2,559 matches
-
Société, langue et discours, Armand Colin, Paris. Bălan, Nina, Aurora, (2005), Discursul politic românesc, Editura Universitaria, Craiova. Beciu, Camelia, (2002), Comunicare politică, Editura Comunicare.ro, București. Beciu, Camelia, (2009), Comunicare și discurs mediatic, Editura Comunicare.ro, București. Bejan, Petru, (2004), Hermeneutica prejudecăților, Editura Fundației AXIS, Iași. Bejan, Petru, (2005), Filozofie și științe politice, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași. Benveniste, E., (2000), Probleme de lingvistică generală, traducere de Lucia-Magdalena Dumitru, Editura Teora, București. Berindei, Dan, (1962), "Dezvoltarea presei bucureștene în perioada
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2005), Strategii persuasive în discursul politic, Universitas XXI, Iași. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2009), Introducere în semiotică, Editura Edusoft, Bacău. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2010), Semiotici textuale, Institutul European, Iași. Codoban, Aurel, (2001), Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Codoban, Aurel, (2005), Filosofia ca gen literar, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Idea Design&Print Editură, Cluj-Napoca. Codreanu, Theodor, (2004), Eminescu martor al adevărului, Editura Scara, București. Codreanu, Theodor, (2010), Polemici incorecte politic, Editura Rafet
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tradiții. Dar tocmai fiindcă asumă ortodoxia ca o cale privilegiată spre Universalul viu, André Scrima are o sensibilitate acută față de căile celorlalte tradiții, față de logica lor mobilizatoare spre aceeași țintă. Iată de ce el poate practica, din interiorul creștinismului, o ospitalitate hermeneutică prin care chipurile diferite ale Universalului sînt puse în prezență, se luminează reciproc, intensificînd conștiința luminii lui incircumscriptibile. Am făcut acest ocol pentru a situa mai bine atitudinea critică a celor doi față de modernitate, cu laicitatea ei de acum bine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
studia mărginirile fără mărginire ale nemărginitului, pentru a calchia o altă expresie cusană, a te ocupa de limbaje de depășire, care își semnifică propria depășire. Andrei Pleșu vorbea, în același sens, despre atitudinea de interpretare potrivită în fața unui text sacru : Hermeneutica unui text revelat nu-și poate propune clarificarea lui Ceea ce poți face e să amplifici prezența textului, să pui în scenă inepuizabilul lui Problema nu e este a clasa profesoral textul, ci a-l submina, a-i intensifica misterul, a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tehnice etc. Este un exercițiu util, deși valoarea poeziei lui Nicolae Labiș trebuie căutată în altă parte, în spațiul unui neoromantism patetic și vehement, al unei descătușări energetice de tip nietzscheean, altfel spus dionisiac. Cronotopul labișian (în sensul impus în hermeneutica apuseană de Mihail Bahtin) aparține neîndoielnic Moldovei de Sus, dulcei Bucovine, luminozității muntoase. O paralelă lexico-stilistică vizând preponderența elementului latin în Moartea căprioarei și Miorița este concludentă din perspectiva posibilităților analitice și interpretative ale profesoarei Mihaela Ciocoiu, care nu ezită
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
al vorbirii, prin autonomia "competenței expresive" și, mai ales, prin prezența sensului ca nivel caracteristic planului textual-discursiv. În ceea ce privește raporturile dintre lingvistica textului și semantica textului, aici situația se simplifică prin faptul că însuși fondatorul integralismului a definit lingvistica textului ca hermeneutică a sensului, subliniind astfel "natura semantică a lingvisticii textului și, la rigoare, a oricărei lingvistici "descriptive""265. Această disciplină nu exclude, totuși, existența unei lingvistici ca gramatică a textului, care studiază textul ca nivel de structurare "idiomatică". Cele două discipline
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lingvistici ca gramatică a textului, care studiază textul ca nivel de structurare "idiomatică". Cele două discipline nu se exclud, ci interferează adeseori în plan analitic, însă ele au obiecte în principiu diferite. 5.1. Obiectul specific al lingvisticii textului ca hermeneutică a sensului îl reprezintă, așadar, planul sensului: "Problema fundamentală a unei "lingvistici a sensului" este următoarea: "Cum ia naștere 'sensul' și cum este acesta înțeles?""266 Sensul reprezintă conținutul propriu al textului, care se individualizează de celelalte planuri printr-un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a-nu-avea-niciun-alt-sens-fictiv. Și aceste semne textuale sunt interpretate pe baza sensului lor, plecându-se de la ideea că, în astfel de cazuri, sensul este obiectiv (această constatare este valabilă mai ales pentru limbajul științific)."267 5.2. În ceea ce privește metodologia lingvisticii textului ca hermeneutică a sensului, Coșeriu avertizează că "nu există nicio tehnică general valabilă pentru interpretarea unui text"268, deoarece, în general, "nu există reguli generale pentru înțelegerea sau chiar pentru "producerea" a ceea ce este individual": În ceea ce îi privește pe indivizi, nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
generic de "literatură"). Abordarea lor legitimează o nouă disciplină, poetica lingvistică sau poetica pur și simplu. E adevărat că Eugeniu Coșeriu nu a proclamat niciodată această autonomizare a poeticii în raport cu lingvistica textului, afirmând, dimpotrivă, că "obiectul acestei lingvistici a textului [hermeneutica sensului - n.n.] este, în primul rând, literatura, textul literar"290. Și desigur că, în calitatea ei de limbaj, poezia poate fi abordată în continuare și din punctul de vedere al lingvisticii textului (care, spre deosebire de poetică, e menită să studieze și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
noastră de abordare, am ales ca model două dintre analizele de "lingvistică [de fapt, de poetică] a textului" pe care Coșeriu le-a efectuat în Textlinguistik (1977), cu aplicație pe opera lui Cervantes și a lui Kafka. Din perspectiva unei "hermeneutici a sensului", considerăm că un asemenea demers trebuie să țină cont de două aspecte metodologice. 1.3.1. În primul rând, "o dimensiune a sensului, care apare în text, nu trebuie să coincidă în mod necesar cu sensul întregului text
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
augmentată de Jörn Albrecht, cu o remarcă preliminară de Jürgen Trabant, versiune românească și indice de Eugen Munteanu și Mădălina Ungureanu, cu o prefață la ediția românească de Eugen Munteanu, Humanitas, București, 2011. Coșeriu, Eugeniu, Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului [Textlinguistik: Eine Einführung, 1977], ediție îngrijită de Jörn Albrecht, versiune românească și index de Eugen Munteanu și Ana-Maria Prisacaru, cu o postfață de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2013. Coșeriu, Eugeniu și Nicolae Saramandu, Lingvistica
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1, 2), autor colectiv • Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice, Mihaela Mocanu • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistica limbilor lumii, Dorel Fînaru • Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam • Lingvistică și terminologie. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate, Doina Butiurca • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade, Monica Borș • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
jurnalistic, pp. 156-157. 166 Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, pp. 258-262. 167 V. îndeosebi Idem, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, și Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului [Textlinguistik: Eine Einführung, 1977], ediție îngrijită de Jörn Albrecht, versiune românească și index de Eugen Munteanu și Ana-Maria Prisacaru, cu o postfață de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2013. 168 Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. Aceasta este marea și întâia poruncă. Iar a doua la fel ca aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca tine însuți"32. Simplitatea mesajului constă în puritate și neîncărcarea hermeneutică a acestor metafore. 3. A treia caracteristică constă în limbajul metaforic folosit. Acesta este pur fără cod interpretativ, ci doar metaforă. Se formează o imagine pulsională pură, simplă, dar care va fi sursă pentru multe alte forme de imaginar. Acest
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din punct de vedere teologic. Marcată de erezii biserica își construiește pas cu pas canoanele și teologia în cadrul Sinoadelor ecumenice. Acestea sunt dublate de raționalizarea specifică perioadei apologetică (până în secolul al III-lea) și dezvoltate de cea patristică ca formă hermeneutică a analizelor teologice. Este construită o imagine asupra lumii în care sunt conceptualizate elemente ale sacrului care în mod normal ar fi fost tabu. Perioadele de început au raționalizat probleme ce au aparținut religiei creștine și care inițial au fost
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost tabu. Perioadele de început au raționalizat probleme ce au aparținut religiei creștine și care inițial au fost prezentate în mod metaforic. Sub impactul filosofiei latine ce domina secolele respective se depășește faza pulsional ritualică încercându-se prin raționalizare și hermeneutică să se dezvolte noi valențe de sorginte filosofică. Unul dintre primii apologeți Justin Martirul și Filosoful a încercat să înființeze o școală în care să predea doctrina creștină pornind de la modelul școlilor romane 35. Școala din Alexandria 36 (Clement, Origen
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
noi valențe de sorginte filosofică. Unul dintre primii apologeți Justin Martirul și Filosoful a încercat să înființeze o școală în care să predea doctrina creștină pornind de la modelul școlilor romane 35. Școala din Alexandria 36 (Clement, Origen) care urmează metoda hermeneutică a lui Filon, convergență a gândirii ebraice și stoice, creează o sinteză perfectă pentru gândirea creștină prin unificarea celor două tradiții. Această construcție de imagine prin raționalizare și interpretarea în stil clasic a mesajului biblic constituie prima sursă a raționalizării
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu antichitatea (prin asimilarea filosofiei aristotelice, prin interpretarea și adaptarea celei platonice, prin atomismul democtritian, prin asimilarea presocraticilor, prin asimilare metodică a lui Arhimede, Hipocrate, Galen, Euclid), continuând cu dezvoltarea unei noi raționalități în Evul Mediu și finalizând cu o hermeneutică de natură pulsională. Secolul al XVII-lea se regăsea în fața unui sincretism metodic din care trebuia să fie realizată o selecție sau dacă nu, o cenzură prin care să fie eliminate metodele deja existente, pentru a fi înlocuite cu un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucidă asupra proiectului romantic al ideii de națiune se reclamă cu atât mai mult a fi făcută. Un recurs la un asemenea proiect nu poate ocoli reflecțiile teologice unele notabile, altele profund amendabile ale Părintelui Dumitru Stăniloae cu privire la o posibilă hermeneutică a națiunii. De altfel, încercarea de fundamentare teoretică a ideii de națiune, din perspectiva teologiei și a metafizicii religioase, era cvasi-recurentă în perioada interbelică, aceasta fiind decelabilă la o parte însemnată a elitei: Nae Ionescu și Nichifor Crainic. Dumitru Stăniloae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
realitate eclezială, ne propunem să pornim de la sensul Predaniei sau al Tradiției care nu este decât modul de aplicare practică sau de transmitere a lucrării înseși a lui Hristos. De aceea, vom aborda această problemă a Tradiției creștine, din perspectiva hermeneuticii teologice a Părintelui Dumitru Stăniloae. Tradiția nu rezidă numai într-o sumă de învățături teoretice ale Revelației necuprinse în Sfânta Scriptură, transmise printr-o comunicare intelectuală, ci "într-o transmisie a unor învățături practice despre mântuire, din generație în generație
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu admite Predania, Tradiția Bisericii Creștine, unicul îndreptar de funcționare a doctrinei creștine, aceasta pentru a nu mai aminti de contradicția flagrantă a principiului sola Scriptura în detrimentul hermeneuticii patristice. Nu mai este cazul să insistăm cum eram și suntem priviți de către străini în diverse momente ale istoriei (cronicile și jurnalele călătorilor străini sunt elocvente în acest sens), cu atât mai mult cu cât meritele și scăderile noastre ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a fost descoperirea inconștientului. Se știe că perioada contemporană este realmente invadată de domnia imaginii, de un reflex al imaginii simbolice, la nivelul mentalității colective, străduindu-se să surprindă mecanismul de asociere a imaginilor în simboluri și să găsească o hermeneutică adecvată. Perspectiva antropologică durandiană respinge teoria psihologiei clasice care concepe imaginea sub forma unui dublet al percepției, o copie în miniatură a lucrurilor obiective, precum și poziția bergsoniană care face din imagine o amintire apărută în vis sau poziția sartriană care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
că imaginile au capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]