14,489 matches
-
a Transilvaniei în patrie”. Sunt alese texte ale unor poeți, nu numai ardeleni, diferiți ca dicție și structură lirică, aparținători în special generației lui T. După mai bine de trei decenii apar alte două antologii. Ceea ce nu se uită (1977) grupează poezie antifascistă, ilustrată de peste șaptezeci de poeți din România (români, maghiari și germani), din toate generațiile. Conformarea tematică este destul de laxă, fiind selectate atât texte cu explicită referire la fascism și război, cât și unele în care cataclismele istoriei politice
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
scurte, descifrabile ca mici alegorii difuze, dar pregnante, ordonate după un scenariu biografic ilustrând vârstele omului. Ultimele trei piese pot fi citite ca pledoarii pro domo, manifeste (alegorice) în favoarea asumării riscurilor experimentului artistic novator. Texte asemănătoare, onirice, cu miză metafizică, grupate în mici cicluri, vor fi adunate în Frig (1967). Aici naratorul, confruntat cu o lume desacralizată, în care existența e apăsătoare și absurdă (titlul trimite la frigul existențial, iar în unele pagini se vădește influența lui Franz Kafka), iscodește transcendența
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
trebuie să ne vadă pe toți la un loc, pe toți sub același steag. Să ne pregătim de această luptă”. În fiecare număr sunt publicate ample articole, comentarii și corespondențe referitoare la situația politică a românilor din Ardeal și Banat, grupate sub titlul România subjugată. Apar, de asemenea, note de călătorie în Transilvania, proze, amintiri și însemnări literare de B. Delavrancea (Odinioară, Sorcova ș.a.), semnate cu inițialele d.l.v. Cronicarul teatral al gazetei, și el iscălind doar cu inițială, R., constată cu
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
simțului critic, a ierarhiei valorilor, calificate ca „reviste-pistol”. Informații culese dintr-un spectru mai larg - cărți în pregătire sau recent apărute, știri din teatru, conferințe ținute de cercul „Gândirii”, de gruparea Poesis, Liga Culturală sau de Ateneul „N. Iorga”) - sunt grupate sub miscelanea „Semnele Minervei”, care adăpostește, uneori sub semnăturile incisive ale lui C. Noica și Petru Comarnescu, scurte puncte de vedere pe subiecte dezbătute în epocă, de pildă despre „noua spiritualitate”, sau replici în controverse iscate între redacții (Petru Comarnescu
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
pământ curățat de otrăvuri”, în vreme ce contribuțiile lui Mihail Sadoveanu și ale Otiliei Cazimir sunt criticate cu inclemența obișnuită a redactorilor de la U. Remarci acide despre revistele tradiționaliste și atacuri cu ton de pamflet la adresa unor personalități ale vieții culturale sunt grupate la minirubrica „Gonococi”. Paginile sunt presărate cu ilustrații de Angelo Maino, Victor Brauner, Geo Bogza, cu semnale editoriale și numeroase anunțuri de popularizare în manieră avangardistă a unor tipărituri înrudite ca spirit. Il. C.
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
să practice o gazetărie ferită de servituțile politico-propagandistice, ceea ce era greu de evitat în epocă. Textele trădează un spirit efervescent, cu apetență pentru cotidian, pentru modernitate, pentru citadinism. O mențiune specială o merită volumul de interviuri Biografia debuturilor (1978), care grupează o serie de convorbiri cu scriitori și cărturari (din diferite generații, dar mai degrabă vârstnici, aflați la apogeul notorietății) cuprinzând, ca element recurent, întrebarea despre împrejurările în care interlocutorul a debutat în domeniul în care s-a ilustrat ulterior și
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
pamflet politic îndreptat împotriva reprezentanților „reacțiunii”. Sunt portretizați însă favorabil militanții pentru democrație și Unire, printre care și scriitorii Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade-Rădulescu. Va scoate și mai târziu broșuri care se refereau la anumite evenimente, încercând să le grupeze într-o serie de „memorii”: Esiliul românilor în Rusia și Testamentul lui Petru cel Mare (1896), Adevărul asupra uciderii lui Barbu Catargiu (1896), Alegerea, detronarea și înmormântarea lui Cuza Vodă, 1859, 1866, 1873 (1898). Un episod important din viața lui
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]
-
Isakovski, Nikolai Pogodin, Valentin Kataev, Konstantin Fedin, Leonid Leonov, Muhtar Auezov și cu regizorul-actor Nikolai Ohlopkov. Un proiect similar, realizat în 1976, se soldează cu rezultate care încă își păstrează valabilitatea: este vorba de antologia Scrisori din țara copilăriei, care grupează însemnări referitoare la locurile în care și-au trăit copilăria sau tinerețea, provenite de la peste cincizeci de scriitori contemporani, între ei fiind Alexandru Andrițoiu, Paul Anghel, Alexandru Balaci, Maria Banuș, Eugen Barbu, Nicolae Velea, Petru Vintilă, Dragoș Vrânceanu, Haralamb Zincă
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
cu articole, studii și cronici), sunt lipsite de culoare, de emoție în fața frumuseții peisajelor. X. privește numai cu ochiul unui călător minuțios și dornic de instrucție, care notează ce vede pentru a-și completa informația. În schimb, puținele pagini memorialistice, grupate sub titlul Istoria ideilor mele, transmit deseori ceva din sincera umanitate și din experiența de viață a autorului. A tradus destul de corect din Goethe (Hermann și Dorotheea, versiune rămasă în manuscris) ori din flamandul Hendrik Conscience (Flori de câmp. Rosa
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
sunt rubricile „Debuturi întârziate: scriitori fără cărți” (ținută de Nicolae Oprea), „Foaia de temperatură”, „Monograme” și „Profil”, ultimele două consacrate unor portrete atât de autori cunoscuți, cât și în curs de afirmare. Din sumar nu lipsesc traducerile, detașându-se cele grupate sub genericul „Latinitas”, realizate de Ioan Micu (versiuni din Properțiu, Ovidiu, Vergiliu, Horațiu, Catul, Fedru, Seneca). Alți colaboratori: Monica Lovinescu, Christian W. Schenk, Mihai Coman, Daniel Vighi, Rodica Draghincescu, George Bădărău, Adrian Dinu Rachieru, Ioan Lazăr, Viorel Mureșan, Gheorghe Mocuța
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
cultura română (1933), cea dintâi micromonografie consacrată lui Ion Barbu (1935), Studii și portrete literare (1938). Cu totul remarcabil e volumul Arta prozatorilor români (1941), la origine curs universitar și care deschide seria studiilor sale de stilistică. Aici scriitorii sunt grupați pe criteriul afinităților de stil, iar analizele de text, de mare finețe, anunțând în unele privințe instrumentația de azi, impun prin nuanțarea și particularizarea observațiilor. I se adaugă capitolul Junimea, consacrat grupării, scriitorilor de aici, „marilor creatori” Mihai Eminescu, I. L
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
grija mamelor. Pentru elevii a căror mamă este plecată, familia extinsă reprezintă un sprijin important, în timp ce copiii care au plecați ambii părinți în străinătate rămân în grija altor persoane, cele mai multe fiind rude - bunici, unchi, mătuși. Efectele emigrării părinților pot fi grupate în efecte pozitive, respectiv negative. Efectele pozitive pot fi redate prin creșterea nivelului de trai al familiei, posesia unor electrocasnice moderne, telefoane mobile, computere, mp3 player, posibilitatea unor excursii în străinătate. Efectele negative constau în deteriorarea relației cu părintele rămas
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
B, figurinele au silueta stilizată, decorul constituindu-se, din diferite elemente de vestimentație (Ibidem, fig. 18/1-8) (Fig. 4/1-6). Apropierea stilistică dintre etapa Dudești IVB și faza Vădastra I este extrem de evidentă, motivele decorative întâlnite, precum spirala, excizia, meandrele grupate în benzi, se vor transmite viitoarei culturi ce va lua naștere în acest areal (Ibidem). Tratarea unui subiect extrem de complex, așa cum este cel legat de spiritualitatea comunităților preistorice, presupune o metodologie de cercetare specifică ; tipologia propusă de noi, cu caracter
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
lacunare din text cunoscut; Să scrie propoziții lacunare din text cunoscut; Să citească corect propozițiile lacunare completate. c) Psihomotorii: Să adopte o poziție corectă pe scaun 2. Proiect didactic - Consolidarea citirii-scrierii grupurilor de litere „ce” -„ci” Tulburarea de limbaj: dilexie-disgrafie Grupa: elevi, clasa a-III-a Tipul activității: terapie de grup Demers terapeutic: lexia și grafia grupurilor de litere ce, ci Scopul: consolidarea citirii și scrierii cuvintelor ce conțin grupurile de litere ce, ci Subiectul: ,,Literele buclucașe” Obiectivele operaționale: a. cognitive O1 - să
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
cognitive: O1: Să denumească fructele cunoscute având la dispoziție suport concretintuitiv; O2: Să discrimineze auditiv cuvintele exersate; O3: Să stabilească forma de plural a cuvintelor; O4: Să despartă cuvintele în silabe; O5: Să asocieze cuvintele cu imaginea corespunzătoare; O6: Să grupeze fructele în funcție de diverse criterii; Obiective psihomotorii: O7: Să exerseze utilizarea softului educațional; O8: Să dactileze cuvintele utilizând limbajul mimico-gestual; Obiective afective: O9: Implicarea activă în rezolvarea sarcinilor; Strategii didactice: Metode și procedee: conversația, exercițiul, demonstrația, imitația, explicația Resurse materiale: calculatorul
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
premiant la învățătură. c) El avea o pălărie și o cămașă curată, peste care era încins cu o cureacu cataramă albă. 2. Transformă substantivele următoare, după model: abur - aburi - aburii premiant premiant premianții băiat băieți băieții învățător învățători învățătorii 3. Grupează verbele în funcție de imaginea ce poate fi sugerată de conținutul lor: risipește, vâjâie, se înnegurează, ciripesc, accelerează, scânteiază, se topesc, răpăie, s-au ivit, bolborosesc, înconjoară, s au îngălbenit, șoșoteau, se strecoară, poleiesc, hohotesc. Imagini vizuale, Imagini auditive, Imagini de mișcare
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
de început, cu sau fără angajament oficial, Miron Radu Paraschivescu, Nina Cassian, Ov. S. Crohmălniceanu, Valentin Silvestru ș.a. Din redacția literară a ultimei serii fac parte și Cezar Drăgoi, Gica Iuteș. Textele cu un anume interes literar sunt de obicei grupate pe câte o pagină sau două, cu titluri ca „Vitrina”, „Viața și arta”, „Literatură-Artă”, „Prezențe” ș.a. Aici pot fi întâlnite și cronici, note critice sau simple consemnări (Dicționar), corespondență (răspund câtva timp M. R. Paraschivescu, M. Petroveanu) etc. Versuri publică
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
1940, când a fost silită să se refugieze la Sibiu. În Prefața volumului din 1944, ultimul apărut „în exil”, se anunță încheierea primului ciclu al anuarului și intenția de a continua apariția lui la Cluj, păstrând același program. Materialele sunt grupate în rubricile „Studii”, „Note și documente”, „Recenzii”; ultima rubrică nu mai apare în 1944 și în 1948. Autorii celor mai multe lucrări incluse în sumar sunt cadre didactice de la Facultatea de Litere și Filosofie: D. Popovici, Iosif Pervain (semnează cu pseudonimul I.
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
uneori sarcastică, tematica acestui tip fiind axată pe caracterizarea ironică a celor care se abat de la normele de comportare ale colectivității, vizând lenea, zgârcenia, lăcomia, căsătoria din interes și alte tare. După cadrul ocazional în care se produce, s. se grupează astfel: la joc, la nuntă, la ospăț, la șezători, la drum ș.a. Se impune aici o demarcație între s. la joc, care este aproape exclusiv apanajul bărbaților, și cea de nuntă, rostită în mare parte de femei. Funcționalitatea acestei specii
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
poezia. Rima/ Netezește albitura mergând apăsat/ Aproape perfectă cu crima/ De a te strecura printre zări aparente,/ Cu fruntarii labile, de vis”. Teatrul lui S. se dezvoltă în paralel cu poezia, prelucrându-i cu mijloace specifice tropismele. Piesele pot fi grupate în câteva cicluri, numai aparent independente. Primul se compune din trilogia republicată în 1974 sub titlul Setea muntelui de sare, alcătuită din Iona, Paracliserul (1970), Matca („Teatru”, 1973), și textele aderente problematic: Pluta Meduzei și Există nervi („Luceafărul”, 1968). În
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
în povestirile Oul, Pâinea, Struguri storși, cele mai reușite proze fiind însă acelea care includ momente dramatice, cu apel la motivul crimei neelucidate și la tipologia „suciților” (Soarele de toamnă, Ziua). În volumul Oul se află și câteva încercări dramatice (grupate în secțiunea Periplu pe apa de jertfă), parabole prolixe cu subiect istoric, centrate în jurul figurilor lui Decebal, Horea, Cloșca și Crișan. În nuvelele din Antrenorul și zeul sau din Lucrări și zile din viața lui Nick sunt reconstituite în chip
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
colective ale scării. Am aplicat aceeași procedură de selecție și pentru identificarea persoanelor pasive care au fost alese din liste conținând vecinii care contribuie cel mai puțin la realizările scării. Scara - context de furnizare a bunului public Familiile care sunt grupate în blocuri de apartamente fac față unor probleme comune, dincolo de cele individuale, probleme care afectează calitatea vieții pentru fiecare, în diverse grade. Acoperișurile degradate, țevile sparte sau murdăria din spațiile comune pot fi rezolvate doar prin implicare colectivă, ceea ce înseamnă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deveni de nedepășit prin forțe proprii într-un mediu concurențial. Dacă în spațiul național se vorbește despre excluziunea unor grupuri de indivizi din diferite domenii ale vieții sociale, dar mai ales de pe piața muncii, în context internațional există clasificări care grupează țările în funcție de diferiți indicatori ai bunăstării. În prezent, distanța dintre bogații și săracii lumii este atât de mare, încât necesită instrumente diferite de măsură a nivelului de trai. Ambiția de a face loc tuturor la masa dezbaterilor privind nivelul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
predominant legale sau clandestine) și se bazează, în multe dintre cazuri, pe utilizarea „capitalului de migrație” (indivizi care își asigură singuri un nou contract în virtutea unei experiențe anterioare de migrație și tocmai de aceea plecările au tendița de a se grupa în jurul unui flux existent); sunt asociate cu brain drain și se bazează pe resursele înalte de capital uman. În această categorie se regăsesc slujbele obținute pe Internet, slujbele pentru care tinerii sunt recrutați în urma experienței într-o companie multinațională sau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Desigur că oricare dintre cerințele sau aspectele citate mai sus poate constitui un criteriu de clasificare pentru indici compoziți de dezvoltare. În cele ce urmează, ne vom mărgini însă la a prezenta unii dintre cei mai semnificativi indici de dezvoltare grupați după o simplă clasificare, în funcție de caracterul lor local, național, regional sau global. În ceea ce privește indicatorii locali, ultimii ani au cunoscut un reviriment al practicilor comunitare de elaborare a rapoartelor sociale, cele mai cunoscute fiind cercetările de dezvoltare și calitate a vieții
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]