22,374 matches
-
ger), nici măcar pentru motivul, altminteri chibzuit și pertinent, că hărțile nu s-au îndeletnicit până acum cu misterele grădinilor întunecoase și împrejmuite cu gard ale blocurilor de patru etaje, ci doar pentru că, în unele cazuri, numai memoria mai poate trasa granițele unor locuri, pentru a descoperi și decodifica în chiar inima lor punctul central în jurul căruia se învârte totul. Și cum memoria, ca orice lucru lipsit de siguranța rece a unei hărți bine întocmite, se poate încețoșa într-atât, încât, bunăoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
aprofundarea civilizației apașe, Radu era capabil de o sinceritate fraternă și pătimașă care te topea. Pe mine, cel puțin. Știu că pare greu de crezut, dar erau zile în care uitam să joc fotbal, doar pentru că în drumurile noastre spre granițele regatului, bunăoară spre bucla bulevardului Drumul Taberei, poveștile deveneau aievea, eram spionați de la înălțimile blocurilor de zece etaje de tot felul de indivizi pictați în culorile războiului, eram atacați de haite întregi de coioți flămânzi, altminteri doi sau trei câini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să mi-o plătești!“. Atât. Apoi a dispărut în casă. Zâmbeam și-mi venea să plâng. Îl lovisem pe fratele meu de cruce. Cel cu care făcusem un legământ. Cu care descoperisem un sanctuar. Cu care priveam turmele de bizoni. Granițele. Cactușii preeriei. Comoara din lacul de argint. Cred că mai mult și mai mult îmi venea să plâng. Și nu pentru că, așa cum spera Aura Brontozaura, faptul că ea mă trăgea din senin de ureche mi-ar fi fost învățătură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pastorul Sinclair. Un criminal ar trebui să se simtă la adăpost de crime - mai ales de crimele unor astfel de oameni. Dar Rowe era și mai scandalizat acum, cînd Îl auzea pe acest tînăr spunîndu-i, de la Înălțimea experienței sale, că granița dintre lumi dispăruse. GÎngania ghemuită sub o piatră are dreptul să se simtă la adăpost de gheata trufașă ce amenință s-o zdrobească. — Nu trebuie să-l iei În serios, auzi el glasul domnișoarei Hilfe. O clipă, i se păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și funcționari se Întorceau grăbiți spre birourile lor, de la restaurantele unde-și luaseră masa de prînz. În acest colț al Londrei nu se mai zăreau ruine; te-ai fi putut crede În timp de pace. Dacă fotografiile acelea ar trece granița, spuse domnul Prentice, am avea o mulțime de sinucideri... Cel puțin așa s-a Întîmplat În Franța. — De unde știți că n-au trecut granița? Întrebă Rowe. — Nu știu. Nădăjduim numai. Dar o să aflăm curînd care-i situația... Fiți atenți cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
zăreau ruine; te-ai fi putut crede În timp de pace. Dacă fotografiile acelea ar trece granița, spuse domnul Prentice, am avea o mulțime de sinucideri... Cel puțin așa s-a Întîmplat În Franța. — De unde știți că n-au trecut granița? Întrebă Rowe. — Nu știu. Nădăjduim numai. Dar o să aflăm curînd care-i situația... Fiți atenți cînd intru. Lăsați-mă cinci minute cu croitorul În camera de probă, după care dumneata, Rowe, intră și Întreabă de mine. Vreau neapărat să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ce-i aia. Ce vă așteptați să găsiți? Întrebă Rowe. — Totul, În afară de ceea ce căutăm: un mic film. — Între timp, poate c-au făcut o mulțime de cópii. — Tot ce se poate, dar prea multe mijloace de a le scoate peste graniță sînt sigur că nu au. Principalul este să-l găsim pe cel care trebuie să ducă la capăt această operațiune și pe organizatorul ei. Ceilalți nu contează... — Credeți că doctorul Forester?... Doctorul Forester nu-i decît o victimă - desigur, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
eu și Catherine văzuserăm filme americane de avangardă și pelicule germane de educație sexuală, toate se realiniau laolaltă în jurul palisadelor autostrăzii. Mi-am dat seama că locuitorii umani ai acestui peisaj tehnologic nu mai reprezentau punctele lui forte, cheile de la granițele identității. Pasul prietenos al lui Frances Waring, soția plictisită a partenerului meu, trecând prin turnichetele de la supermarketul local, certurile domestice ale vecinilor cu stare din blocul nostru, toate speranțele și visele acestei placide enclave periferice, scufundate într-o mie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
al doilea caracter al revoluției este criticismul absolut față de realitatea actuală. [...] În al treilea rând, istoria explica fenomenele sociale și transformarea lor treptată prin necesitate.[...] Cu totul opusă e concepția revoluției. Revoluția vrea să schimbe cursul fenomenelor istorice, trecând peste granițele timpului. Ea înlocuiește necesitatea prin posibilitate rațională. Fenomenele nu se succed absolut invariabil într-o anumită ordine, afirmă revoluția, ci cursul lor poate fi schimbat, prin forța idealurilor, prin intervenția unor puteri noi. Astfel revoluția consideră ca o forță reală
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
considerat ireversibil. Himera comunistă a apărut în secolul XIX în gândirea unor intelectuali occidentali cu vederi de stânga (socialiști) dar apariția propriu-zisă, prin punerea în aplicare a acestor idei, a avut loc în 1917, în țara cu cele mai întinse granițe de pe glob (pe atunci Imperiul țarist): „Rusia, întârziată din punct de vedere economic față de Europa occidentală, este surprinsă de război într-un moment în care dezvoltarea sa era departe de a fi împlinită. Țarismul, deja contestat, nu rezistă condițiilor dificile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care se autodistruge, pentru că nu este în stare să reexamineze validitatea unor ideologii economice în împrejurări total schimbate;” Guvernele și corporațiile occidentale s-au repezit să convingă Europa de Est și țările fostei Uniuni Sovietice să preia lecția succesului occidental, deschizându-și granițele și liberalizându-și economiile. Armate de experți occidentali au fost mobilizate la fața locului să le ajute pe acestea și alte «state în tranziție» să elaboreze legi care să netezească drumul corporațiilor occidentale pentru ca acestea să le penetreze economiile. Concomitent
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
forme universitare de învățământ; o rețea de drumuri, comunicații, computere etc, care să ne conecteze cu adevărat la Europa și la lume (este inadmisibil că în zece ani nu s-a făcut încă o autostradă care să străbată România de la granița de vest, să treacă de munți, să ajungă la București, apoi la Marea Neagră și granița de sud, ca să nu mai vorbim de alte trasee).” Justiția chemată să descâlcească firele în atâtea cazuri, care au ajuns în instanță (excluzând pe cele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cu adevărat la Europa și la lume (este inadmisibil că în zece ani nu s-a făcut încă o autostradă care să străbată România de la granița de vest, să treacă de munți, să ajungă la București, apoi la Marea Neagră și granița de sud, ca să nu mai vorbim de alte trasee).” Justiția chemată să descâlcească firele în atâtea cazuri, care au ajuns în instanță (excluzând pe cele care n-au avut nici această șansă) a dat câștig de cauză de multe ori
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Analistul politic mexican Gustavo Esteva a numit rebeliunea Chiapas «prima revoluție a secolului XXI». În timp ce revoluțiile din secolul XX erau revendicări ale puterii statale, lupta poporului Chiapas era pentru o mai mare autonomie locală, dreptate economică și drepturi politice între granițele propriilor comunități. Nu au chemat conaționalii lor mexicani la ridicarea armelor împotriva statului, ci mai degrabă la a li se alătura într o mișcare socială mai largă pentru cauza eliberării spațiilor locale de sub colonizarea forțelor politice și economice străine. Strigătul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fericit o friptură de vacă cu cartofi la cuptor. 16-19 septembrie 2004 ADULT MOVIES LIVE SHOW După cum știe mai toată lumea, îmi petrec vacanțele de vară întotdeauna la 2 Mai, un sat aproape liniștit de pe coasta Mării Negre, la puțini kilometri de granița cu Bulgaria. Stau de obicei o lună de zile, mereu la aceeași gazdă, de aproape două duzini de ani. În luna pe care o petrec acolo nu se întâmplă nimic: citesc, ascult muzică, lenevesc, port discuții, mă uit la ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
aceleași cuvinte pe care le-ai folosit tu. Schema ar putea fi circulară, în sensul că ultimul segment poate fi legat de primul. Totalizant, deci? în acest sens, sigur, mi-ar plăcea să fie. Și mi-ar plăcea dacă, în granițele înșelătoare astfel trasate, ar reuși să circumscrie o zonă albă, unde să se situeze atitudinea de „nerecunoaștere“ față de lume, propusă de tine ca singura nemistificatoare, când declari că „lumea nu poate fi atestată (sau afirmată), ci doar nerecunoscută, desfăcută de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
o aluzie la noapte. Mi-am dat seama de multă vreme că tind să reduc prezența întunericului din viața mea. Faptul că medicii mi-au interzis să ies după apusul soarelui m-a constrâns să trăiesc luni de zile în granițele lumii diurne. Dar nu numai asta: găsesc în lumina zilei, în acea luminozitate difuză, palidă, aproape fără umbre, o obscuritate mai densă decât cea a nopții. Miercuri seara. În fiecare seară, petrec primele ore de întuneric umplând aceste pagini, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
e cu Coasta abruptă, de... — Ahti? — Bravo, chiar el, Ukko Ahti. — Dar, iertați-mă, Ukko Ahti nu e autor cimerian? — Ei, se știe că la început Ahti era cimerian; dar știți ce s-a întâmplat, în timpul războiului, după război, modificarea granițelor, cortina de fier, fapt e că unde era înainte Cimeria, acum e Cimbria și Cimeria fost deplasată mai încolo. În acest fel, cimbrii și-au însușit și literatura cimeriană, ca reparații de război... — Asta e teza profesorului Galligani pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de elemente complicate, nu toate vizibile și imediate: înnorarea ochilor tăi, râsul, cuvintele pe care le spui, modul de a-ți strânge sau desface părul, felul în care iei inițiativa sau te retragi, și toate semnele ce se află la granița dintre tine și obiceiuri, memorie, preistorie și modă, toate codurile, toate sărmanele alfabete prin care o ființă omenească crede în anumite momente că citește o altă ființă omenească. În același timp, și tu ești obiect de lectură, Cititorule: Cititoarea ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
întors în sine, ca un laț atârnat de oblâncul șeii. Știu deja că drumul lung ce mă duce la Oquedal va fi mai puțin lung decât drumul ce-mi va rămâne de făcut, odată ajuns la acel ultim sat, la granițele lumii locuite, la granițele timpului vieții mele. Sunt Nacho, fiul lui Don Anastasio Zamora, i-am spus bătrânului indian ghemuit lângă zidul bisericii. Unde este casa? „Poate că el știe“, m-am gândit eu. Bătrânul și-a ridicat pleoapele roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
un laț atârnat de oblâncul șeii. Știu deja că drumul lung ce mă duce la Oquedal va fi mai puțin lung decât drumul ce-mi va rămâne de făcut, odată ajuns la acel ultim sat, la granițele lumii locuite, la granițele timpului vieții mele. Sunt Nacho, fiul lui Don Anastasio Zamora, i-am spus bătrânului indian ghemuit lângă zidul bisericii. Unde este casa? „Poate că el știe“, m-am gândit eu. Bătrânul și-a ridicat pleoapele roșii și umflate ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
din ce în ce mai mult timp cu un grup de persoane care locuiau într-o fermă veche, undeva dincolo de Molepolole. Era acolo o fată de etnie afrikaan - venise de la Johannesburg cu câțiva ani înainte, după ce intrase într-o încurcătură din motive politice dincolo de graniță. Apoi, mai era un german din Namibia, un bărbat bărbos, înalt și deșirat, care avea niște idei în legătură cu îmbogățirea solului, și câțiva localnici din Mochudi care lucraseră acolo în mișcarea Brigăzii. Presupun că i-am putea numi un soi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
în care erai obligat să crezi, altfel riscai să nu mai plouă niciodată, iar vitele să moară, așa cum se mai întâmplase în trecut. Îi plăcea drumul spre Francistown deși azi mergea mai departe, cale de trei ore spre nord, dincolo de graniță, în Zimbabwe. Domnul J.L.B. Matekoni întâmpinase cu reținere vestea plecării ei și încercase s-o facă să se răzgândească, dar ea stăruise să pornească la drum. Preluase acest caz și intenționa să-l ducă până la capăt. — E mai periculos decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
cu desființarea, cu disponibilizarea e praf în ochi pentru prostime. Au apărut cam multe firme de cablu în oraș, cam multe antene... ha-ha-ha... antene, nu-i așa, simple antene... Așa e și normal, doar ce ne imaginăm, dacă o să fie granița cu UE-ul pe Prut, trebuie s-avem și bază militară la Iași, să le stea rușilor ca un cui în talpă... - Un par în fund... completez. - Ai văzut că nu se dau duși din Transnistria, c-au mai inventat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se știu, se-acoperă... și-s al dracului de gingași, i-apucă ulceru’ la pușcărie și tusea măgărească și bubele dulci, suferă săracii, le ies furuncule pe popou, n-au ei față să stea la bulău, îs finuți, trec prin granițe cu escortă, nu-i întreabă nimeni... da’ noi am fost proști, îndobitociți, ca soldatu’ năuc în care-ai turnat bromură cu polonicu’... românu’ blând și bun de la școală, bun să faci ceva în botu’ lui, o explodat mămăliga... fâs... și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]