2,423 matches
-
de sentimentul de spaimă și de neputință sau de disperare, care survine imediat după comunicarea diagnosticului. Faza de negare (“denial”), de refuz inconștient de a accepta realitatea diabetului zaharat și în care pacientul este animat de speranța într-o realitate iluzorie (că, de exemplu, la laborator s-au greșit analizele sale, că el nu poate avea glicemii atât de mari). Diabeticul utilizează în fața situației sale vitale, maximal stresante mecanisme inconștiente de apărare, de regresie afectivă pentru a-și reduce anxietatea (sau
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
că trebuie să-și asume gestionarea corectă a celor trei sectoare de tratament. Pacientul începe să conștientizeze că „nu va mai fi așa ca până acum”. Pacientul înțelege și începe să accepte perspectiva de „restitutio ad optimum”, care înlocuiește aspirația iluzorie, sau idealul fazelor anterioare, de „restitutio ad integrum”. Faza de acceptare activă și responsabilă. Diabeticul care-și acceptă boala ajunge la un echilibru emoțional grație căruia este în măsură de a-și autogestiona tratamentul în viața cotidiană și de a
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
cu excepția guvernului condus de Adrian Năstase, căruia i-a oferit doar susținere parlamentară). Și cum ascensiunea domnului Kelemen la șefia partidului depinde de performanța sa ministerială, iar PDL-ul nu își poate permite să conducă singur, bazându-se pe un iluzoriu suport al unui grup compozit de traseiști politici deghizați în independenți, înclin să cred că în următorii trei ani, cel puțin, poziția domnului Kelemen este inatacabilă. Din acest punct de vedere, m-am grăbit să-l întreb (în dialogul televizat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de exilații români care îi reproșau colaborarea cu regimul lui Ceaușescu. Îmi aduc aminte o dezbatere de o seară întreagă, la Paris, în toamna lui 1991, cu Leonid Mămăligă (L. M. Arcade), pe această temă; el vorbindu-mi de o iluzorie "etică a exilului", eu încercând să-i explic the dark side of the moon, inaccesibilă celor din afară: oportunitatea fabuloasă de a lucra în proiecte majore, cu instrumentar occidental, și de a călători frugal în lumea liberă, șansă pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cel care, deși adânc legat, istoric și funcțional, de aceste servicii, legal, beneficiarul unor informații pe care nu se sfiește acum să le utilizeze electoral, s-a trezit, la spartul târgului, să detoneze cinic o mică bombă mediatică cu speranța iluzorie a unui mare cutremur politic. Cum legea îmi interzice să mă implic în campania electorală, mă voi mărgini doar la o scurtă introducere la analiza teoretică și istorică a fenomenului ca atare, fără a intra în detaliile care privesc persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
deveni liberi în accepțiunea formulei „proprietatea te face liber”, lansată în secolul al XIX- lea și repusă în circulație după 1989 de „telectualii” pășuniști. Cât de liber poți fi cu 1,5 ha de pământ? Nu țăranul, cu libertatea lui iluzorie, un Moromete care se crede independent, a fost beneficiarul involuției de după 1989. Alții, prin violență fizică și verbală, sub acoperirea legilor, și-au însușit, prin deposedare, adevăratele proprietăți, averea poporului român; țăranul a rămas tot sărac și supus ruinării treptate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de pește, deși crezuse ca e liber. Înțelege că vinovat este „drumul, el a greșit-o” și gândește o cale inversă pentru a „ieși la lumină”. Își strigă numele și, În loc de a tăia burți de pește, În speranța unei libertăți iluzorii, iși spintecă propriul abdomen, cu gândul de a fi găsit, nu În afară, ci În sine deplina libertate: „Razbim noi cumva la lumina”. Gestul sinuciderii și simbolul luminii din final sunt o Încercare de Împăcare a omului singur și omenirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
La o iluzorie lovitură de stat Au sărit să-i ia cu japca Locul de la Cotroceni Și-au zvârlit spre el cu șapca Și cu snopul de strujeni. Apoi dă-i, și dă-i, și luptă, Și-a dat dispoziții scurte: Poliția-i
La o iluzorie lovitur? de stat by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84170_a_85495]
-
uita niciodată: Nici un fumător n-a hotărât să devină fumător - ocazional sau nu; prin urmare: Toți fumătorii se cred niște proști; prin urmare: Toți fumătorii trebuie să se mintă pe ei înșiși și să-i mintă pe ceilalți, în încercarea iluzorie de a-și justifica prostia. Pe vremuri, eram un jucător de golf fanatic. Mă făleam că joc foarte des și doream să joc și mai mult. De ce se fălesc fumătorii cu cât de puțin fumează? Dacă acesta e adevăratul criteriu
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
slabă, căci cheltuiesc mai puțini bani și nu sunt atât de vulnerabili la riscurile pentru sănătate. Nu uita, singura plăcere pe care o obțin fumătorii este alinarea suferinței produse de abstinență și, așa cum am explicat, chiar și această plăcere e iluzorie. Imaginează-ți micul monstru al nicotinei din interiorul corpului tău ca pe o mâncărime permanentă, dar atât de ușoară încât în cea mai mare parte a timpului nici măcar n-o percepi. Când ai o mâncărime continuă, tendința naturală e să
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
te bucuri la maximum de momentele bune. Există un singur pericol - influența celor care încă fumează. „Găina vecinului face ouă mai bune" caracterizează multe aspecte ale vieții și e ușor de înțeles. Oare de ce, cu toate că dezavantajele fumatului sunt enorme în comparație cu iluzoriile „avantaje", foștii fumători au tendința să-l invidieze pe fumători? Dacă ținem cont de spălarea creierului la care am fost supuși în copilărie, este de înțeles de ce cădem în capcană. Cum se face că, odată ce am izbutit să scăpăm de
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
de a se autodistruge fizic și mental. Se confruntă cu o viață de mizerie, de respirație urât mirositoare, de dinți pătați, cu o viață de sclavie, de autodistrugere, de umbre negre cuibărite în minte. Și toate astea cu ce scop? Iluzoria revenire la starea în care se afla înainte de a deveni dependent. Doi. Al doilea motiv pentru care unii foști fumători simt dorința să fumeze în asemenea ocazii este acela că fumătorul face ceva, în speță fumează o țigară, iar nefumătorul
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
merge bine în viața ta pe seama lipsei țigării. Dacă ți se strică acum mașina, te gândești: „în momente din astea, aprindeam una". Adevărat, dar uiți că țigara aceea nu rezolva problema. Pur și simplu te autopedepsești, plângând după o cârjă iluzorie. Creezi o situație imposibilă. Ești nefericit pentru că nu-ți poți aprinde o țigară, însă, dacă ai face-o, ai fi și mai nefericit. Știi că ai luat decizia corectă lăsându-te de fumat, așa că nu te mai pedepsi, punând-o
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
control social. Chiar dacă dominația ideologică se manifestă la nivel politic, iar dominația hegemonică mai curând la nivel social și cultural, se poate vorbi despre o dominație hegemonic ideologică, care presupune că orice formă de opoziție față de cultura dominantă ar fi iluzorie câtă vreme s-ar manifesta încă în cadrul a ceea ce permite această cultură. În aceste condiții, conștientizarea dominației hegemonice s-ar datora unei posibile socializării "improprii". Manifestate sub forma unor seturi sistematice de idei, ideologiile au un rol explicativ și justificator
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de artă ceea ce ar intra în contradicție cu ideea de sociabilitate generalizată și nu ar permite conflictul social și disputa, care ar trebui să reflecte în mod real diferențele și divergențele specifice spațiului public, deoarece ar crea, în schimb, forme iluzorii și elitiste de sociabilitate prin limitarea lor la lumea artei. Ca atare, principalul argument susținut împotriva artei relaționale ar fi acela că ar reprezenta o formă diluată de critică socială. Însă contra-argumentul lui Bourriaud este acela că propunerile acestui tip
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
discurs cu privire la schimbarea atitudinii față de studiul culturii, Brian Doyle pleacă de la constatarea că noul domeniu al studiilor media, culturale și ale comunicării ar fi fost fondat inițial pe o critică a disciplinelor academice tradiționale, având ca obiectiv central denunțarea caracterului iluzoriu și ideologic al "realității", care dispare astfel ca referință pozitivă. Ca urmare, examinând contribuții din domeniile psihanalizei, psihologiei sociale și studiilor organizaționale, Brian Doyle susține că s-ar putea construi o nouă paradigmă pentru înțelegerea studiilor culturale prin intermediul investigațiilor interdisciplinare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care le-am formulat. Că, până și pe teritoriul politicizat deja al abordărilor calitative și critice pe domeniul Științelor comunicării există, încă, loc, de politicizare a cercetării dintr-un unghi cu atât mai particular. Cu alte cuvinte, în loc să îmi asum, iluzoriu, sarcini pe care nu le pot duce, pe care nimeni nu le poate duce, e mai corect și mai onest să precizez, încă o dată, că această istorie metodologică pe care tocmai o parcurgeți are totul de-a face cu mine
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
acesta și-a propus "vindecarea" poporului german de, în esență, lipsa sa de unitate. Instrumentarul (agency, în limba engleză) de care s-a folosit, însă, și care îi oferă criticului Kenneth Burke "lecția" necesară, este, cum am văzut, panaceum-ul său iluzoriu. În fapt, criticul retoric, un alt agent pe o altă scenă (a cercetării critico-retorice, de această dată), își asumă ca scop ilustrarea acestei iluzii, iar instrumentarul său în această întreprindere este maniera onestă, reală, autentică, în care își asumă călătoria
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
din urmă nu făceau decât să ia locul paranoicului Ceaușescu, acela care se credea „geniu al Carpaților”, „creator de istorie” alături de Burebista și Mihai Viteazu. Consecința nebuniei sale a fost condamnarea unui întreg popor la foame și frig, în numele unei iluzorii „epoci de aur”. Noii „salvatori” reactivează simbolurile vechi: pe vârful dealului copilăriei mele, Arcaci, este plantată o cruce uriașă, în locul aceleia pusă de legionari și distrusă de comuniști. Este repus pe soclu I. Antonescu, „conducătorul” care vorbea despre el la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din urmă nu făceau decât să ia locul paranoicului Ceaușescu, acela care se credea „geniu al Carpaților”, „creator de istorie” alături de Burebista și Mihai Viteazu. Consecința nebuniei sale a fost condamnarea unui întreg popor la foame și frig, în numele unei iluzorii „epoci de aur”. Noii „salvatori” reactivează simbolurile vechi: pe vârful dealului copilăriei mele, Arcaci, este plantată o cruce uriașă, în locul aceleia pusă de legionari și distrusă de comuniști. Este repus pe soclu I. Antonescu, „conducătorul” care vorbea despre el la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Ministerului Educației, Cercetării și Inovării dovedesc lipsă totală de interes pentru vreo reformă, precum și inadecvare la cerințele pieței muncii din România. În aceste condiții, misiunea mea de deputat, membru al Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport, devine, pentru moment, iluzorie. În urmă cu doi ani, Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu” din Suceava a avut inițiativa înființării unei secții în premieră națională pentru învățământul preuniversitar din România, și anume „Conservare-restaurare bunuri culturale”. Specializarea urmează să pregătească tehnicieni în tehnici fundamentale de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
foarte solidă și interesantă scriere despre Eminescu cel „esențial“. Nu este vorba de un „Eminescu“ speculativ, de o interpretare a operei care să aleagă un „centru“ arbitrar al acesteia dintre antume sau postume și să reconstruiască de acolo o unitate iluzorie a tuturor scrierilor, eventual una neconștientizată de poet. Lucrarea universitarului bucureștean nu este nici o analiză bichirită, aplicată la un colțișor dintr-o vastă operă și epuizându-l până la plictiseală, fără viziune și fără orizont. Semnificația scrierii este consemnată de către autor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
fraternitatea umană, conștiința interdependenței dintre națiuni); * Valori procesuale (abordarea științifică a realității, discernământul, căutarea adevărului, reflecția, etc. ). S-a constatat că educația nu poate fi autentică fără pace, fără respectarea drepturilor omului și asigurarea libertăților fundamentale, că aceste libertăți sunt iluzorii acolo unde domnește mizeria, foametea și analfabetismul. Cu toate acestea, mult mai gravă decât o criză economică este o criză axiologică, iar problema cea mai importantă este reconstruirea unui sistem de valori pertinente. Societatea românească Încă mai conservă, pe alocuri
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
barbarul și sălbaticul. O tratare schematică și deductivă a psihologiei, care pleacă de la elementele ce pot fi distinse în cadrul vieții sufletești superior evoluate și care vrea să combine stările ce apar cu caracter de totalitate, conduce de aceea la rezultate iluzorii 8. Fenomenul cel mai important, în ce privește elementele cunoașterii, este asocierea reprezentărilor. Cei mai mulți psihologi admit că la baza oricărei legături între reprezentări se află un imbold sau o tendință de a întregi și a încorpora într-o totalitate reprezentările ce apar
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și nici vreun pretext exterior. Acest moment al caracterului involuntar nu dispare niciodată cu totul din rîs, atîta vreme cît acesta este, în general, cu putință.26. Orice rîs presupune un teren solid sub picioare, oricît de mărginit sau de iluzoriu ar putea apărea, eventual, unei priviri pur obiective. b) Înrudită cel mai de aproape cu acest rîs spontan este starea pe care o datorăm ușurării de o apăsare sau eliberării de o primejdie ce ne-a amenințat viața exterioară sau
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]