12,186 matches
-
te mințesc. Lasă-i pe ăștia cu oile și haida cu mine! Nu, stai, mai întâi să văd ștearpa! I-am făcut pe voie, curios să văd până unde e în stare să meargă. Am prins rapid o oaie mare, grasă, care trecea pe lângă mine. Era a unui vecin. - Asta-i bună? Țiganul a pipăit-o, a căutat-o în gură, a încercat s-o ridice. - Îi bună, bună, ești de cuvânt. Am eliberat oaia și m-am prefăcut că plec
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
dădeam de lupi sus, în munte, acum pe acolo nici urmă de ei. S-au mutat lângă sat, umblă pe ulițe nestingheriți, prin ogrăzi. Doar acolo mai au ce vâna. Astă-seară, plecând din Arsuri spre târlă, am tăiat cea mai grasă oaie pe care o aveam și am lăsat-o într-un părău, s-o mănânce lupii. Peste o săptămână le mai tai una. Că am vreo 30 de oi în plus. Între timp, poate se mai dezmeticesc posesorii de arme
Am tăiat cea mai grasă oaie pe care o aveam și am lăsat-o într-un părău, s-o mănânce lupii () [Corola-blog/BlogPost/338918_a_340247]
-
Cocoloașele de grăsime au rămas. Cred că mă puteam bate în sâni cu o fată de 12 ani. Apoi au urmat perioade de îngrășat-slăbit, îngrășat-slăbit, dar când greutatea trecea, sânii rămâneau. Sunt și acum, aici, cu mine, aceste două meduze grase. Mi-e jenă și azi să mă dezbrac pe plajă și au fost multe situații în care am făcut sex în tricou. Ce mă surprinde e că nu m-a respins nimeni din cauza lor, doar eu. Așa că s-au cicatrizat
Al cui e corpul ăsta? Părul, sânii, nasul, cicatricile... () [Corola-blog/BlogPost/338899_a_340228]
-
tine. Migrația aceasta periodică mă umple de uimire, căci îmi arată cât de șui e croită lumea în care trăim, regulile sale sociale, profesionale. Ca să nu mai vorbesc de ceea ce aud de la cei care povestesc melancolici, bronzați și puțin mai grași, că au făcut în lipsă. Din același motiv care mă intrigă, pleacă în grupuri, an de an, în Grecia sau Croația, cheltuie o sumă ...nu mică, fac niște activități standard în Grecia și Croația. Uneori revin mai obosiți decât au
Vara, când suntem programați să avem activitate intensă, stăm la plajă. Iarna, când ar trebui să hibernăm, noi muncim. Despre ironia plecatului în concediu () [Corola-blog/BlogPost/338531_a_339860]
-
speranță si credință Și-am nădăjduit că poate neamul nostru într-o zi Printre alte mândre neamuri ca o stea va străluci... Astăzi... cine ni-s eroii? Cine-i gata ca să moară Pentru sfânta Libertate, pentru neam si pentru țară? Grașii și libidinoșii, snobii si analfabeții Banii mulți și burta plină pentru ei sunt sensul vieții Niște lacomi fără școală, niște scârbe, niște javre Care pentru-o șpagă calcă fără milă pe cadavre Parlamentul Europei ne-a cerut reprezentanții Și-am
Lecția de istorie () [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
„Goana după aur”: Războiul secret al conturilor grase cu oamenii mici de Roxana Bucată și Oana Dan | Foto: Georgi Gruncharov 10-02-2012 Gigantul american Chevron se pregătește să extragă gaze de șist din pământul Moldovei, cu acordul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Afacerea pare un joc de șah cu
Exploatarea gazelor de șist () [Corola-blog/BlogPost/339962_a_341291]
-
miere, adăposteau familii fericite până la înspăimântătoarea năvălire barbară, a triburilor pe cap având coif înzestrat cu mari coarne de bour. Să ai posibilitatea unei vânători simple, ocazia unui alai de rațe sălbatice în avânt, din care să ochești un rățoi gras, priveliștea unor somni bătrâni, dezvoltați (ca halterofili ai apelor) care se pescuiau cu, am auzit, carele din Dunăre, îndemânare la vâslit, pentru a-ți purta iubita înspre mal și înspre inima ta, păstori care să zăgăzuiască o brânză trainică, angajați
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339283_a_340612]
-
de capre, pe dinainte-mi străbate imaginea păstorului roman, trăitor în casă rudimentară, moțăind în destule nopți, sub stâncă, însă foarte fericit de a prinde, cu o privire încântată, iezii abia fătați, șuvoiul de lapte lăsat în urmă de ugere grase, iar cu urechea, melopeea porumbelului sălbatic aterizat în ulm. Dorința de a reveni la traiul simplu, la modernismul simplității, e din ce în ce mai puternică astăzi. Orășeanul caută refugiu în casă obișnuită, din lemn chiar, într-o margine de sat, pe unde să
Despre muncă, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339355_a_340684]
-
miere, adăposteau familii fericite până la înspăimântătoarea năvălire barbară, a triburilor pe cap având coif înzestrat cu mari coarne de bour. Să ai posibilitatea unei vânători simple, ocazia unui alai de rațe sălbatice în avânt, din care să ochești un rățoi gras, priveliștea unor somni bătrâni, dezvoltați (ca halterofili ai apelor) care se pescuiau cu, am auzit, carele din Dunăre, îndemânare la vâslit, pentru a-ți purta iubita înspre mal și înspre inima ta, păstori care să zăgăzuiască o brânză trainică, angajați
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
atunci când se ridica în picioare cu cei doi metri și ceva ai lui, cu vocea-i de bas profund, cu ochii-i mari albaștri, ușor migdalați tătărește, frumos ca un Perun gata să spargă bolta cerurilor - fără să fie nici gras, nici slab, mai de grabă suplu decât mătăhălos, atunci, la cei vreo patruzeci și cinci de ani câți avea - era deci normal ca Enoiu - și el la rându-i un ins bine zidit - să acorde onorurile cuvenite unui atare exemplar
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
în care se petrec azi lucrurile, alocarea ajutoarelor sociale după ureche ca să cumperi voturi nu va mai fi posibilă, dacă sumele și beneficiarii vor fi digitalizați. Nici achizițiile publice ale spitalelor nu vor mai putea fi făcute contra unor comisioane grase. Este de imaginat că la alegerile parlamentare din 2020, promise checking-ul va putea fi făcut în timp real, de pe telefon, într-o aplicație la îndemâna oricui. Întrebare: Siri, este posibilă tăierea sau scăderea a 100 de taxe în paralel cu creșterea
Acești postaci periculoși care amenință lumea lui Liviu Dragnea () [Corola-blog/BlogPost/339204_a_340533]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ȚARA MEA E CA O FRUNZĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Țara mea e ca o frunză, Verde, grasă, cu osânză. Trag din ea viermi și lăcuste, Trag, în pantaloni și-n fuste, Fară rușine, fară milă, Bătrani perverși de o copilă! La umbra ta au scris poeții Atâtea versuri minunate! Dar acuma dorm băieții Sub cruci de bârne
ŢARA MEA E CA O FRUNZĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340801_a_342130]
-
de al ei, ce lucra de mulți ani ca pescar, era un bărbat înalt, puternic. Virgil îl privi preț de câteva clipe intimidat de statura atletică a acelui bărbat, și își aduse aminte cum în pușcărie un țigan înalt și gras pe nume Cercel îi făcea viața imposibilă spre amuzamentul celorlalți, totul până într-o zi când rămaseră singuri în baie și atunci se năpusti-se prin surprindere asupra lui Cercel doborându-l la pamânt din câteva lovituri de pumn. ,,Care
POVESTEA UNUI ÎNVINS (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341197_a_342526]
-
de-a gândi. Avea impresia că în mare parte nu se întorcea numai în țară, dar și în timp. În unele împrejurări rezolva problemele cu calm, în altele se certa cu oamenii. Cum să-l fac pe ăsta să plătească gras? Cine știe ce haimana o fi după haine și după pletele lungi care se purtau acum douăzecișicinci - treizeci de ani? Cât să-i cer așa, la mișto? Pun pariu că numa' gura-i de el, că-n rest o avea acolo câteva
CĂPITANUL VASILE (8) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341200_a_342529]
-
poate, să cumpere ceva de băut. - Am o pofta teribilă să mă îmbăt, Eugen! - Facă-se voia ta, meriți și tu după atâtea emoții și efortul depus. În plus, ești majoră, nu? A cumpărat de la alimentară doua sticle de vin "Grasă de Cotnari" și două de apă minerală, sărățele, alune decojite și două pachețele de stixuri din care știa că-i plac Alinei. Pentru că mama lucra toată noaptea, Alina l-a rugat să stea cu ea "până târziu, târziu, târziu... cât
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
neuronii la treabă în căutarea celor mai alambicate soluții matematice pentru rezolvarea celor mai imposibile și mai stringente probleme ale omenirii, cum ar fi modificarea legilor reflexiei și refracției și a consecințelor dezastruoase ale acestora, atunci când oglinda te-arată mai grasă decât Ioneasca de la trei. Ei, n-ați priceput, n-ați priceput, surioarelor! Vorba ceea: Dumnezeu îți dă, nu-ți bagă și-n traistă! În cap, cu atât mai puțin. Că mai e o vorbă: de unde nu e, nici Dumnezeu nu
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
îi consumase bunătățile. Dincolo de pietrele de râu, până la marginea gardului dinspre stradă, se întindeau lăcrimioarele. Le trecuseră florile, era început de toamnă, dar am simțit mirosul lor pătrunzându-mi în suflet. În cealaltă parte, spre vecina, femeia aceea mică și grasă care ieșea în fiecare seară pe banca din fața porții și spunea povești despre o lume fascinantă, atât de fascinantă încât o întrebam pe mama de ce nu m-a născut în timpul ăla, erau Daliile. Înalte cât gardul, de toate culorile și
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
cu lemnul mâncat de carii, și de daliile mamei, și de iarba tatii, și de apadin fântâna cu cumpănă, și de poarta cu numărul 416, chiar și de vecinele noaste, Lelea Anuță, Maria Lupului, Anișoara sau vecina cea mică și grasă ce ne aduna cu poveștile ei în fiecare seară pe banca de la poarta casei. Degetul meu era pe fotografia alb-negru nu mai mare decât palma mea. O lacrimă de dor și drag a luat-o la vale pe obrazul îmbujorat
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
general din America de Nord. Președintele femeilor: sunt cinci la număr, prezența lor fiind vizibilă în sala congresului datorită unor pălării mari de culoare albă, neagră, galbenă, roșie și mov. O matroană impozantă cu părul gri: fără identitate O doamnă blondă și grasă Sarica Distinsa doamna din loja oficială: alteța regală Negresa-blondă Un grup de prostituate de lux Minunata doamnă a lunii arginți Clara O bătrânică mică și uscată ca o smochină Diana-Luna-Hecate Hoașca cea bătrână și zbârcită Agar Fața-de-lună Văpaia-de-jar O fecioară
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
are gust. Mmmm!!...E sărată!...Mmmm !!...E prea moale!...Mmmm !!...E prea slabă!...Mmmm Jocul ăsta are până la urmă un final, drept pentru care aplic aceeași tactică punând întrebări ciudate și ies de la brânzeturi țopăind cu sacoșa plină de telemea grasă, bine scursă și ieftină. La un magazin cu preparate din carne am cerut salam de toamnă cu eticheta din vară și mi s-a adus un salam deundeva din spate. Adică, în dezordinea sosirii. Nici nu mi l-a cântărit
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > POEME HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 739 din 08 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului pe plajă o femeie grasă mi-a făcut loc sub umbrelă * barcă pe lac doi îndrăgostiți ies din lume * cu șoarecelșe-n gură miaună cumplit dar nu-i dă drumul * din volumul Poeme cu ochii inguști Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342197_a_343526]
-
de ziua și ceasul acesta, ca sa am parte cu ceata mucenicilor la paharul Hristosului Tău, spre învierea vieții de veci a sufletului și a trupului, în nestricăciunea Duhului Sfânt. Între care fă să fiu primit înaintea Ta astăzi, ca jertfă grasă și bineplacută, precum m-ai pregătit, m-ai descoperit și împlinit, Dumnezeule cel nemincinos și adevărat. Pentru aceasta și pentru toate, Te laud, Te binecuvântez și Te preamăresc prin veșnicul și cerescul Arhiereu Iisus Hristos, iubitul Tău Fiu, prin Care
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
școli untură de pește și fiecare din noi trebuia să vină cu o bucată de morcov de acasă, înghițeam o lingură de untură de pește și mai departe ronța-ronța cât puteam de repede să nu ne prindă greața, că era grasă și uleioasă. La răstimpuri ni se făceau diferite injecții și cadrele medicale erau în stare să ne spună și povești, numai să nu ne apuce plânsul: uite la băiețelul ce curajos este, nici nu plânge, nu-i așa că nu te
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
pe lângă răzlogul de gard căzut. Când toate spiritele intrară în făgașul lor, de sub cerdacul casei ieși tainic, circumspect, popândăul Șoratra arătându-și lumii comicii incisivi, lungi, galbeni. Luă aspectul unui ghișeftar respectat la ușa prăvăliei sale, cu burtica lui maro, grasă, și cu urechile larg deschise. - Chiț! Chiț Hei, vrăbiuțelor! - Ciup! Ciup! Ce-i cu tine Șoratra? îi răspunse Moțata. - N-ai văzut unde s-a dus motanul Tarzan? - Da, cum să nu! Tocmai l-am văzut trecând. Dar a plecat
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
știut ce pomană a făcut în dupa-amiaza aceea micilor vietăți din preajma casei sale. Epilog: A doua zi, motanul Tarzan a fost văzut mărșăluind maiestous și unduios prin curtea moșului Șcribleac cu un guzgan gri în gură, mare și dolofan, atârnând gras de-o parte a gurii sale, iar în partea cealaltă a gurii ținut în contrapondere de un cap cu urechi largi, cu ochișori mici, vioi, nefericiți, și niște mustăți lungi, mai lungi chiar decât ale motanului! E de râs? Plângi
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]