2,606 matches
-
Tace. L-am Învins. Nu se șifonează, are umor, e de viță aristocratică. Râde: ha-ha-ha, hî-hî-hî, ha-ha-ha, hî-hî-hî. Hohotele lui false se Întretaie, se amestecă, se anulează. Observ, Între pliul a două hohote prefăcute, cum râsul forțat e singurul personaj grotesc al existenței. (duminică) Îmi place să mă uit la picioarele femeilor frumoase. Numai când merg pe stradă mă uit; sunt rare ocaziile când pot să merg pe stradă și să mă uit la picioarele femeilor. Azi am ieșit mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
registru actoricesc; se afirmă că se comportă ca și cum ar recita un rol Într-o piesă proastă, dar ea nu se sinchisește de nimeni. Continuă să braveze, să sară garduri cu schiurile agățate de umeri ca niște aripi de Înger, inadecvate, grotești, dar aripi pe care le poartă cât mai la vedere pentru a fi ea, pentru a nu se confunda cu altcineva. A. zboară Însă susținută de o energie neobișnuită printre acești indivizi comuni, care o arată cu degetul, se agață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de idei. Degeaba mă Înscenam În a rămâne ore Întregi cu caietul În față, nu puteam pune pe hârtie nici un cuvânt. Mi se Învălmășeau În minte tot felul de absurdități. Totul mi se părea ilogic; În special oamenii Îmi apăreau grotești, idioți cu toții. Poate și din cauză că voința de care aveam nevoie nu putea fi Încadrată În limite omenești. Poate și din cauză că strivisem fără milă omenescul din mine. Autosugestia Își făcuse datoria mai mult decât trebuia. Noaptea pe care am petrecut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
asemănător ca aspect cu o tablă de șah. Cu toate că personajul păstra un aspect prietenos invitând trecătorii să intre la spectacol, avea ceva deranjant, după cum observă Sachs. Poate masca neagră ce îi acoperea jumătate din chip sau poate aspectul său ușor grotesc. Te făcea să te gândești imediat la Magician, ascuns la rândul său de măști și deghizări. Ascuns la fel ca și planurile sale. Kara observă expresia de pe fața Ameliei. - E Arlecchino din commedia dell’arte. Știi commedia dell’arte? - Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Sachs: - A spus că e un număr clasic. Rhyme avea dreptate, își dădu ea seama; fusese șocată la vederea cadavrului și nu fusese în stare să facă vreo conexiune între cele două crime. Un număr clasic de iluzionism... Deși mutilare grotescă ar fi descris mai bine totul. Rămâi neutră, își spuse ea. Un ofițer trebuie să fie imparțial și detașat de ceea ce vede. Avu apoi un gând: - Rhyme, crezi că... - Ce? - Crezi că era în viață când criminalul a început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
continuare la ea de pe steagul în alb și negru de deasupra ei, pocnind la fel de tare din cauza vântului. I se păruse sinistru cu o zi în urmă; acum, după panica din cort - pe care chiar el o cauzase - părea respingător și grotesc. Reușise să evite în ultima clipă să fie strivită. Genunchiul și bocancul de care se lovise aparțineau unui bărbat care depusese toate eforturile pentru a îndruma publicul spre ieșire. Cu toate acestea, spatele, coastele și fața îi fuseseră afectate. Stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mascate, fețe pictate cu alb sau negru sau argintiu sau auriu, fețe pudrate cu sclipici. Mâini ce jonglau cu mingi, mâini ce purtau globuri sau artificii sau lumânări sau lanterne, mâini ce împrăștiau confetti ca zăpada sclipitoare. Solemn, regal, jucăuș, grotesc. Bang... Medievală și futuristă deopotrivă, parada era hipnotizantă. Iar mesajul ce era transmis nu putea fi înțeles decât într-un fel: tot ceea ce exista în afara cortului era lipsit de valoare înăuntru. Ai putea uita tot ce ai învățat despre viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ceva neobișnuit: deși era evident că este exagerat de supraponderală, aceasta nu mai părea a fi trăsătura ei dominantă când o priveai a doua oară. Eram mai conștient de ochii drăgălași, iar carnalitatea fetei era de data aceasta mai puțin grotescă și mai mult plăcută, într-un mod rubensian. Privea în continuare fără țintă, dar măcar avea capul îndreptat în direcția bună. Am luat un pachet de unt din coș și, înainte de a-l pune pe bandă, l-am agitat în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
asta melodramatică! Ai un fiu cu tulburări grave - și chiar și atunci când habar n-aveam unde e nu te-a interesat absolut deloc; și ți-ai părăsit familia fără nici un fel de avertisment și te-ai aciuat c-o fufă grotescă de la magazinul din colț. Cred că am tot dreptul să fiu cât de melodramatică vreau, cum zici tu așa de fermecător. Recunosc deschis că încă te iubesc cu disperare, Charlie- Dumnezeu știe de ce -, dar asta nu înseamnă că sunt oarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ca de niște scuze pentru a evita să mă confrunt cu extraordinarul și șocantul comportament al lui Charlie - știu că așa am făcut. Să-mi fi spus cineva ce-o să se întâmple, cum avea să mă părăsească în felul acesta grotesc și umilitor, pur și simplu nu aș fi crezut. Și cred că nici acum nu-mi vine-a crede: este atât de stupid că pare un coșmar. Dar Ben și Sally sunt bine - serios că știu asta. Ei văd asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
meciul de rugby pe care, Într-o rară absență a bunului simț, doctorul Ransome Îl aranjase În iarna precedentă. Echipele de prizonieri flămînziți (sute de studenți În anul doi la Lunghua) se Împleticiseră pe terenul de adunare, Într-o parodie grotescă a jocului de rugby, prea extenuați să paseze mingea și luați În rîs de o mulțime de prizonieri, excluși din joc pentru că nu Învățaseră niciodată regulile lui. Jim trecu pe lîngă casa paznicilor, cercetînd cu privirea Întinderea lagărului. Un grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de omul „fără însușiri“ deosebite, de oricare dintre noi (Everyman), către Dumnezeu, de o transfigurare și răscumpărare tragică a banalului cotidian în absolut, de lupta pentru supraviețuirea făgăduită și sperată a trupurilor. Totul într-o mixtură patetică de tragic și grotesc, așa cum Unamuno își dorea să scrie încă de prin 1900 (un prim rod a fost Amor y pedagogía), în care protagonistul mediocru și lipsit de mijloace se confruntă, orgolios uneori, cu forțe superioare lui, dar amenințate și acestea (adică „personajele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Cinism, da! Dar cinismul nu-i pornografie. Cruditățile astea sunt un mod de a stimula imaginația și-a o îndruma astfel către o investigație mai pătrunzătoare a realității lucrurilor; cruditățile astea sunt crudități... pedagogice. Chiar așa, pedagogice! Și-un pic grotești... — E-adevărat, nu te contrazic. Plăcerea bufoneriei. — Care, în fond, e totdeauna sumbră. — Tocmai de-aceea. Nu-mi plac decât glumele lugubre, bancurile funerare. Râsul de dragul râsului mă irită și chiar mă sperie. Râsul nu e decât o pregătire pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Nu se mișcă de lângă vasul toaletei. De parcă Îi declara război de uzură propriului său organ recalcitrant: să vedem cine cedează primul. Accesoriul de carne moale, neputincioasă, care Îi atârna Între degete Îi aminti brusc de șopârlă, un fel de creatură grotescă, zgrunțuroasă, dezgustătoare, apărută din străfundurile evoluției, lipită acum enervant de trupul său. Peste o sută sau două sute de ani, cu siguranță că fiecare va avea posibilitatea să Înlocuiască după bunul plac acest apendice supărător cu vreo componentă mecanică miniaturală, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
implorat pe mutește să fie salvate, și se văzu nevoit să pună și el mâna pe o cange, să Îi sară În ajutor. Ceea ce se născuse ca un adio tandru și poetic spus unei prietene se transformă Într-o mascaradă grotescă, sugerând o conștiință Încărcată, care Încearcă să ascundă urmele unei crime. Desigur, era inutil să susțină că nu trăise un sentiment de vinovăție, sau măcar de responsabilitate, față de moartea lui Fenimore, care zăbovea și acum, tulburându-i gândurile În clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de a eroului principal, totul Începu să meargă iar prost. W.G. Elliott fusese de la bun Început veriga slabă În lanțul de interpreți, cu tendința de a exagera răutatea personajului său; acum, rânjetele și căutăturile sale piezișe erau tot mai grotești. George Alexander, care Încă se străduia să Își recapete suflul după traumele actului doi, era manierist În gesturi și forțat În pronunție. Nu Îl ajuta nici faptul că motivațiile personajului deveneau din ce În ce mai complexe și mai Încâlcite În această etapă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
premiul Nobel. Când Parodi și-a Închipuit că șueta se sfârșise, Anglada a fluturat o scrisoare și a spus, râzând binevoitor: — Bietul Formento! Hotărât lucru, pirații chilieni știu care-i treaba. Citiți această misivă, prietene Parodi. Nu vor să publice grotesca versiune a lui Paul Valéry. Don Isidro a citit resemnat: „Stimate Domn, Se cuvine să repetăm ceea ce v-am mai explicat ca răspuns la scrisorile domniei voastre din 19, 26 și 30 august a.c. Nu ne e cu putință să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mărgini la probele fotografice ale jurnalelor de la orice oră. Cât despre rest, copacul nu se vede din pricina pădurii: șoptim „un chinez“ și ne urmăm febril drumul, gândind să cucerim mirajul de aur, dar fără să bănuim, poate, tragediile banale sau grotești, dar incontestabil omenești, ale exoticului personaj. Să păstrăm neretușat portretul lui Fang She, de a cărui Înfățișare Îmi aduc perfect aminte, ale cărui urechi au găzduit sfatul meu părintesc și ale cărui mâini au strâns mănușa mea de șevro. Comparați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
prin fisura din perete. În apă pluteau perne și bucăți de căptușeală. Ceva Îl atinse și văzu o față acoperită de șuvițe de păr; când părul se mișcă, observă că o parte a feței lipsea, fiind tăiată Într-un mod grotesc. Tina. Norman se Înfioră și Împinse cadavrul Într-o parte. Acesta pluti În derivă, Îndreptându-se În sus. „Atențiune! Unsprezece minute și numărătoarea continuă.“ Avea impresia că totul se petrecea prea repede. Abia dacă-i mai ajungea timpul. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
nevinovăție: „-Și nu e? De ce ești demn cînd în halat le numeri clipele rămase și le sedezi crampele înnebunindu-i, trimițîndu-i în somn cînd moartea-i vizitează? Suprimi esențialul. Durerea supremă ce ne sperie face ca trăirea noastră să fie grotescă. E o trezire prea mare care se petrece în noi și spaima ne face hidoși. Ne-ar trebui un liant care să unească luciditatea cu conștiența pentru ca bucuria născută astfel să înflorească pe fața muribundului o exaltare de îndrăgostit. Să
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de făcut decît să-nlocuim „american” cu „român”, și realitatea americană din urmă cu 50 de ani se va suprapune perfect și promiscuu, peste realitatea românească de acum, distanțele temporale, spațiale, socio-culturale și de orice fel anulîndu-se Într-o confuzie grotescă de tip schizoid; vedem cam același scriitor, suferind de aceleași manii și migrene, Într-o aproximativ aceeași realitate. Și cînd te gîndești la isteria cu care se vorbește la noi În mileniul trei despre televizor și realitate și informație și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de gîndire (sediul creierului), specifice oamenilor filmului desprins de artă, cuvînt latin, mort ca limba, adică aproape oricare film din orice zi a săptămînii la televizor, cinematograf, video, aparat de proiecție cu bobină de inducție. Toate, identice, ca limbaj, proporții, grotesc, insuportabile clovnerii. Federico Fellini: „Pentru mine, filmul Înseamnă să privești realitatea cu ochii deschiși... Însă nu orice fel de realitate: nu numai realitatea socială, ci și realitatea spirituală, realitatea metafizică, tot ce este În om”. Poți căuta o viață Întreagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de a reveni În lume. De la o vreme nu prea mai au căutare nici În film, nici În literatură, nici pe stradă. Nu-i mai caută nimeni, nu mai stîrnesc simpatia nimănui. Au ratat, treaba lor, planeta se-nvîrtește, ar fi grotesc să-i comparăm cu oameni cu adevărat mari, the show must go on, cei care n-au ratat pentru că erau Newton, Da Vinci, Bach, Dostoievski, Márquez, Papa Ioan Paul al II-lea și așa mai departe. Oameni cu sentimentul eternității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Toole. Într-un film care este și extraordinar de mult sub nivelul romanului și prea lung, numai două scene reușite: prima, criza Lolitei la Întoarcerea acasă Împreună cu Humbert cel vitreg, după premiera piesei la liceu. Jocul fetei, al cărei machiaj grotesc conturează În alt registru și extrem de intens furia, amintește de Fellini. A doua: Mason bolnav, În pat, fîlfîind plapuma pentru a vorbi la telefon Într-o atmosferă de Welles. Să ne gîndim Însă mai bine la incredibila portocală mecanică rostogolindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
desenată noaptea la nr. 9 În celulă, avîndu-l ca partener pe unul dintre cei mai cretini actori din toate timpurile: Jim Carrey. (Nu mi-am putut schimba părerea nici după ce l-am văzut În Man on the Moon-ul lui Forman. Grotesc mi se pare un cuvînt moale. Mi-am schimbat părerea - cu 8 biți -, după ce-am văzut Eternal Sunshine of the Spotless Mind de M. Gondry.) Nu doar un antitalent complet, bestial, incalificabil, apucat de cele mai atroce grimase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]