ceea ce frapa pe toți străinii, chiar binevoitori noului nostru regim „popular”, era numărul enorm de indivizi în uniforme, bărbați, femei, chiar copii, fapt accentuat prin militarizarea Ministerului de Interne și sporirea efectivelor de grăniceri care aveau să ne apere nu se știe de cine. Mai departe, în afara armamentului oferit de URSS, o industrie de război, centre de recrutare și control, de poliție militară au împânzit tot teritoriul țării în perspectiva declarată a unui război
Falsificare prin documente by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5956_a_7281]
-
februarie 1931). 50 ani „O mare realizare a cinematografiei românești. Cinematograful «Maxim Gorki», cu începere de ieri și până la 24 februarie, prezintă o nouă realizare a studioului de filme București, filmul «Alarmă în munți»... Filmul este un minunat poem închinat grănicerilor români“. (Drapelul Roșu din 18 februarie 1956). „Adunare festivă în cinstea Zilei ceferiștilor. Duminică a avut loc în sala Clubului C.F.R. din Timișoara o adunare festivă consacrată «Zilei ceferiștilor», la care au luat parte sute de lucrători de la calea ferată
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
Drăgănescu a precizat că aceasta este zona în care s-au efectuat lucrări de regularizare a apelor în perioada anilor 2001-2004, pentru care s-au cheltuit 900 miliarde de lei. Ca urmare a ploilor din ultimele zile, nivelul Timișului la Grăniceri a crescut, iar în noaptea de joi spre vineri se aștepta atingerea cotei de atenție. Specialist elvețian La sfârșitul săptămânii trecute, în județul Timiș a sosit un specialist elvețian trimis în zona afectată de inundații de către președintele Elveției, ca răspuns
Agenda2005-23-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283761_a_285090]
-
luni. Reprezentanții comunității locale Foeni doresc ca la reconstrucție să se țină cont de doleanțele lor și anume: racordarea la rețeaua de gaze naturale, realizarea canalizării în localitate. Alte solicitări se referă la asigurarea unui autobuz care să meargă până la Grăniceri, acordarea de sprijin pentru examenul de capacitate al elevilor din zona sinistrată. Prezent la Foeni, prefectul județului Timiș a sesizat prezența țânțarilor și a solicitat Direcției de Servicii a C.J.T. să reia dezinsecția, acțiune care a fost derulată, sâmbătă și
Agenda2005-23-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283761_a_285090]
-
comandant al comenduirii garnizoanei pe locotenent colonel ing. Șapcă Nicu, ulterior devenit colonel în parcursul activ, amândoi terminând cariera în garnizoana București. În acea perioada în garnizoana Huși existau următoarele structuri militare, în afară de B.202. Ap. C.B.R.N: - Batalionul de grăniceri;Detașamentul de pompieri de valoarea unei companii;Poliția municipiului Huși; - Securitatea municipiului Huși. Într-o zi de duminică, 17 decembrie 1989, în ambientul unei vizite a unor prieteni, în jur de ora 18,00 sunt chemat telefonic la unitate de către
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
la Timișoara, București, Cluj Napoca și alte orașe ale României. Întrucât în sediul poliției, corp comun cu al securității locale, am fost chemat afară de un curier îmbrăcat în uniformă militară cu petlițe verzi după înștiințarea telefonică transmisă de centralistul unității de grăniceri de a primi un plic. L-am luat, am respectat specificarea ,,confidențial” și l-am citit în autoturismul pe care-l aveam la dispoziție. Se întâmpla în dimineața zilei de 23.12.1989. Nu mai rețin cuvânt cu cuvânt conținutul
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
condiții de dormit și hrană. Au fost dezarmați, iar toate legăturile întrerupte. Aș spune că au fost feriți de furia maselor fiind protejați. Fac precizarea că mare mi-a fost nedumerirea când acest document mi-a fost trimis de un grănicer și nu de alt curier trimis de comandantul garnizoanei Huși care era în același timp comandantul unității de chimie militară, lt. col. I. Rizea. După ce-am citit acest document l-am băgat în buzunarul hainei și m-am adresat telefonic
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]