8,063 matches
-
de arată că, lăsați să evolueze natural [50], aproximativ două treimi din pacienții cu malformații arterio-venoase cerebrale vor deveni simptomatici și cel puțin jumătate din aceștia vor suferi hemoragii cerebrale semnificative clinic. Studiile actuale indică un risc anual cumultiv de hemoragie cerebrală înte 2% și 4% [6]; pe o perioadă de 25 de ani de observație a acestor malformații congenitale mai mult de 40% din pacienți urmează să sufere o hemoragie cerebrală majoră cu risc anual de deces mai mare de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
semnificative clinic. Studiile actuale indică un risc anual cumultiv de hemoragie cerebrală înte 2% și 4% [6]; pe o perioadă de 25 de ani de observație a acestor malformații congenitale mai mult de 40% din pacienți urmează să sufere o hemoragie cerebrală majoră cu risc anual de deces mai mare de 1%. Odată cu dezvoltarea tehnicilor imagistice, și în special al celor bazate pe rezonanța magnetică [51, 85], numărul malformațiilor arterio-venoase cerebrale descoperite incidental a crescut semnificativ, aducând astfel un nou subiect
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de 78,4%. Morbiditatea asociată este cuprinsă, respectiv, între 0% și 3,8% [9] (medie de 3,6%). Nu au fost descrise cazuri de mortalitate procedurală Gamma-Knife. Deoarece malformația nu este îndepărtată, iar efectul obliterant nu este instantaneu, riscul de hemoragie su complicații tardive, deși scăzut, rămâne prezent până la trombozarea vaselor malformative. Riscul de resângerare a unei malformații arterio-venoase tratate Gamma-Knife în perioada de latență până la obliterare este de aproximativ 4,3%, nivel de risc anual perfect similar cu cel al
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ani s-a raportat absența postoperatorie a crizelor nevralgice. Deși metoda are o mortalitate extrem de mică (sub 0,5%), morbiditatea indusă de procedură este semnificativă: hipoestezie în teritoriul trigemenului de până la 29%, hipoacuzie de până la 34% și alte complicații (infecții, hemoragii, fistule LCR, tromboze ale sinusurilor durale etc.) întâlnite cumulativ în medie la 19% din pacienți [54]. Scopul inițial urmărit de Lars Leksell atunci când a inventat dispozitivul numit Gamma-Knife a fost tocmai tratamentul durerii. Primul pacient tratat prin radiochirurgie în 1951
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
1]. Glioamele trunchiului cerebral sunt recunoscute a fi un grup heterogen de tumori, clasificate cu ajutorul MRI, în câteva categorii funcție de modalitatea de evoluție, localizare, extinderea longitudinală, creșterea focală sau difuză, priza de contrast, prezența sau nu a hidrocefaliei, a chisturilor, hemoragiei sau necrozei, de gradul de rezecabilitate chirurgicală, respectiv prognosticul general [2]. Epidemiologie. Etiologie. Glioamele de trunchi reprezintă 10-20% din neoplasmele pediatrice, respectiv 1-2% din tumorile cerebrale ale adultului [3], la aproximativ 75% din pacienți manifestându-se înaintea vârstei de 20
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
1]. Diagnosticul imagistic Examinarea RMN rămâne examinarea de elecție în diagnosticarea tumorilor trunchiului cerebral și în clasificarea acestora. Permite evidențierea infiltrării leptomeningelui și structurilor neurovasculare de vecinătate. Tumorile de grad înalt prezintă priză de contrast și semne de necroză sau hemoragie (fig. 4.194). Informații adiționale legate de natura tumorii pot fi aduse de Spectroscopia RMN [7]. Examenul CT scan cerebral este util in evaluarea diferitelor grade de hidrocefalie secundare procesului tumoral de trunchi cerebral. În schimb, leziunile focale mici care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
metastază cerebrală solitară se referă la cazurile rare în care metastaza cerebrală este singura leziune tumorală canceroasă diagnosticată. Metastazele de colon, sân și cele cu celule renale sunt adesea unice pe când cele de la plămân și melanom sunt adesea multiple [13]. Hemoragia intratumorală este prezentă la 3-14% dintre metastaze și cel mai des este observată la metastazele de melanom, choriocarcinom, rinichi, plămân, sân și tumori cu celule germinale [16]. Metastazele de la nivelul cancerului bronhopulmonar sunt sursa cea mai frecventă de leziuni hemoragice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și a numărului metastazelor [18,21]. Examenul RMN poate evidenția leziunile izointense până la hipointensitate medie în T1 și hiperintense în T2 (fig. 4.207); edemul înconjurător relativ hipointens în T1 și hiperintens în T2; Metastazele de melanom și cele cu hemoragie intratumorală hiperintense în T1 (fig. 4.208). După administrarea substanței de contrast leziune solidă, nodulara sau cu halou neregulat. Aceste investigații trebuie completate cu radiografia pulmonară, ecografia abdominală, scintigrafia osoasă și alte explorări paraclinice [22]. Diagnosticul diferențial Dacă istoricul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Dacă istoricul de cancer există și leziunile cerebrale sunt multiple diagnosticul de metastaze cerebrale este aproape sigur. Pentru ca tratamentul este diferit, leziunea cerebrală unică trebuie 303 diferențiată de alte tumori cerebrale primare benigne sau maligne (glioame), limfoame, abcese, infarcte sau hemoragii cerebrale [23]. Carcinomatoza leptomeningeală poate fi confundată cu meningita cronică, leziuni postiradiere sau hemoragia extraaxială. Atitudine terapeutică Tratamentul metastazelor cerebrale este complex și constă în ablare chirurgicală, radioterapie, radiochirurgie stereotactică, chimioterapie și corticoterapie. Deciziile terapeutice trebuie să fie în funcție de tipul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este aproape sigur. Pentru ca tratamentul este diferit, leziunea cerebrală unică trebuie 303 diferențiată de alte tumori cerebrale primare benigne sau maligne (glioame), limfoame, abcese, infarcte sau hemoragii cerebrale [23]. Carcinomatoza leptomeningeală poate fi confundată cu meningita cronică, leziuni postiradiere sau hemoragia extraaxială. Atitudine terapeutică Tratamentul metastazelor cerebrale este complex și constă în ablare chirurgicală, radioterapie, radiochirurgie stereotactică, chimioterapie și corticoterapie. Deciziile terapeutice trebuie să fie în funcție de tipul, extinderea și radiosensibilitatea tumorii primare, de morbiditatea produsă și de numărul și localizarea metastazelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumora vizibilă la nivelul pleoapei, edem palpebral, ptoză palpebrală (fig. 4.213, 4.214). Limfom malign orbital stâng. Inspecția conjunctivei uneori permite evidențierea vizuală a tumorii extinse în orbita anterioară. Frecvent întâlnite în tumorile de orbită metastatice sau secundare sunt hemoragiile conjunctivale asociate cu chemosis (fig. 4.215). Exoftalmia unilaterală este caracteristică proceselor expansive intraorbitale. Constă din deplasarea anterioară a globului ocular. Diferența de 2 mm între polul anterior al celor doi globi oculari este semnificativă clinic. Forma sa extremă este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în trei categorii: tumori cu reflectivitate joasă (tumori mixte benigne, limfom, rabdomiosarcom, neurilemom, hemangiom capilar), tumori cu reflectivitate medie (chist dermoid, gliom de nerv optic, meningiom) sau reflectivitate înaltă (limfangiom, hemangiom cavernos, carcinoame). Ecogenitatea poate fi modificată prin creșterea tumorii, hemoragia intratumorală, necroza, calcificarea sau inflamația tumorii. Se utilizează intraoperator pentru efectuarea intervențiilor ecoghidate, minim invazive. Introducerea ecografiei Doppler și ecografiei 3D a crescut mult valoarea ecografiei în diagnosticul tumorilor orbitale (fig. 4.222). Limfom malign orbita medie stângă. CT-scan orbital
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Neuroblastomul: reprezintă 0,4-2% din tumorile maligne ale copilului. Este cea mai frecventă metastază intraorbitală la copil. Tumora de origine este la nivelul glandelor suprarenale. Starea generală a copilului este, de regulă, alterată. Clinic, prezintă exoftalmie cu dezvoltare rapidă, chemosis, hemoragie conjunctivală și palpebrală. Tratament: se recomandă tratament oncologic, chimioterapie, radioterapie. Prognosticul este sever. TUMORI INTRAORBITALE LA ADULT Patologia tumorală intraorbitală a adultului este mult diferită de a copilului. Cele mai frecvente tumori intraorbitale primare sunt tumorile vasculare (hemangiomul cavernos, limfangiomul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai frecventă tumoră intraorbitală secundară malignă [44]. Are ca punct de plecare principal, sinusurile paranazale. Poate avea originea și în orbita anterioară, conjunctiva epibulbară, aparatul lacrimal sau regiunea nazofaringiană. Se poate manifesta prin exoftalmie unilaterală progresivă, dureroasă, cu chemosis și hemoragie conjunctivală, mimând o tumoră intraorbitaă primară. La aceste semne se 317 pot adăuga, în funcție de locul de origine, rinoree, epistaxis, nas înfundat, edem facial și palpebral inferior, leziune cutanată palpebrală superioară sau inferioară, carunculară sau de sac lacrimal, conjunctival epibulbar. Globul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de tumora primară. De regulă, metastazele intraorbitale apar la pacienți cu neoplasm cunoscut. Principalele semne de manifestare clinică a metastazelor intraorbitale sunt durerea orbitală, diplopia, exoftalmia uni- sau bilaterală dureroasă, enoftalmia, ptoza palpebrală superioară, tulburările de motilitate oculară, chemosisul conjunctival, hemoragiile conjunctivale, formațiunea tumorală vizibilă sau palpabilă în orbită. Scăderea acuității vizuale și edemul palpebral apar în cazul metastazelor posterioare sau apicale. Tratament: Tratamentul de elecție este radioterapia eventual asociată cu chimioterapie și terapie hormonală, în cazurile de metastază de carcinom
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
DIFERENȚIAL ÎN TUMORILE ORBITALE Diagnosticul diferențial al tumorilor de orbită se face cu mai multe categorii de procese expansive care pot interesa această regiune [47]. Afecțiuni vasculare orbitale și periorbitale a. Varice intraorbitale primare: elemente de diferențiere sunt exoftalmia intermitentă, hemoragiile conjunctivale, angiectazii conjunctivale, varice pe CT-scan, ecografie de orbită, angiografia RMN sau flebografie. b. Malformații vasculare intraorbitale și intracraniene: elemente de diferențiere sunt exoftalmia pulsatilă, acută, hemoragii conjunctivale după exoftalmie, angiografia carotidiană, angiografia RMN care evidențiază malformația. c. Fistula carotidocavernoasă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
orbitale și periorbitale a. Varice intraorbitale primare: elemente de diferențiere sunt exoftalmia intermitentă, hemoragiile conjunctivale, angiectazii conjunctivale, varice pe CT-scan, ecografie de orbită, angiografia RMN sau flebografie. b. Malformații vasculare intraorbitale și intracraniene: elemente de diferențiere sunt exoftalmia pulsatilă, acută, hemoragii conjunctivale după exoftalmie, angiografia carotidiană, angiografia RMN care evidențiază malformația. c. Fistula carotidocavernoasă: elemente de diferențiere sunt debutul acut, exoftalmia uni sau bilaterală, suflul temporal sincron cu pulsul, angiografia carotidiană și angiografia RMN evidențiază fistula. Infecții specifice. TBC intraorbital, este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
trebuiesc adăugate și pierderile prin drenajul subgaleal atunci când este cazul. O atenție deosebită trebuie acordată menținerii temperaturii corporeale, iar terapia antialgică trebuie administrată la intervale regulate pentru a preveni perioadele de agitație care pot genera o serie de alte complicații (hemoragie) în perioada imediat postoperatorie. Monitorizarea neurologică este extrem de importantă și orice fenomen neurologic nou obligă la investigație imagistică imediată. La copilul mai mare de 4 ani, imediat ce starea neurologică o permite, va trebui reevaluat neuropsihologic, pentru a putea urmări progresele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
iritabilitatea, vărsăturile) dar pot apare și crize epileptice. Trebuie notat faptul că tumorile congenitale se asociază și cu alte malformații ale neurocraniului, în special cu anomalii ale palatului dur și moale, buzelor [41]. Debutul poate fi însă și brusc, datorită hemoragiilor intratumorale, consemnate cu o frecvență mai mare (14-18%) decât la copilul mare sau adult [39]. Diagnosticul imagistic. Așa cum am menționat anterior în acest capitol, la copilul de până la un an ultrasonografia transfontanelară constituie o metodă de screening diagnostic extreme de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și cu contrast, care ulterior trebuie completat cu examen RMN. În cele mai multe cazuri tumora se prezintă ca o formațiune inomogenă, cu captare intensă dar inomogenă, de mari dimensiuni (fig. 4.263), inomogenitățile fiind produse de ariile de necroză și/sau hemoragii, structurii tisulare inomogene a tumorii și neovascularizației tumorale anarhice. Un aspect particular îl reprezintă papilomul de plex coroid, tumoră benignă mai frecvent întâlnită în primul an de viață și care se prezintă ca o formațiune omogenă, intens captantă ce determină
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ori blocarea drenajului venos [1,4,5]. Relația temporală etiologică împarte cauzele hipertensiunii intracraniene în: - cauze acute ce determină creșterea acută a presiunii intracraniene cu instalarea rapidă a sindromului de HIC și care includ traumatismele cranio-cerebrale, leziunile ischemice acute sau hemoragia intracerebrală; de asemenea, infecții ca encefalita sau meningita pot duce la HIC; 347 - cauze cronice, care produc creșterea progresivă a presiunii intracraniene și decompensare tardivă a HIC; acestea includ multe din tumorile intracraniene, blocarea progresivă a circulației LCS-ului, hematomul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
înaintea producerii decompensării, pot fi prezente și alte semne (mai puțin frecvente și cu semnificație mai redusă): - pareze de nervi oculomotori (oculomotorul extern) cu diplopie intermitentă sau permanentă; - semne de iritație meningiană (evocatoare pentru posibilatatea de angajare cerebeloasă în absența hemoragiei subarahnoidiene); - tulburări endocrine prin compresiune directă bazal-lichidiană și expansiune intraselară datorită HIC și cu aspect secundar de șa turcească goală („empty sella”); - crizele comițiale - frecvente în tumori supratentoriale cu hipertensiune intracraniană; („iritația” corticală indusă tumoral este relevată mai precoce prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
presional intracranian [1,8,9]. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă poate să apară în: - leziunile înlocuitoare de spațiu intracranian: tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abcese cerebrale, leziuni chistice intracraniene etc., - edemul cerebral traumatic, - edemul cerebral hipoxic prin ischemia cerebrală secundară posttraumatică sau din hemoragia subarahnoidiană, - intoxicații generale cu neurotoxine (endogene sau exogene) etc. I. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut apare atunci când creșterea presiunii intracraniene este foarte rapidă prin modalitatea precipitată a producerii leziunii sau prin depășirea bruscă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea ventriculului al IV-lea; - blocarea rezorbției LCR în hemoragia subarahnoidiană. Mecanismele prin care apare hidrocefalia acută posttraumatică o includ în forma patogenică de hipertensiune intracraniană produsă prin tulburările de dinamică ale LCR-ului. Apariția sindromului de hipertensiune intracraniană acută imediat posttraumatic depinde de viteza creșterii volumului suplimentar endocranian sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tulburări ale trecerii LCS-ului în sistemul de drenaj venos (rezorbție). Hipertensiunea intracraniană în hidrocefalia internă obstructivă Hipertensiunea intracraniană este determinată de tulburările circulației LCR-ului. Blocajul circulației LCR-ului se realizează prin: - stenoză de apeduct Sylvius - malformativă, tumorală, prin hemoragie intraventriculară sau stenoză secundară inflamatorie; - procesele expansive intraventriculare de ventricul III, ventricul IV care blochează circulația LCR-ului; - blocarea extrinsecă a sistemului ventricular prin leziuni paraventriculare; - obstrucția comunicărilor cu cisternele subarahnoidiene - foramen Magendie, foramene Luschka. Simptomele hidrocefaliei variază după vârsta
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]