2,011 matches
-
a vorbi cu grofii, dar aceștia dihn urma încearcă să-l captureze pentru a-l ucide. Dragomir este capturat în loc lui Pîntea, dar este eliberat cu ajutorul lui Fekete care-l silește pe guvernator să semneze un act de eliberare a haiducului. În cursul iernii, au loc pregătiri pentru o mare răscoală, iar călugării aduc clopotele din mănăstiri pentru a fi topite și transformate în tunuri care să servească la eliberarea orașelor ocupate de imperiali. Discuțiile cu Rákóczi avansează, iar principele trimite
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
trupa către Sătmar pentru a se întâlni cu Rákóczi, fiind însoțiți de cei doi ofițeri. În timpul unui popas, Pîntea și oamenii săi șunt atacați de soldații imperiali, fiind prinși într-o capcană și împușcați. Scenariul filmului este inspirat din viața haiducului Pîntea Viteazul, despre care au fost zămislite numeroase legende populare. Faptele reale au fost împletite cu legende și fapte imaginare, aceste aspecte fiind menționate astfel la începutul filmului: "„În țara de aur și de cremene a Maramureșului, s-au zămislit
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 1 iunie 2001, fiind vizionat de încă 1.281 spectatori. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Deși din unele izvoare istorice reiese că haiducul, supranumit Pîntea Viteazul ar fi căzut în luptele pentru cucerirea orașului Baia Mare, opțiunea tragică a scenariștilor Vasile Chiriță și Dumitru Mureșan, de a-l expune trădării, este admirabil pusă în valoare de realizator: pe fundalul unei doine de o tristețe
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
standard. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 5.986.000 lei. Premiera filmului a avut loc la 4 decembrie 1978, la Cinematograful Patria. Într-un interviu acordat cotidianului ieșean "Evenimentul" în octombrie 2010, Dinu Cocea afirma că filmele cu haiduci sau cu eroi ca Iancu Jianu sau Ecaterina Teodoroiu au reprezentat, prin autenticitatea lor, un scut artistic în fața presiunilor ideologice din domeniul cinematografiei. Filmul "Ecaterina Teodoroiu" a fost vizionat de 3.429.842 de spectatori la cinematografele din România, după cum
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
Alba Iulia în vederea autentificării acestui privilegiu regal. În 1419 regele Sigismund autentifică faptul că Șeica Mică a fost și va fi în slujba regelui. În Șeica Mică, Reforma a fost inițiată de către un anume Hangasius. În 1605 are loc atacul haiducilor lui Stephan Toeroek care fac ravagii în sat și o mulțime de locuitori sunt omorâți. În 1705 așezarea devine cartierul general al trupelor imperiale. Biserica, construită în secolul al XIV-lea și modificată în jurul anului 1500, poartă hramul "Sf. Ecaterina
Biserica fortificată din Șeica Mică () [Corola-website/Science/326888_a_328217]
-
a fost proiectat de către arhitectul de origine franceză Jules Berthet la inițiativa lui Nicolae Cesianu, un deputat originar din Oltenia. Nicolae Cesianu era unul dintre fii lui Stănuță Cesianu, nepot al lui Iancu Jianu, care din boier devenise un mic haiduc. Una din fiicele lui Cesianu s-a căsătorit cu Alexandru Racoviță fapt care a dus la numele dublu al palatului. Familia Cesianu mai avea dealtfel patru reședințe în București dintre care una a devenit sediul Academiei Române. Pentru construirea edificiului, , proprietara
Palatul Cesianu-Racoviță () [Corola-website/Science/325709_a_327038]
-
, nume cu care este cunoscut în balada și în legendă, iar după adevăratul sau nume, Gheorghe Obedean, s’a născut pe la anul 1807 în Satul Nou, pe atunci sub stăpânirea Austriei. Acest fapt reese din declarațiile proprii ale haiducului în fața organelor de anchetă. Părinții lui Stânga au fost Petre Obedean și Stâncă, țărani, desigur săraci, din amintitul sat. Stânga a avut și un frate, pe nume Nicolae, mai în etate decât el cu zece ani. Cei doi frați vor
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
să aibă o poreclă, pusă în cele mai multe cazuri după vreo însușire mai caracteristică. Iar numele Stoian, deasemeni foarte frecvent până astăzi printre băștinașii din zona Vidinului și a Zaiecearului, i se va fi dat, ne gândim, prin analogie cu numeroși haiduci care au acest nume. O mare cotitură survine în viață Obedenilor, mai cu seamă a fratelui mai tânăr, Gheorghe-Stoian, în anul 1833. În această vreme moare Patru, tatăl. Are loc apoi acțiunea de eliberare din partea Șerbiei a unor fâșii de
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
membri ai cetei căzuți ulterior în mâinile autorităților. Au fost însă și alții, preum : Zagare și Ali pandurul din Bregova (sat românesc sud-duarean), Dinu din Clujmir (în Oltenia) ș.a. Balada populară vorbește deasemeni, totdeauna, de nucleul cetei alcătuită din patru haiduci, care sunt, ca și în documente: Stânga, fratele său, nepotul său de frate, al patrulea fiind indicat uneori că nepot de frate, alteori că văr primar. Dar numele lor, înfara de acela al lui Stânga, sunt în balada altele și
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
cea care lovește în exploatatori, sprijină sărăcimea și are de partea sa simpatiile poporului. Una dintre isprăvile cele mai de seamă săvârșite de ceață lui Stânga, descrisă cât se poate de amănunțit în balada, a fost una totdeauna râvnita de haiduci: prădarea masselor din partea stăpânirii otomane. Undeva “mai sus de Bointa”, ceața pândi cu răbdare până ce surprinse haznaua în trecere, adică banii briului de la raia, adunați și trimiși de către “pasă Petco din Grămadă”. Erau mai mulți desagi plini de galbeni. Trupul
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
haznagiului” strâns legat pe cal, a fost lăsat să fie dus la Vidin, spre încredințarea pasei. Acesta, n’a putut decât să exclame disperat: “ Of, săracă maică-mea, rău ne arse Stângăcuma!” - și să trimită potera. Măsură sortită eșecului deoarece haiducul se retrăsese în adăpostul sau sigur de la Apă Rece, descrisă în legendă sus amintită, deasemeni în balada. Dar acțiunii lui Stânga îi este proprie și trăsătură cealaltă a haiduciei: lovirea totodată în reprezentanții nemusulmani ai păturii înstărite, de multe ori
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Mehedinți. La 11 Noembrie (1840), comitetul carantinelor și ocârmuirea Mehedintului raportau la București că în ziua de 19 Septembrie, precum și în alte zile mai ‘nainte, o ceață a efectuat mai multe calcări asupra arendașilor (ciocoi) de pe marginea Dunării și că haiducii au reușit să-și asigure trecerea pe malul sudic al fluviului. Polcovnicul Solomon, cunoscut încă din vremea lui Ioan Caragea și după aceea ca șef de potere împotriva haiducilor, s’a edificat că ceață a fost condusă de Stoian Stânga
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
mai multe calcări asupra arendașilor (ciocoi) de pe marginea Dunării și că haiducii au reușit să-și asigure trecerea pe malul sudic al fluviului. Polcovnicul Solomon, cunoscut încă din vremea lui Ioan Caragea și după aceea ca șef de potere împotriva haiducilor, s’a edificat că ceață a fost condusă de Stoian Stânga. În baza acestor prime informații, este delegat “cavalerul” Nicolae Barbiceanu să ia legătura cu vameșul de partea sârbească, Crăciun (!), de la care acesta află că Stoian Stânga ar fi trecut
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
ia măsuri în vederea prinderii lui Stânga. Drept răspuns, pasă de Vidin înștiință la 1 Aprilie (1841) că Stânga a fost prins și pus în temnița, iar interogatoriul lui a fost trimis la Istanbul. Corespondență însă n’a dat rezultatele așteptate, haiducul n’a ajuns în mâinile autorităților românești. Nici nu mai întâlnim alte documente din care să ne lămurim se s’a întâmplat cu Stânga și cu ceață lui în intervalul dintre Aprilie 1841 și Octombrie 1843, cănd ceață reapare urmărită
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
satele aci menționate din nordul Bulgariei, ținutul Vidinului, au fost și sunt până astăzi locuite de români. Numele persoanelor se văd clar românești. Vine, în al doilea rând, evocarea, cu descrieri mai largi și pitorești, a locurilor unde se reîntâlneau haiducii sau își săvârșeau isprăvile: Haiduc-Cesma, Teiova, podul Belvina, Dincovita, Apa Rece, cetatea de la Albotina, Chiova, Vârf. În sfârșit, materialul cuprins în cele patru variante ale baladei se impune atenției printr’o bogată și prețioasă informație asupra caracterului haiduciei lui Standga
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
atenției printr’o bogată și prețioasă informație asupra caracterului haiduciei lui Standga. Ea are toate trăsăturile distincte ale unei forme de luptă populară împotriva râului, spre binele celor asupriți. Ceață se călăuzește după principii morale înalte, totdeauna urmate de către adevărații haiduci. Întruchiparea acestora este căpetenia cetei, Stânga. Astfel, decum pornește ceață la acțiune, Stânga îi cere să evite a calcă locurile cu semănaturi; adică să nu nesocotească muncă plaugarului chinuit, ci să țină drumul pe razoare. Atunci cand ceață intra într’o
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
pe cetași să nu ia peste cele necesare, să nu facă risipă, deoarece: Noi ce-om bea și om mânca, Aia nu e sărăcia. Ca să luați sama aciia: Să nu sloboziți muncă, Că ne blăstamă lumea. La împărțirea prăzii între haiduci, Stânga deasemeni dă dovadă de dezinteres material. El ia două părți din pradă: “Una pentru arambasie, alta pentru voinicie”. O face însă formal; căci îndată după aceea cedează camarazilor de ceață toată partea sa, cu cuvintele: “ Când oi zice avrămeasa
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
blaga! Când oi zice bob de orz, S’o mănânce sănătos. Sublimul gest de a cumpăra țăranului sărac boi și vaci, au pur și simplu a-i da bani pentru a-l scăpa de sărăcie, gest atrubuit atât de frecvent haiducilor români, nu lipsește nici în cazul lui Stânga: Îți dau trii sute de lei, Să te duci mâine la Dii, Îți cumperi pereche de boi, Să-ți iei cărugean și plug; Poimâne te văd arând, Adânc cu plugul brăzdând! Cu
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Să-ți iei cărugean și plug; Poimâne te văd arând, Adânc cu plugul brăzdând! Cu aceste cuvinte oferă Stânga ajutor unui țăran sărac ce trudea din greu cu sapă pe o coastă cu pământ sterp. Altă dată se spune ca haiducul: “Multă blaga adună, l-a săraci o împărțea”. O asemenea căpetenie nu numai că este respectată, dar se bucură și de afecțiune profundă. Balada ilustrează aceste sentimente prin descrierea împletirii aproape rituale a părului lui Stânga de către ceilalți haiduci: Părusoru-i
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
ca haiducul: “Multă blaga adună, l-a săraci o împărțea”. O asemenea căpetenie nu numai că este respectată, dar se bucură și de afecțiune profundă. Balada ilustrează aceste sentimente prin descrierea împletirii aproape rituale a părului lui Stânga de către ceilalți haiduci: Părusoru-i pieptăna; ‘mpletea coadă cu parale, parcă e o fată mare; și o lungea pe spinare, de trei ori o’ncolacea, ca balaur’le sclipea, sup căciulă o bagă. Acțiunile cetei lui Stânga au neliniștit, desigur, în cea mai mare
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
mare măsură autoritățile turcești de la Vidin, devreme ce acestea au ridicat foarte puternice potere, obligând ceață să treacă peste Timoc în Șerbia, în toamna anului 1843. Ele solocitau de acuma ajutorul autorităților sârbești și românești la urmărirea și prinderea vestitului haiduc. Inițial, Stânga își pornise ceață spre Dunăre. Potera turcească i-a aținut însă calea și într’o luptă Stânga a fost rănit în picior. Ceață s'a îndreptat atunci spre satul Halova (românesc) de unde era Călin, iar de acolo “ieșind
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
s'a îndreptat atunci spre satul Halova (românesc) de unde era Călin, iar de acolo “ieșind prin ținutul Servii peste Timoc, tot prin păduri au coborit la marginea Dunării. Însuși Stânga delara că “au umblat prin păduri, ascunzându-se de turci”. Haiducii căutau scăpare în Țară Românească. Ei reușesc să pună mâna pe o luntre și să traverseze Dunărea în apropiere de insula Ada-Kaleh, debarcând la Varciorova, în ziua de 7 Octombrie. Având cunoștință de acest fapt de la un dregător sârbesc, autoritățile
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
sus până jos, inclusiv satele din plasa Târgu Jiului: Bucoviciorul, Plopsorul, Podarii, Livezile de Sus, Vela, Bucoviciorul, Plopsorul, Podarii, Livezile de Sus, Vela, Bucovatul. De nu vor fi micii dregători atenți “ocna va mănâncă!” Și mai mult denotă temerea în fața haiducilor adresa din 16 Octombrie (1843) a cârmuirii de Dolj de a se mobiliza o potera de 200 de oameni “cu tot felul de arme apărătoare, iar o ceață de dorobanți se va preumbla zi și noapte în picere prin sate
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Stânga ar fi zis că “vrea să vină la Plescoi, la polcovnicul Solomaon”, dar, tocmai de aceea, sătul a fost înconjurat de forțe armate. Aleșii satelor, cum se zicea la primari, erau obligați să raparteze zilnic. Așa arată, deci, haiturirea haiducilor la vremea aceea. Vazandu-se în față situației primejdiose, creată prin amplorea măsurilor arătate, haiducii iau hotarirea să se despartă. Dinu și Crăciun se predau autorităților la Cerneți, fiind originari, se spune, din Oravița. Stânga, Nicolae, Ioan și Călin se
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
de aceea, sătul a fost înconjurat de forțe armate. Aleșii satelor, cum se zicea la primari, erau obligați să raparteze zilnic. Așa arată, deci, haiturirea haiducilor la vremea aceea. Vazandu-se în față situației primejdiose, creată prin amplorea măsurilor arătate, haiducii iau hotarirea să se despartă. Dinu și Crăciun se predau autorităților la Cerneți, fiind originari, se spune, din Oravița. Stânga, Nicolae, Ioan și Călin se îndreaptă spre apă Cernea, apoi spre teritoriul Austriei, năzuind, desigur, să ajungă la Panciova și
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]