86,363 matches
-
marea, nu știu pentru câtă vreme. Litoralul a devenit aproape pustiu, ici și colo mai zărești câte un turist întârziat. Am plecat de dimineață cu un sentiment ciudat. Mereu mi se întâmplă așa, când plec din locul cu care mă identific în totalitate. Închid ochii și încerc să-mi închipui că nu sunt nevoită să o fac. Cine știe? Poate, într-o zi, vom rămâne împreună aici. Pentru totdeauna. Maria IV. Telefonul sună brusc, un sunet strident, metalic, ce reușește să
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de către actor, posibilă prin mișcarea de interiorizare "caracteristică oricărui poet, dar care capătă dimensiuni dramatice când acesta este dublat de un actor": acolo unde alții au crezut că descoperă artificiul din poza cabotinului, de pe scenă și din spatele acesteia, Carmelia Leonte identifică o paradigmă ("Poezia ca paradigmă a teatrului? Sau teatrul ca paradigmă a poeziei?", se întreabă retoric autoarea), unde poetul și bufonul se "luptă" pentru a ilustra, în fond, ceea ce oamenii de altădată numeau coincidentia oppositorum: "Este o înrăire reciprocă, efect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
refuză. Eugen Simion observa: "Orice element trecut în poezie capătă prin această ridicare la putere simbolică o nuanță de sublimitate metafizică. Prozaicul adverb înăuntru devine un majestuos, înfricoșător Înăuntru, vântul ia înfățișarea mitică a Vântului, o stea, care poate fi identificată cu iubirea, intră în această mitologie ce spiritualizează totul ca o zeiască Lucitoare"6. Cu alte cuvinte, refuzul teatrului în negativ de a exista este tocmai sacrificiul necesar pentru a atinge această sublimitate metafizică. Și invers, ca într-un cerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Râsul tăcut este metafora cea mai puternică prin efectul său contrastant. Nu este "râsu'-plânsu'" pomenit de Doina Uricariu 49, ci, mai curând, stridența care scizionează decorul, ducând la adevăr și la minciună, în egală măsură, dar fără a le identifica: După toate simptomele, pari a fi noul oaspe al lui Oreste. Semănați ca și cum existențele voastre ar fi gemene; un râs caracteristic vă flutură pe buze, un râs tăcut, care s-ar putea preface în fulger, în țipăt. (Râsul tăcut) Râsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
închis, al limbajului (propriu damnatului) spre cel deschis oglinzilor (propriu cabotinului). Însă noi am convenit deja că oglinzile asigură imaginii o mișcare retractilă, de apropiere față de subiect, până la confuzia totală. Imaginea din oglindă este o "metaforă absolută" (H. Friedrich), se identifică, în cazul Comedi-anțului, cu subiectul poetic. Și atunci oglinda devine un spațiu al interiorității, al damnării. Cabotinismul însuși este o mască îndărătul căreia se ascund durerea și dezavuarea. Jocul de oglinzi între sunet și sens este, pentru Emil Botta, fatal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pornind de la datele furnizate de studiul lui Henri Stahl (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești. Scopul acestui demers este acela de a vedea în ce măsură România a cunoscut forme sustenabile, stabile și coerente de guvernare în comun de tipul celor identificate de Ostrom și descrise, între altele, în lucrarea Guvernarea bunurilor comune (2007). În România, înainte de pătrunderea capitalismului și apoi a comunismului, forma cea mai răspândită de guvernare a resurselor era cea în comun. Având în vedere acest fapt, precum și recunoașterea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
societăți s-au așezat peste o lipsă de organizare? Dacă este așa, care sunt condițiile care au făcut totuși ca sistemele respective de resurse să fie sustenabile până la pătrunderea capitalismului? Cadrul de analiză pe care îl voi folosi pentru a identifica modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este de dată recentă. Este vorba despre „analiza instituțională și dezvoltare” , care a evoluat din workshopul de Teorie Politică și Analiza Politicilor de la Universitatea Indiana. Acest cadru de analiză a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Interesul principal al comunității academice care s-a format în jurul acestui subiect constă în înțelegerea setului complex de transformări care leagă aranjamentele instituționale de comportamentul individual (Ostrom, 1996, pp. 36, 41; Kiser și Ostrom, 2003, p. 57) . Pentru a putea identifica modul în care instituțiile ajung să influențeze comportamentul indivizilor, trebuie determinat care dintre variabilele structurale ale unei instituții sunt relevante în acest sens. Aceste variabile vor fi menționate în partea teoretică a lucrării și apoi vor fi suprapuse, ca o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1996, p. 37): „Instituțiile sunt concepte împărtășite folosite de oameni în situații repetitive organizate prin reguli, norme și strategii”. Setul de reguli furnizat de instituții generează regularități de com portament (Ostrom, 2003, p. 90). Fiind concepte, instituțiile sunt greu de identificat și măsurat pentru că ele există în mintea oamenilor și, de cele mai multe ori, reprezintă cunoaștere implicită. Regulile sunt prescripții împărtășite și interpretate asemănător de către participanți despre ceea ce este necesar, interzis sau permis și sunt întărite de o manieră previzibilă în situații
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
concretizează sub forma răspunderii penale solidare a satului. Astfel, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, satul avea obligația să caute, să aresteze și să predea organelor de stat spre judecare și pedepsire pe cel vinovat. Dacă satul nu reușea să-l identifice pe cel vinovat, atunci statul pedepsea întregul sat. În cazul asigurării ordinii publice putem observa atât conflictul dintre legile formale și norme, cât și faptul că nivelul alegerii colective influențează nivelul constituțional. După cum susține Stahl (1998, vol. II, p. 71
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nebăștinașilor. Această regulă de acces nu este însă atât de permisivă pe cât pare la prima vedere, întrucât în satele devălmașe „gospodar” era doar bărbatul matur. Vârsta la care un bărbat era considerat matur diferă de la o regiune la alta, Stahl identificând pragurile de 18, 22, 25 sau 30 de ani. În unele locuri, matur era considerat cel căsătorit. Femeile erau excluse din sfat, cu câteva excepții (de exemplu, văduvele), și puteau să participe doar atunci când se discutau chestiuni care priveau direct
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
arendarea unor bunuri imobile; putea să facă împrumuturi; să arendeze o parte din patrimoniul său; să cumpere de la alte sate și de la propriii săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 53 58, 61-66). Prin parcurgerea datelor empirice culese de Stahl putem identifica în principal reguli de autoritate și mai puțin reguli de poziționare. Este interesant faptul că, atunci când putem identifica o regulă de poziționare, ea este de obicei construită în raport cu nivelul constituțional, mai concret în raport cu problematica recunoașterii funcționarilor sătești de către stat. Putem
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
alte sate și de la propriii săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 53 58, 61-66). Prin parcurgerea datelor empirice culese de Stahl putem identifica în principal reguli de autoritate și mai puțin reguli de poziționare. Este interesant faptul că, atunci când putem identifica o regulă de poziționare, ea este de obicei construită în raport cu nivelul constituțional, mai concret în raport cu problematica recunoașterii funcționarilor sătești de către stat. Putem concluziona astfel că funcțiile specializate au apărut ca urmare a presiunii statului, și nu ca urmare a unei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
În lipsa presiunilor oficiale, structurile de organizare s-au format diferit de celelalte zone, având drept caracteristici specializarea decizională și ierarhizarea autorității. Dată fiind asemănarea acestor structuri cu formele incipiente ale unui stat și având în vedere asemănarea cu condițiile teoretice identificate de analiza instituțională, putem afirma, cel puțin în acest punct al analizei, că Vrancea avea toate condițiile pentru a dezvolta un sistem eficient de guvernare în comun a bunurilor comune. Eficiența ar fi fost cu atât mai mare cu cât
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
îngrădirea locurilor în care animalele nu aveau voie să pască, și nu a celor în care aveau voie (Stahl, 1998, vol. I, pp. 258-261, 277). Existau însă și terenuri agricole pe care, datorită valorii lor economice, se produceau aglomerări. Soluția identificată de obște a fost aceea de a scoate acele terenuri din regimul izlazului și a face loturi egale care să fie distribuite către cei îndreptățiți. Suma acelor loturi se numea țarină și avea o formă de patrulater, alungită, din cauza faptului
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
exploatare a munților se constată lipsa unor reguli de procedură, lipsă care a avut ca efect producerea unei confuzii în privința regulilor de acces și, în final, contestarea regulilor de către cei implicați. Avem în acest caz o confirmare clară a necesității identificate de analiza instituțională, conform căreia diferitele tipuri de reguli trebuie să vină unul în completarea celuilalt pentru că, în practică, se întrepătrund și prăbușirea unuia înseamnă prăbușirea tuturor. Ca atare, se constată dezvoltarea unor strategii contingente în care satele refuză să
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în comun este convingerea tuturor că regulile existente sunt cele mai avantajoase pentru toți, chiar dacă nu conferă tuturor același avantaj. În lipsa unor reguli de procedură foarte stricte, se constată crearea unui cerc vicios în care niciuna dintre cele două soluții identificate de comunitate - împărțirea munților pe banii birului sau birul așezat pe munți - nu mai poate rezolva conflictele. Soluția împărțirii munților pe banii birului este contestată de cei care inițial au avut mai puțin munte și, implicit, au plătit mai puțin
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
valorificării lemnului ca marfă pe piață, defrișările se accentuează și pădurile se depărtează tot mai mult de sate, pentru că defrișările se făceau începând din apropierea satelor (Stahl, 1998, vol. I, pp. 150 151, 216-219). Dată fiind lipsa preocupării pentru sustenabilitatea pădurii, identificăm foarte puține reguli de cuprindere cu privire la exploatarea ei. Există o serie de tehnici care privesc doborârea copacilor, dar ele nu au pe fond scopul de a permite sau interzice anumite acțiuni, ci pe acela de a ușura defrișarea. O primă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
forma de organizare anterioară. De exemplu, faptul că dezvoltarea capacităților tehnice de exploatare, dezvol tarea piețelor și creșterea demografică au coincis cu declanșarea procesului de destrămare a devălmășiei ar putea fi interpretat ca un eșec al vechii organizări de a identifica un model de organizare care să permită în același timp o exploatare avansată și menținerea formei de proprietate în comun. Faptul că abia acum apar reguli de cuprindere foarte detaliate, în special în ceea ce privește pădurile, ne determină să considerăm că proprietatea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1968). Ca urmare a acestor acțiuni de apropriere abuzivă, se produce o aglomerare prematură a sistemelor de resurse și apare preocuparea pentru reglementarea strictă a modului de exploatare. Criteriul principal de stabilire a limitelor de exploatare era acela de a identifica diferența (cantitativă și, uneori, calitativă) dintre aproprierea de resurse pentru satisfacerea nevoilor gospodărești, de supraviețuire, și aproprierea de resurse cu scopul de a obține venituri, fiind permis doar primul tip de apropriere. Aproprierea cu scopul obținerii de venituri putea fi
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
zonele de accesare a resurselor exploatate se modificau regulat. După ce am stabilit, conform grilei teoretice, că devălmășia absolută era cea mai bună formă de organizare la acea vreme, voi încerca să formulez o concluzie și în privința eficienței aranjamentelor instituționale particulare identificate în satele devălmașe. Pe parcursul capitolului am punctat diversele elemente care ne determină să afirmăm dacă acele aranjamente instituționale au fost eficiente sau nu, motiv pentru care nu voi mai reveni asupra lor. Însă, în loc să sumarizez toate observațiile într-o concluzie
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dreptul de a apropria resurse sau sunt chiar unii dintre aceștia.” Și în cazul satelor devălmașe, monitorizarea se făcea de către membrii comunității care deținea bunul comun. e) „Pedeapsa pentru încălcarea regulilor operaționale se stabilește în funcție de gravitatea faptei.” Pe parcursul analizei am identificat doar tipuri de pedepse în funcție de tipurile de acțiuni, nu și pedepse proporționale cu fapta. f) „Mecanismele de aplanare a conflictelor nu sunt costisitoare.” Am argumentat pe parcursul analizei că acest principiu era respectat și în satele devălmașe. g) „Recunoașterea dreptului localnicilor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
informaționale și informatice economice, și în mod special referitoare la decontările cu personalul. În timp, s-au conturat câteva roluri majore ale sistemelor informaționale la nivelul firmelor, și anume: operațional, de sprijinire a procesului decizional, strategic. Primele două au fost identificate la începutul apariției sistemelor informaționale, de fapt din momentul în care managerii firmelor au conștientizat faptul că informația constituie unul din factorii de bază pentru succesul afacerilor lor. Rolul strategic al sistemelor informaționale și-a făcut apariția atunci când afacerile și-
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
au conturat mai multe criterii de clasificare ale sistemelor informaționale, dintre care cel mai important este cel funcțional, potrivit căruia acestea trebuie să sprijine atât activitatea curentă, de exploatare, a întreprinderii, cât și activitatea de conducere. Din aceasta perspectiva, putem identifica sisteme informaționale pentru exploatare (SIE) și sisteme informaționale pentru conducere (SIC). În cadrul sistemelor informaționale funcționale putem întâlni următoarele mari categorii: 1. Sistemul informațional pentru producție: CAE; CAD; CAM, Calcul necesar de materiale, Robotizare, Echipamente cu control numeric 2. Sistemul informațional
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de ședere temporară, carnet de identitate (pentru personalul diplomatic), adeverința de identitate (pentru refugiați). Operatorul are obligația să verifice completarea corespunzătoare a rubricilor obligatorii, iar în cazul în care dispune de informații suplimentare și a celor facultative ale formularului, să identifice beneficiarul în baza actului de identitate și să solicite clientului semnarea acestuia în prezența sa. Elementele obligatorii sunt: numele și prenumele destinatarului și adresa sa completă, numele și prenumele expeditorului, orașul și țara de unde a fost inițiat transferul, suma transmisă
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]