2,871 matches
-
voie sute de mii de români pribegi și înfometați. Unde au fost campate unitățile sau resturile de unități ale armatei române, comandanții acestora s-au îngrijit să constituie și cimitire militare, separate de cele civile, pentru a preveni, oarecum, răspândirea grozavelor molimi ce se abătuseră asupra trupurilor slăbite ale soldaților. După război, unele regimente și-au recuperat osemintele ostașilor îngropați pe la noi, exhumându le și transportându-le în orașele de garnizoană, așa cum s a întâmplat cu regimentele 23 Artilerie (campat la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
române... n. Solești În acest sat au murit 8 ostași români aflați, probabil, în trecere cu regimentele lor, spre locațiile stabilite de mai-marii de atunci. Săteni miloși i-au luat în casele lor contribuind, astfel, în mod inconștient, la răspândirea grozavelor molime de atunci. Patru militari erau din Regimentul 4 Artilerie Grea București, unul din Compania 2 de Subzistență iar celorlalți doi (aflați, cu siguranță, aproape de moarte) nu li s-a putut specifica unitatea. Media de vârstă a fost de 30
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
absolut TOȚI mi-au arătat cefele și m-au poftit (neprotocolar) să-mi văd de treabă. Prin urmare, n-am apucat să pozez ceva și acum unii își mușcă unghiile de necaz deoarece aceste poze ar fi fost niște probe grozave la dosarul de „luptător în revoluție”. Mai pe la capătul mesei, am avut timp să-l mai văd și pe junele Dan Filibiu care fusese ales ca membru al noii structuri dar și oareșce șef futelist, adică membru al unei structuri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Nuvela conține paragrafe întregi care împărtășesc cititorului această stare permanentă a tânărului bogătan. E grozav lucru când vrei să nu voiești ce vrei și simți că nu poți voi nimic, ci te duce altul după cum te poate. Și lucrul ăsta grozav îl simțea Iorgovan și acum. Îi plăcea Simina, o Simina și acea Simina, dar nu era destul. Nu există obstacole mai mari în calea relației celor doi decât ei înșiși, pentru că dincolo de partea de vinovație a tatălui, Iorgovan este cel
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
În susținerea acestei afirmații, criticul oferea ca argument următorul fragment din Moara cu noroc: Tu nu știi însă, urmă el mai cu avânt, cum îți clocotește tot sângele când te hotărăști o dată să pui un lucru la cale, și ce grozavă e plăcerea de a-l lovi tare, ca să-l sfărâmi, când te-a prins c-o vorbă ori cu o privire, de a răsplăti însutit și înmiit. Aduni mereu venin și ură și mânie oarbă, și când ai adunat destulă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
știută. Duțu nu ne convinge nici chiar atunci când rostește tăvălindu-se pe jos plin de sudori: Scapă-mă, Doamne! Dezleagă-mă, Doamne! Ia-mă, Doamne, ori fă-mă ce-am fost! sau când îl vedem tremurând cuprins de un neastâmpăr grozav la gândul vieții în huzur ce-l aștepta. Tensiunea trăită de personaj e transmisă și cititorului, dar scriitorul operează cu elemente de senzațional și de roman polițist, de aceea scenele nu se rețin. Lectorul sesizează factura lor dramatică pe care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
angoasa: Sunt asemenea unui ostaș care este atacat de sute de vrăjmași. Nu știu la ce să mă gândesc, la ce nu-la ce mai înainte, la ce mai apoi. Ucide sufletul această agitațiune fierbinte. Nici o groază nu poate fi mai grozavă decât groaza de gând. Frica de aceea ce poți gândi, te ucide încet, picurat dar ucide 226. Suferința e prea mare și ea îl apropie ușor de marginea prăpastiei: Instinctiv îmi pun întrebarea dacă o viață precum este a mea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
degetele sale pe care prudent, și-a pus mănușile, o adevărată bucată de metal, foarte puțin maleabilă și de o mare duritate. Era un glonț veritabil. Ah! Domnule Clawbonnu, exclamă șeful de echipaj, iată un lucru minunat! Sînteți un om grozav! Nu, prietene, răspunse doctorul, sînt doar un om înzestrat cu o memorie bună și care a citit mult. Ce vreți să spuneți? Mi-am amintit, în legătură cu un fapt pomenit de Căpitanul Ross, în relatarea călătoriei sale; el spunea că ar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dintr-un coșmar. [A2] Mâine! [B2] Dar n-aveți gloanțe! [A3] Mi le voi fabrica singur. [B3] N-aveți plumb! [A4] Nu, dar am mercur! [B4] Ah! Domnule Clawbonny, exclamă șeful de echipaj, iată un lucru minunat! Sînteți un om grozav! [A5] Nu, prietene, răspunse doctorul, sînt doar un om înzestrat cu o memorie bună și care a citit mult. [B5] Ce vreți să spuneți? [A6] Mi-am amintit, în legătură cu un fapt pomenit de Căpitanul Ross, în relatarea călătoriei sale; el
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Cu ochii tăi, frumoaso, mi l-ai băgat în boală. Vai, Doamne! Zic Asemeni cuvinte mă tulbură 520 La ochi sunt eu bolnavă, și lumea-nbolnăvesc? 525 Da, zise baba. Curge din ochii tăi otravă Și nu cunoști, măicuță, puterea ei grozavă. Sărmanul om tînjește, puterile îl lasă. Și dacă zice iarăși bătrîna cea miloasă 525 Nu vrei să fii cu dînsul puțin mai milostivă, În trei sau patru zile îi rupem de colivă. Vai, Doamne, zic. Se poate? Aș plînge de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lor totul este ,,roz “,când în realitate ei s-au rătăcit demult de la drumul drept. Unii, prin natura împrejurărilor ajung să acumuleze bogății și majoritatea gândesc că lor li se cuvin aceste bunuri materiale, că ei sânt mai deștepți, mai grozavi de cât ceilalți. Dar o privire mai realistă asupra subiectului ne duce la cu totul alte concluzii. Se știe că banii puși în circulație reflectă munca depusă de o comunitate în ansamblu. Orice ban reprezintă munca cuiva și în majoritatea
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
care cu siguranță le-ar fi împărțit în tubicule și în dorsi-brachii. J. Verne Cînd enunțurile științifice și tehnice sînt asimilate de scriitura romanescă, ele iau forma unor descrieri ale entităților specifice ("specimen") avînd un suport referențial precis: (27) Ești grozav, Conseil! strigai eu. Domnul mă măgulește. De loc, dragul meu. Ai dat aici o lovitură de maestru. Să prinzi o pasăre vie din asta, și încă să o prinzi cu mîna [...]. [...] eu mă uitam cu atenție la pasărea aia ciudată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cînd intram în clasă, aveam obiceiul să ne aruncăm șepcile pe jos ca să putem avea mîinile libere; trebuia să le facem vînt sub bancă de cum treceam pragul, așa fel încît să se izbească de perete și să ridice o prăfăraie grozavă; așa era obiceiul casei. (P1) Dar, fie că el nu prinsese mișcarea, fie că nu cutezase să facă la fel, noi terminaserăm rugăciunea, și noul venit tot își mai ținea șapca pe genunchi. (P2) Ceea ce punea el pe cap era
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
divine”, echivalează cu moartea. Și Dumuzi este deposedat de toiag, căuș, putinei, obiecte sacre, prin acestea luîndu-i-se însemnele și, deci, puterile. În cele din urmă, „cadavrul” Inannei este agățat într-un cîrlig de fier, ca animalele ucise la abator, pedeapsă grozavă, inventată, cum se vede, de asiatici și practicată de ei de-a lungul istoriei, pînă în zilele noastre. Ce urmează pe firul narativ al mitului ține în mare parte de domeniul imaginației literare. Zeița este recuperată pe cale magică și reparatorie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și de meditație la care se cuvine să adere orice ființă răspunzătoare de sine. Jocul de-a transhumanța, de-a petrecerea prin sate, de-a iernatecul, de-a lauda și de-a fala orotmănească se schimbă dintr-odată într-un grozav joc cu moartea. Aici nu mai putem vorbi de schițe de decor, după dispoziții de moment, ca în seria tematică și etnografică, ci de un scenariu unic, pe care orice muritor se vede nevoit să-l pună în act pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ființa și-o impune, pentru a se defini ca umanitate, în raport cu sine, cu lumea și cu Dumnezeu. Miorița s-a arătat a fi, într-adevăr, „o enigmă n-esplicată”. La un examen al culturilor, mulți ne întrec de la distanță prin războaie grozave, prin rafinamente diplomatice, prin descoperiri tehnice care au schimbat fața lumii, în bine ori în rău; prin capodopere artistice, prin forme de trai cotidian de înaltă civilizație. Nu trebuie să fim mîhniți, să ne umilim, cum ar dori aculturnicii, să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
că avea vreo 15 centimetri lungime, cu un glonț ascuțit, îl băgam în pământ până la capsă, potriveam cu nămol un cui în capsa lui și, adăpostiți la pământ, unul din noi lovea cu un ciocan capsa. Se auzea o pocnitură grozavă, iar în locul unde se vedea cartușul gol, era o mică groapă. Și ne duceam cu gândul, dacă un cartuș așa de mic face o gropiță, atunci obuzul acela uriaș de colo, pe care stătea călare Aurel, ce groapă trebuie să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
felie, două de pâine, rămânând ca la masă să-ți împuțineze porția în raport cu cantitatea pe care-o dădea la ceai. Dar faptul că găsisem metoda de a o îndupleca pe mama să ne dea pâine înainte de masă era o chestie grozavă și eram mândru de ea. Știu că azi ceaiul este pentru unii doar pretextul de a consuma o masă bună dar eu, chiar și azi, mai încerc câteodată câte un ceai cu pâine, aceasta numai așa, pentru a nu uita
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor”. (Grigore Ureche, cronicar din Moldova) „Bărbat demn de admirat între principii lumii, este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii...” (După un cronicar polonez al vremii) „A fost un grozav măcel și puțin a lipsit să nu fie tăiați în bucăți și cu mare greutate Suleiman Pașa și-a scăpat viața cu fuga”. (Un cronicar turc despre lupta de la Vaslui) „...deci Ștefan Vodă a strâns boierii țării și mari și
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Ți-am dat chiar sceptrul mistic al fiilor lui Dumnezeu. Domnești în Tracia ca sacerdot în lege. Tu ai construit temple și ai făcut să-ți strălucească aura de zeu. Știi că amenințarea în primejdie ne paște? Tu care cunoști grozave taine când prezici viitorul și ai vorbit discipolilor de departe cu glasul viu, în vis leai apărut, acum îți cerem ajutorul. În lipsa ta sălbatice bacante pline de blestem, s-au întâlnit în valea ternarei Hecate, conduse de Agloanice vrăjitoarea, convingând
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mea și primisem o scrisoare să viu să-l vizitez la Cristur, unde era învățător. M-am dus, prins de nostalgie, să revăd orașul în care petrecusem doi ani din viața mea. M-a primit într-o casă nu prea grozavă pentru un învățător, un fel de colibă la marginea orașului plină în interior de icoane pe sticlă ca un paraclis și singur cuc; neînsurat, am înțeles. M-a lăsat singur câtva timp, scuzîndu-se, spunîndu-mi că se întoarce repede și m-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de întărire a carantinelor și de evacuare a populației din centrele urbane aglomerate. În acest sens este prețioasă și mărturia marelui vornic din Țara Românească Barbu Știrbei (viitorul domn), care, într-un raport din 1832, adeverea următoarele: "Holera făcuse întîi grozavă pustiire în Moldova, în momentul când Președintele plenipotențiar [Kiseleff] se afla la Iași, oraș care are un focar de miasme perpetue în apa mlăștinoasă a Bahluiului și în care sunt mai multe mahalale locuite de ovrei. Generalul Kiseleff, cu un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
el aduse ușurări de tot felul și-și îndoi puterile pentru a scăpa cel puțin câteva victime; prezența sa ridica curajul unora și micșora îndrăzneala celora care nu văd într-o calamitate publică decât o ocazie pentru a-și îndeplini grozavele lor dorinți. După ce boala trecuse prin toate fazele sale, ea încetă [de fapt, se domoli] în Moldova, la începutul lui iulie"53. Atât rapoartele consulare, cât și statisticile administrației militare ruse din Moldova indică diminuarea epidemiei în cursul lunii iulie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Iașul. De-abea de la margine până la cvartirul Gheneralului întîlneam când și când câte un chip de om. Era ceva în aer și pe ulițe din pustietățile de care vorbesc scripturile; în locul mulțimei de trăsuri, neguțitori, de miimile de jidovi, domnia tăcerea grozavă a unui oraș de șaptezeci mii de oameni ce se rumpe numai de cârâiturile cioarelor, de urletul turmelor de câini sălbăticiți și de călcarea calului meu. Vă scutesc, domnilor, de reflecțiile mele..., dară mare jale este pe vremi nenorocite, când
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
hanul Golescului 143, pe podul Caliței [Calea Rahovei]; toți ofițerii ședeau în cazarmă și chiar aceia care aveau casele lor în Capitală"144. Făcând acum un bilanț general al impactului avut asupra populației ambelor Principate Românești de către prima și cea mai grozavă epidemie de holeră, la 1831, ne putem referi atât la raportul generalului Kiseleff din 1 ianuarie 1834, privind administrația sa în țările noastre între 1829-1833, cât și la cel din 1832, al vornicului Barbu Știrbei, de care am mai amintit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]