7,022 matches
-
celălalt, care se dădea drept inginerul de mine, era un securist. Interesul estetic provenea, în acest caz, tocmai din claritatea subtextului politic: în pofida limbajului esopic, la care cenzura îi silea pe autori, cititorul contemporan știa că e vorba de umările grevei minerilor din 1977, despre care Buzura, cel dintîi, avusese îndrăzneala să scrie; îi plăcea această îndrăzneală și era sensibil la abilitatea cu care romancierul știa să strecoare în ficțiunea lui o realitate teribilă și bine ascunsă oficial. Cititorul tînăr actual
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
o lovitură de stat, paralelă cu insurecția." (147). Despre revoluție și lovitură de stat se culeg multe mărturii și impresii de la Mihai, Ion, dr. Tănăsescu, Ioana, Horia, F. Hodjak, Hans Klein etc., până la Victor Scoradeț, traducătorul cărții în românește. După greva foamei, poeta Mariana Marin ajunsese pe 21 decembrie 1989 la închisoare. Mihai Sin reia, în dialog cu autorul temele zilei: foame, frig, frică. Limba și realitatea apropie și deopotrivă îndepărtează. Cum spune, excedat, Petre, "Am trăit lucruri de nepovestit." (27
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
persoana, o va transforma În ceea ce privește manifestările sale exterioare. Ea nu va avea Însă nici măcar posibilitatea de a protesta. Orice abatere de la normele restrictiv-limitative se pedepsește. În aceste condiții, protestul persoanei va avea un caracter pasiv (refuzul de a executa ordinele, greva foamei etc.Ă, În plan exterior, dar și unul de tip activ, interior (speranța schimbării, acțiuni intelectuale, refugiul În credința religioasă etcă. Una dintre formele care pot fi considerate, din punct de vedere simbolic, conduite de refugiu sau de fugă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
scenariile psihologice” cu caracter public exercită o atracție colectivă prin inducția sugestivă a maselor, veritabilă formă de „contagiune psihică”, declanșând sau eliberând pulsiuni refulate și prin aceasta eliberând tensiuni psihice. Se poate chiar vorbi despre „scenarii psihologice colective” de tipul grevelor, manifestărilor de protest stradale mergându-se chiar până la revoluții și războaie. Tot În seria „scenariilor/acțiunilor psihologice” trebuie să includem și „serbările ritualice”, Întrucât și acestea au tot o semnificație psihomorală. În cazul „scenariilor ritualice”, desfășurarea lor are loc la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
în douăzeci și cinci ani de lagăr. Tranzitând, înainte și după proces, numeroase închisori și lagăre de prizonieri, de la Simferopol, Oranki și Mânăstârca la Vorkuta, dincolo de Cercul Polar, în Siberia și Donbas, rezistă peste un deceniu tratamentului de exterminare; protestează repetat prin greva foamei sau în scris către guvernul URSS și către Comitetul Central al PCUS, reclamând respectarea demnității umane și repatrierea promisă prizonierilor de război după ruperea alianței cu Germania. E însă consemnat, ca urmare a sfidării propagandei pentru înrolarea într-una
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
au lăsat incluse, din păcate, nu doar nume de plan secund ori, adesea, nesemnificative, ci și voci dintre cele mai distincte ale literaturii române, cum este aceea a lui Tudor Arghezi, care, după o perioadă de interdicție, rememorează în S. grevele muncitorești din epoca interbelică, publicând, de asemenea, o suită de tablete menite să convingă regimul de adeziunea sa la noua orânduire (Partidul, Perspectiva, Cu poporul, A fi sau a nu fi..., Republică și monarhie). Direcția cultural-literară impusă de strategia partidului
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
ca manifestări de refugiu interior, alcoolismul și toxicomaniile; 4) conduitele revendicative sau conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând de la simple revendicări protestatare de masă (greve, mitinguri, adunări, marșuri de protest etc.), se pot transforma în acțiuni ample, de violență colectivă (revoluții, războaie civile); 5) conduitele autopunitive, care sunt „întoarceri sado-masochiste” către sine ale individului sau ale grupelor de indivizi, prin care se caută a se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale individului sau ale grupelor de indivizi, prin care se caută a se atrage atenția unor „autorități” (care în felul acesta sunt culpabilizate) către situația precară a protestatarilor (care se consideră victime); în rândul acestor „conduite ale disperării” se înscriu greva foamei și self-combustia; ele au în același timp și caracterul unui „spectacol care impresionează” atrăgând simpatia față de cei care-l practică și proiectând antipatia acestora asupra „autorităților” în scopul obținerii unor avantaje; 6) conduitele vindicative, care sunt conduite antisociale de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
panică; - reacții paranoide; - stări de agresivitate și querulență; - depresii; - suicid și automutilări; - reacții de simulare; - stări de agitație psihomotorie. În afara celor mai sus enumerate, mai pot apărea manifestări de tip protestatar, în scopul obținerii unor „beneficii”, cum ar fi: automutilările, greva foamei, refuzul de a se supune regulamentelor, tentativele de evadare etc. Reacțiile patologice sau psihozele carcerale recunosc drept cauză factorii de risc morbigenetic generați de situația de claustrare penitenciară. Rolul terapeutic și cel psihoprofilactic ale psihiatrului și psihologului sunt foarte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violență fizică; ele urmăresc expunerea sau exprimarea unor nemulțumiri, revendicări, de multe ori cu caracter de injustiție (frustrări, situații castratoare etc.), față de instituțiile sociale sau față de organele puterii politice; formele pe care le pot lua protestele sunt „meeting”-utile și „grevele”; ele trebuie considerate în primul rând forme de proteste verbale; b) a doua categorie de conflicte sociale o reprezintă conflictele propriu-zise; acestea sunt forme de confruntări sociale civile, de mare anvergură, spontane, cu caracter brutal și care apelează la violență
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt fie directe, de „ieșire forțată” din instituție, fie de „ieșire simbolică”. Cea de-a doua formă de evadare se manifestă în mod frecvent prin acte de suicid (șantajul suicidar, tentative de suicid sau chiar acte de suicid realizat), automutilări, greva foamei etc. Atât forma „pasiv-submisivă”, cât și forma „activ-reactivă” sunt modalități de manifestare a nevrozei de instituționalizare. Ele apar ca o consecință a „conflictelor de adaptare/comunicare” ale persoanelor instituționalizate cu „rigorile” instituției în care se află. Ele nu sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cui se indignează Dinu Bordea, mai puțin limpede e în numele cui. În roman se înfățișează în detalii realiste evenimente de la o manifestație și se face elogiul revoluției ruse; Dinu Bordea va fi arestat pentru organizarea unei întruniri și, maltratat, declară greva foamei. Nutrind simpatie pentru opțiunile lui Marin Oprea sau expunând principii troțkiste, revoltatul Bordea pare mereu partizan al vreunei erezii. El suportă cu mai multă ușurință lagărele de prizonieri decât lumea profitorilor de război. Sub tonul de șarjă umoristică, adoptat
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
Ceaușescu, printr-un memoriu în care afirmă curajos rațiunile morale care îi motivează gestul. Urmează, în primăvara anului 1985, un nou val de persecuții, încercări de persuasiune prin intimidare, amenințarea cu un proces penal. Întru susținerea cererii sale, scriitorul declară greva foamei. În cele din urmă, în iulie 1985 este autorizat să părăsească România. Obține azil politic în Statele Unite ale Americii, unde devine conferențiar invitat la Departamentul de științe politice de la University of Connecticut (1986), consultant al Departamentului de literatură comparată
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
de compunere din limba elină și desemnând „cârmuirea celor mai nepricepuți”. Aici se includ, într-o secțiune intitulată Mai mult ca perfectul singurătății, scrisoarea deschisă către Nicolae Ceaușescu și jurnalul perioadei în care scriitorul a fost prigonit și a făcut greva foamei în vederea obținerii expatrierii. Publicistica propriu-zisă, din anii ’90, este de atitudine politică și civică, de atitudine morală mai ales, combativă și intransigentă, în majoritate polemică, nu rareori pamfletară, violentă chiar, însă în limitele urbanității. Vădit este că T. se
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
de ani obține titlul de rabin, dar nu își va asuma niciodată îndatoririle ce decurg din această calitate. Adolescent, debutează în 1904 la revista ieșeană „Egalitatea”, la care scrie până în 1910. Angajat la Banca Moldova din Iași, va fi liderul grevei din 1914 a salariaților. În 1920 este administrator la Fabrica de Zahăr din Ripiceni, județul Iași, lucrează apoi într-un magazin de fierărie și în cadrul unor exploatări forestiere din județul Neamț. Împreună cu M. Braunstein-Mebashan scoate în mai-decembrie 1909 la Iași
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
muncă, informarea și consultarea celor care muncesc, egalitatea între bărbați și femei și integrarea celor excluși de pe piața muncii. Restul capitolelor încă necesitau un acord unanim, cu excepția reglementărilor referitoare la plata muncii, dreptul de asociere și afaceri colective, dreptul la grevă și dreptul de a impune greve patronale, care reprezintă chestiuni de ordin național (How is the European Union meeting social and regional needs?, 1996, p.7) În anii ’90, singurele documente care legiferau politica socială în spațiul Uniunii Europene erau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
muncesc, egalitatea între bărbați și femei și integrarea celor excluși de pe piața muncii. Restul capitolelor încă necesitau un acord unanim, cu excepția reglementărilor referitoare la plata muncii, dreptul de asociere și afaceri colective, dreptul la grevă și dreptul de a impune greve patronale, care reprezintă chestiuni de ordin național (How is the European Union meeting social and regional needs?, 1996, p.7) În anii ’90, singurele documente care legiferau politica socială în spațiul Uniunii Europene erau Carta Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Liliana Mihuț, Bruno Lauritzen, Modele de politici sociale (pp. 235-278), Editura Didiactică și Pedagogică, București. Mullard, Maurice; Spicker, Paul, 1998, Social Policy in a Changing Society, Routledge, London, New York. Nielsen, Klaus, 1996, „Eastern Europe Systems in Comparative Perspective”, în Bent Greve (coord.), Comparative Welfare Systems: The Scandinavian Model in a Period of Change (pp. 185-213), Macmillan Press, Londra; St. Martin’s Press, New York. Oorschot, Wim van; Halman, Loek, 2000, „Blame or Fate, Individual or Social? An International Comparison of Popular Explanation
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de fapt, din punct de vedere psihanalitic, o formă de transfer cu implicații privind responsabilitatea morală pentru actul de suicid asupra altor persoane. f) Echivalențele suicidare sau „suicidul mascat” se manifestă prin: refuzul aplicării unui tratament, refuzul transfuziei de sânge, greva foamei, toxicomanii, jocul cu moartea, cascadoria etc. F. Achille-Delmas apreciind complexitatea actelor de suicid și marea diversitate a acestora, susține că o definiție care să cuprindă toate aspectele acestuia și care, în același timp, să fie admisă de toți specialiștii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
segregări sociale de tipul grupurilor de interese (economice, politice, profesionale, culturale, religioase, etnice etc.). Între aceste grupuri apar conflicte. Apar dificultăți sau blocaje de comunicare între autoritate și populație. Se produc conflicte de muncă. Apar manifestări de protest de tipul grevelor, etc. Un rol esențial în geneza psihozelor colective în societatea deschisă revine mass-mediei. Aceasta, prin intermediul discursului public și prin imagologia TV, cultivă modele, atitudini și conduite care sunt acceptate și imitate imediat, în mod ireflexiv. Acest aspect are o mare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
angoasa, nesiguranța în perspectiva viitorului legată sau raportată la teme catastrofice: sfârșitul lumii, apocalipsa, dezastre naturale (cutremure, inundații, epidemii devastatoare etc.); mișcări sociale de masă cu caracter protestatar, revendicativ, sau de schimbare a ordinii sociale, de următoarele tipuri: proteste, marșuri, greve, revoluții, lovituri de stat, terorism social, îndemnul la anarhie etc. Cele mai sus prezentate pun în fața noastră o dimensiune nouă, specifică și de o mare complexitate și specificitate a psihopatologiei grupelor social-umane: psihozele colective. Expresie a traumatismelor psihice, a frustrărilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dorit să-i supere prea mult ca să nu (se) „defecteze”, procedau adesea „în forță”. Ca să-i intre filmul Glissando în rețeaua de difuzare, regizorul Mircea Daneliuc și-a depus carnetul de partid la CCES și a amenințat că intră în greva foamei. Până și Eugen Barbu, un favorit al regimului, de altfel, și-a trimis soția cu carnetul de partid și decorațiile, amenințând și cu exilarea, în momentul scandalului cu plagiatul din romanul Incognito. A ținut în ambele cazuri. Glissando a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
știm că alții decid, iar valoarea nu contează. Când totuși cineva spune, strigă, argumentează libertatea, atunci nu este crezut, oricât adevăr ar rosti, pentru că înaintea vorbirii nu am învățat ascultarea. În timpul unui stagiu la Lille, am asistat la pregătirea unei greve studențești. Mare mi-a fost surpriza, pentru că eu însumi trăiam în aceleași condiții și nu aveam nici un reproș. Atunci un student mi-a explicat că aceste mișcări sunt clopoțelul de alarmă de care cei din vârful piramidei au nevoie. Altfel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Arheologia terorii (Archéologie de la terreur), Alfa, București. * * * (1995), Documente ale procesului reeducării din închisorile Pitești, Gherla (Documents du processus de rééducation dans les prisons Pitești, Gherla), Vremea, București. „Mici defecțiuni”: 1977, 1987tc "„Mici defecțiuni”\: 1977, 1987" Ruxandra Cesereanutc "Ruxandra Cesereanu" Greva minerilor din Valea Jiului, 1977 Începutul În primele zile ale lui august 1977, în Valea Jiului are loc o mișcare spontană de revoltă a minerilor din zonă. Aceștia sunt nemulțumiți de aprovizionarea minimă, de munca prelungită peste program (lucrându-se inclusiv duminicile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lucrându-se inclusiv duminicile), de indiferența regimului comunist față de situația de mizerie în care trăiau. Punctul nodal îl reprezenta însă înaintarea limitei de pensionare a minerilor, așa cum era aceasta stipulată printr-o nouă lege emisă de autoritățile comuniste. Înainte de declanșarea grevei ori chiar și în timpul ei, unii mineri lansează inițiativa ca un grup reprezentativ din zonă să plece la București pentru a discuta cu liderii comuniști și a încerca să rezolve problema, dar se renunță repede la această ipoteză - probabil, fiindcă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]