3,545 matches
-
cu gesturile largi și simple, ale semănătorului În mijlocul câmpiei și să-mprumut pentru măsura versurilor mele ritmul și frânt și rotund al ciocanelor grele. O, nu mai da răgaz tovarășe, poate luptător celor ce-mpiedică să prindem și să-ntindem hora Unește cântecul tău cu-al tuturora! Către soare rotește hora noastră! Către o lume Îngemănată cu-nsoritul vremii rugă O mare stea sclipește În răsărit, să ne Îndrume visările spre faptă și foamea spre belșug”. (Marcel BRESLAȘU. - Punctaj pentru un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să-mprumut pentru măsura versurilor mele ritmul și frânt și rotund al ciocanelor grele. O, nu mai da răgaz tovarășe, poate luptător celor ce-mpiedică să prindem și să-ntindem hora Unește cântecul tău cu-al tuturora! Către soare rotește hora noastră! Către o lume Îngemănată cu-nsoritul vremii rugă O mare stea sclipește În răsărit, să ne Îndrume visările spre faptă și foamea spre belșug”. (Marcel BRESLAȘU. - Punctaj pentru un poem. În: Scânteia, nr. 1420, 8 mai, 1949) * „Ce larg
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
colectivă: Satul meu, Tractoristul Sanda, Fostul mijlocaș, Zestrea, Recolta, Ședința (Mihu Dragomir, În nr. 6) etc. Să mai răsfoim și Flacăra. De vorbă cu strungul (Nicolae Nasta, În nr. 7)• Laminatoristul Tudor e astăzi student (Theodor Vârgolici, În nr. 10) Horă pentru Gospodăria Agricolă Colectivă, Un text În căutarea melodiei sale (Eugen Frunză, ibidem)• Să ia aminte domnii (Costin Ștefănescu, În nr. 16)• Răvașul tractoristului (A. Năfrămiță, nr. 17)• Lisandru (Ion Șerban, ibidem)• Primul rod (Corneliu Leu, ibidem)• Mai sus de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Trebuie s-apară și-aurora -/(viața naște pururi temelii!) După orice noapte vine-o zi,/care-nfrânge rugu, ’nalță ora. (Ă) Vom apare-n era viitoare/cum ne-apar copacii tineri nouă, când Încep să urce către soare/ Într-o horă stranie și nouă (Ă). Peste trupul vremii rupt În două,/De la Cernavodă-n Poarta Albă osământul fostelor ulcioare,/tresărindu-și hârbul, veche nalbă. (Ă) Și-or muri, cu lacrima alături,/sărăcia, rănile, oftatulă Doina cui va spune, când o-mpături,/c-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vântu-n spate Blând cum e zefirulă Acolo sub munte Muncește Cugirul - Sania În mersu-i Lin de căprioară, Spre tine ne duce Mândră Hunedoara - (Ă). Ce cântec ne vine; Din acea comună? Draga mea Mărie, Cânt de voie bună! E o horă nouă, Tinerii-o horesc Seara când se-adună La clubul sătesc! (Ă). Zgomotul e mare, Munca e fierbinte! Murgule, poetul Nu are cuvinte! (Ă). Peste tot se-ntinde Pătură de nea - Mândră ești Tu, țară, Republica mea! Scăldată-n lumină
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nerăbdare bat Sângele prin vine Îl simțim fierbinte. Iată și castelul de demult rămas Ne așteaptă lumea de la Colectivă Câtă bucurie le răsună-n glas Și bătrâni și tineri veseli de-opotrivă. Trag căruțe-n curte - caii-s deshămați Lăutarii cântă hora-n bătătură doar bătrânii-n zâmbet par Îngândurați Spre trecutul negru amintirea-i fură. (Ă). Ce hambare pline cum n-am pomenit Ce nutrețuri bune - ce belșug de grâne Vitele hrănite stau În grajd podit Parcă vezi priveliști din povești
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tipare vechi. El cere o formă nouă. Pentru a fi mai clari, vom recurge din nou la exemple. Eugen Frunză are trei poezii În care este vorba de gospodării agricole colective. Aceste poezii amintesc de Șt. O. Iosif: «Asta-i hora horelor Și-i aprinsă focCobzele tractoarelor Cântă de noroc». Iosif spunea: «Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Fluturii cu miile Au pornit colinda. Joacă fete și băieți Hora-n bătăturăă» etc. Ambii poeți operează cu aceleași elemente: țărani veseli, soare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vechi. El cere o formă nouă. Pentru a fi mai clari, vom recurge din nou la exemple. Eugen Frunză are trei poezii În care este vorba de gospodării agricole colective. Aceste poezii amintesc de Șt. O. Iosif: «Asta-i hora horelor Și-i aprinsă focCobzele tractoarelor Cântă de noroc». Iosif spunea: «Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Fluturii cu miile Au pornit colinda. Joacă fete și băieți Hora-n bătăturăă» etc. Ambii poeți operează cu aceleași elemente: țărani veseli, soare, verdeață
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
gospodării agricole colective. Aceste poezii amintesc de Șt. O. Iosif: «Asta-i hora horelor Și-i aprinsă focCobzele tractoarelor Cântă de noroc». Iosif spunea: «Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Fluturii cu miile Au pornit colinda. Joacă fete și băieți Hora-n bătăturăă» etc. Ambii poeți operează cu aceleași elemente: țărani veseli, soare, verdeață, cântec, horă, - doar că Frunză aduce În plus tractoarele. Atmosfera e aceeași la ambii poeți, concluzia care se degajă În chip firesc În cântecele lor, de asemenea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-i aprinsă focCobzele tractoarelor Cântă de noroc». Iosif spunea: «Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Fluturii cu miile Au pornit colinda. Joacă fete și băieți Hora-n bătăturăă» etc. Ambii poeți operează cu aceleași elemente: țărani veseli, soare, verdeață, cântec, horă, - doar că Frunză aduce În plus tractoarele. Atmosfera e aceeași la ambii poeți, concluzia care se degajă În chip firesc În cântecele lor, de asemenea: «Ah, de ce n-am zece vieți Să te cânt natură!» (Iosif). «Bateți zdravăn din picior
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din greu. Odată intrați În gospodării comune, țăranii muncitori n-au scăpat de uneltirile chiaburilor rămași pe dinafară. În nici un caz, acești dușmani de moarte ai oamenilor muncii de la sate nu sunt așa de pasivi, cum Îi arată Frunză. În Horă pentru gospodăriile agricole colective, ei nu fac decât să „crape de necaz”. În Cântecul brigadierului din gospodăria agricolă colectivă (bucată tot atât de facilă, deosebită doar prin titlu de cealaltă), chiaburii „stau după gard - Și-ar urla la lună”. Și aici totul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care ar reieși că Întregul șantier e o oază binecuvântată, unde totul e cânt și petrecere. Aici se adună, parcă ar veni Într-un pelerinaj, oameni ai muncii din toate colțurile țării: «Vin maramureșenii codrilor, Vierii din Târnavele bogate, Oltenii horelor și-ai doinelor Și bănățenii holdelor bronzateă» etc. Munca văzută numai la suprafață; imaginea ei este redată prin clișee ca acesta: «Și muncitorul s-a suit pe schele, Brigadierii se-ntreceau cu zor, Ciocanele băteau În piatră, grele, Băteau În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
5-6, 1950: «Merge-nainte /salt după salt/ Victoria crește, / Mai mult, mai Înalt/ Inima bate/Bătaie de clopot, / În muncă se călește/Nou om și clocotă/ Să știe toți zarafii / Că viața nu o vindem, / Nu vrem cârje, doliu / Ci horă Întindemă/ Duduie furnale, / Munca e În toi,» etc. Neîntrecut rămâne Însă În această manieră Eugen Frunză: «Iată, se-nalță, / Crește măreață, /tânără, falnică, / dragă-ne viață!Ă/ Unde-i cuvântul?/ Dați-mi cuvântul, /măcar pe un sfert /din câte vreau
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Șt. O. Iosif sau ale „dascălului” lui Goga. Un erou al lui Victor Felea e «tăcut; zâmbitor», oamenii din poezia lui Iosif Moruțan, Printre cioplitorii de piatră (Almanahul literar nr. l) sunt «simpli și curați ca borangicul fecioarelor din horele duminicii», moșneagul din Carul ăsta pentru pace (Viața românească, 10), de Ion Gh. Boldici e un sfătos demodat, unchi asul din Slăvim pe Vladimir Ilici Lenin de N. Tăutu un vorbăreț asemănător, iar «un viitor candidat de partid» al lui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acțiunii de la Gherla este contradictoriu. Cu toate că, împreună cu cei din echipa sanitară (majoritatea trecuți cu arme și bagaje de partea agresorilor), a fost complice la moartea mai multor pacienți din infirmerie, este posibil ca el să fi fost prins într-o horă din care nu avea cum să iasă, asemenea multor gardieni și chiar directori de penitenciare. Ion Pangrate, torturat în camera 103, a fost salvat de doctorul Bărbosu, care îl știa din fabrică și i-a spus: „Fii atent, eu te
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Brediceanu (1938), N. Iorga (1942), N. Bălcescu (1948). Cât privește beletristica, poezia este reprezentată mai ales prin reproduceri din Ienăchiță Văcărescu (Testament), Iancu Văcărescu (La pravila țării, La Milcov), V. Cârlova (Marșul oștirii române), Gh. Asachi, V. Alecsandri (Deșteptarea României, Hora Unirii, Odă ostașilor români, Rodica, Plugurile, Sămănătorii), Andrei Mureșanu, Anton Pann, M. Eminescu (Rugăciune), G. Coșbuc (Pe lângă boi..., Cântec ostășesc, Cetatea Neamțului), St. O. Iosif, O. Goga, Adrian Maniu, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu. Cu proză sunt prezenți I. Agârbiceanu și
CALENDARUL ASOCIAŢIUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]
-
Roadele nefericite ale unor asemenea concepții se pot cunoaște în felul cum unii dintre scriitorii noștri înțeleg să redea perspectivă viitorului (...). Tipic în acest sens e epilogul romanului Temelia de Eusebiu Camilar; trâmbiți răsună în văzduh, vântul poartă muzici de hore și la răsărit, și la apus, se înalță steaguri «mai sus decât pomii și acoperișurile». Nuvela În pragul primăverii de Aurel Mihale sfârșește în aceeași manieră: «Privirile lui se prinseră de steagurile fluturate...» (...). În unele poeme foarte valoroase ca În
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la sapă. - Tu îmi ești dragă... - Nu spune asta... - Ba spun... - Te chiamă Cordun... - Mă chiamă Cordun... - Are să te bată Gheorghe din sat... - Știu și eu să mă bat. - Ești țigan, ai ochi de foc. - Am să te iau la horă la joc. - Să nu, că n-o fi bine, de ne-or vedea jucând... Și s-a dus Lisaveta cea blândă la sapă, plângând. - Ce faci tu? - Pasc vitele. - Vrei să mergi la târg să-nveți? - Da' ce parcă mă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1858) ș.a. Poemul epitalamic Florica (1847), având ambiția transpunerii unei iubiri ideale, este o superficială proză rimată. Prin temperament și prin experiență, A. este mai degrabă un adept al liricii militante, cu sursa în evenimentele timpului. Scrie Marșul libertății, Mircea, Hora Unirii, numeroase alegorii, fabule, satire, pamflete, balade istorice care, în lipsa unui sigiliu de originalitate, întrețineau doar un climat literar specific. Târziu, în 1884, mizând pe valoarea documentară a unor astfel de producții, va publica într-o antologie, Satire politice care
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
diplomatul garantează discreția guvernului său. Înțelegeam acum că reușita depindea nu de logica argumentelor, ci de un ritual a cărui taină doar yemenitul o cunoștea și pe care francezul și rusul încercau s-o pătrundă. Un fel de formulă magică. Hora frazelor mai mult sau mai puțin identice îmi lăsa răgazul să ating, așa cum poți atinge textura paginilor unei cărți vechi, textura cuvintelor pe care le traduceam. Diplomatul a remarcat probabil traducerea mea subterană și a vorbit într-un mod tot
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ea etichetele de la aeroport. Bagajul ăsta, pe care-l trase cu grijă lângă masa noastră, mi-a amintit puternic de viața nomadă pe care o dusesem împreună cu tine și pe care omul ăsta continua s-o ducă, într-o necontenită horă de orașe, hoteluri, dimineți de iarnă într-o cafenea goală, în care șuieră percolatorul de cafea și în care un client, sprijinit cu cotul de tejghea, îi vorbește barmanului, care dă din cap fără să-l asculte... Și valiza asta
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
românească; dar cea mai importantă dintre ele este Bogița, culeasă din comuna Telciu, prima variantă transilvăneană a tipului universal „Lenore”, prelucrată apoi de G. Coșbuc în Blestem de mamă. Cel de al doilea volum al Muzei someșene, cu subtitlul Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, nesistematizat și lipsit de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901, „Curierul literar”, 1901, 1; Bârlea, Ist. folc., 299-300; Iordan Datcu, Iuliu Bugnariu
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
SCRIERI: Tricoul portocaliu fără număr de concurs, București, 1993; Dumnezeu binecuvântează America, București, 1995; Ultima tresărire a submarinului legionar, București, 1998. Repere bibliografice: Emil Mladin, Despre un maraton, RL, 1994, 41; Tania Radu, Postcitadinismul, LAI, 1996, 7; Dan C. Mihăilescu, Hora impostorilor, „22”, 1998, 19; Gabriel Avram, Oare cum tresare un submarin?, RL, 1998, 21; Ioan Stanomir, Apocalipsa după Petre Barbu, LCF, 1998, 27. D.C.M.
BARBU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]
-
romanul „Ciocoii vechi și noi” al lui N. Filimon, București, 1932; Schițele și nuvelele lui Delavrancea, București, 1939; Delavrancea. Omul și opera, București, 1940; Eminescu, dramaturg, București, 1940; Cișmigiu et Comp., București, 1942; ed. București, 1992; Mintea și norocul, București, 1943; Hora anotimpurilor, București, 1945; Cu trenul, București, 1947; Cei trei ștrengari, București, 1947; Ocupațiile micuților, București, 1947; Comoara, București, 1952; Orologiul împăratului, București, 1957; Banul Mărăcine, I-II, București, 1967; Cerbii lui Mihai-Vodă, București, 1968; Inelul lui Dragoș-Vodă, I-II, București
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]