2,253 matches
-
aceleași piroane pe o singură cruce/ ca doi gemeni Într-un uter prea strâmt” (Cuplul). Totul pare prescris și, În același timp, trăit, retrăit, reasumat cu fervoare. Până și simularea dorinței evocă premisa ancestrală, memoria ei dezolantă. Impulsul devine instantaneu impas: „Se-ntinde mâna Evei. Pe creangă/ nici un măr”. Ruga interioară seamănă cu o somație: „oprește Doamne oprește mecanismul rostogolirii”. Imprecațiile nu lipsesc, de o feroce expresivitate uneori: „Ce duhoare Stăpâne ce duhoare grea/ și veche/ din prima zi a-mpărăției
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Își dovedește astfel și o paradoxală „utilitate” terapeutică. Curajul de a privi În față oroarea, tenacitatea de a continua, În pofida disperării și a zădărniciei, credința și Îndoiala unite Într-o indestructibilă forță a solitudinii sunt revitalizate, În frigul și ceața impasului, prin surprinzătoarea regăsire În acea „posteritate contemporană” pe care o reprezintă, cum bine spuneți, străinul, cel de departe, care nu te vede bând cafeaua sau Îmbrăcându-ți măștile cotidiene, sau Înfrânt de ostilitatea concretului agresiv și duplicitar. De data asta
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un romancier, care știe prea bine că ficțiunea n-a apărut decât din obsesiile creatorului, ar fi o dovadă nu doar că arta este uneori mai puternică decât viața, ci că această dovadă ar fi să poată servi artistului În impas, șansă de regăsire, stimulare activă. În locul Alejandrei, visul l-a redat, Însă, doar pe Sábato, tânăr Înfricoșat, cândva, de rânjetul lumii, refugiat Între diferențialele și integralele analizei matematice, cum fusesem eu Însumi, demult, retras de privirile administratorilor și ale preoților
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Întruchipa și la a cărei prăbușire se referise În 1919, 1935, 1939... mitologizând o realitate complicată și dureroasă, receptată selectiv, doar prin glorioasele ei aparențe elitare. Modernitatea, cu tensiunile și izbânzile ei centrifuge, rezultase, de fapt, din numeroasele contradicții și impasuri ale unui model care Își epuiza, treptat, coerența și luminile, Întreținute prin mijloace rareori cucernice, silit să-și spulbere certitudinile și convențiile, deci și „centrul”, autoritatea spirituală. O autoritate care și-a compromis nu o dată premisele, dacă ne amintim că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Urmuz! Ionescu Îl considera pe Urmuz un mare precursor. Mai sunt și alții”, am mitraliat Încheierea, să păstrez senzația fermității. Numele Ionescu dădea, știam, o anume validitate enumerării... Într-adevăr, domnul Steinberg căuta, s-ar zice, o ieșire onorabilă din impas. „Se poate, se poate. Sunt mulți ani de atunci. Nu sunt la curent cu România.” Acesta a fost, probabil, paradoxal, Începutul amiciției noastre. Saul a regretat, se pare, mojicia din acea seară. Mi-a dat a Înțelege, apoi, În mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Mișcarea Legionară a fost alături de ea. S-au cântat cântece legionare și național-socialiste. Banchetul a fost un act politic și s-a făcut, fără îndoială, ca să se audă la București. Nu știm cu ce scop. Intraseră relațiile germanoromâne într-un impas și guvernul Reichului vroia să-l șantajeze pe Antonescu cu noi sau urmărea să sondeze opinia acestuia asupra unei eventuale împăcări cu Mișcarea? în cercurile legionare s-a comentat masa dată de Heinkel ca un indiciu favorabil Mișcării. Se spunea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lui Gheorghe Pop de Băsești, iar Gh. Șora pe a dascălului transilvănean Nicolae Horga-Popovici. Valeriu Rus urmărește poziția lui P.P. Negulescu față de orientarea psihologică în filosofia culturii. În 1972, la rubrica „Tribuna universitară”, se poate urmări o dezbatere pe tema impasului literaturii comparate. Un publicist extrem de prolific este Alexandru Boboc, care produce un număr considerabil de articole cu tematică filosofică. Dintre numele vehiculate pot fi amintite Wittgenstein, Hegel, Benedetto Croce, Pascal, Heidegger, Kant, Schopenhauer, Leibniz, Eminescu. Corneliu Albu oferă un material
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
sau riscul ca, după exercitarea îndelungată a funcției, unii membri să devină incapabili de a mai lucra eficient și să piardă din puterea de a munci. Unele entități au impus limite de timp acestei funcții pentru a evita un asemenea impas. Altele consideră ca fiind suficientă plecarea normală a membrilor din cadrul comitetului. Când nu există o regulă obligatorie de rotație a membrilor comitetului în funcție, devine important ca activitatea și rezultatele obținute de aceștia să fie evaluate în mod sistematic. Asemenea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
constatată de Geert Lernout, dar el nu ne explică de ce crede că lucrurile stau astfel. Cine spunea că nu există adevăruri ci doar interpretări - Nietzsche - avea mare dreptate. Cred că, pentru americani, civilizația occidentală nu se afla, după 1945, În impas. Cred că, pentru o națiune tînără, vestea mortalității civilizației, pe care cu resemnare o dăduse Valéry la Început de secol XX, nu era propriu-zis o veste, pentru că nimeni nu se gîndise la nemurirea vreunei civilizații. Emblematică pentru era postbelică americană
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
francez. Iar iconoclasmul aserțiunilor, cinismul abordărilor, tonul flegmatic și oazele parcimonioase de tandrețe l-au impus ca atare pe un front unde n-a mai rămas decît el. Dar asta cred mulți, cei pentru care Rațiunea occidentală intră mereu În impas și drumul ei se cere oprit prin orioce mijloace, fie ele retorice. Cioran, În 1957, În Eseu asupra gîndirii reacționare, scrie despre Joseph de Maistre: „Dacă nu ne-ar irita În fiece moment, am mai avea răbdare să-l citim
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
realist extremist declarat, admirator al lui Zola și al naturalismului său. Mai mult, protagonistul-narator, Michel (cartea ar fi putut fi o autoficțiune, dacă pe autor l-ar fi interesat vreun moment Înscrierea Într-un gen hibrid În vogă), aflat În impas existențial, Își caută fericirea și, găsindu-și-o pe meridiane extrem-orientale sau caraibiene, are ocazia unor priviri panoramice asupra lumii. Prin vocea lui Michel sau a cîtorva alte personaje de plan secund autorul nu ezită să tragă mereu și mereu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu contează ce spui ci cum spui, la fel cum, o știți demult, dacă iubești poți să faci ce vrei. Un singur obstacol În calea celebrării nemijlocitului artistic: medierea codului artistic. Literatura mediază, deci copiază din viață. Cum ieșim din impas? Prin reprezentarea scrierii ca act vital, egal ca valoare cu actul sexual sau cu cel mistic. Nu e tocmai anodin să remarc ultima revenire a eros-thanatosului În literatura franceză contemporană. Ea este legată de epuizarea canonului textualist, În anii 1970
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
transcendentă Literaturii, dar scriitorul contemporan, mai crede Barthes, lucrează la așa ceva. Punctul de vedere al criticului este Însă contingent, supus el Însuși Istoriei. Barthes credea În continuare În mimesis, atîta vreme cît scria fraze marxiste de genul „Există deci un impas al scriiturii, iar acesta este impasul societății Însăși”. Ori literatura ajunsă la conștiința de sine, așa cum o voia criticul francez, trebuia nu să răspundă societății, ci să ceară cititorilor un răspuns pe care, formulîndu-l, aceștia ar fi putut recunoaște noutatea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
crede Barthes, lucrează la așa ceva. Punctul de vedere al criticului este Însă contingent, supus el Însuși Istoriei. Barthes credea În continuare În mimesis, atîta vreme cît scria fraze marxiste de genul „Există deci un impas al scriiturii, iar acesta este impasul societății Însăși”. Ori literatura ajunsă la conștiința de sine, așa cum o voia criticul francez, trebuia nu să răspundă societății, ci să ceară cititorilor un răspuns pe care, formulîndu-l, aceștia ar fi putut recunoaște noutatea Întrebării/chestiunii cu care fuseseră confruntați
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
contaminarea geniului cu valori mic-burgheze - tocmai de aceea execrate de Barthes - are ca rezultat un ins lipsit de fibră tragică, rațional În interiorul celor mai iraționale decizii, pe care autorul Îl poate ironiza și iubi În voie. Pentru a ieși din impas, Antoine, neînțeles de nimeni, sărac și sătul de aparențe, hotărăște să devină bețiv, În mod cît se poate de metodic, Începînd cu lectura unor cărți de specialitate, despre efectele consumului de alcool. Eșuează pentru că, nepunînd niciodată picătură de alcool În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și calitatea, care depind de comportamentul, inițiativa și imaginația fiecărui salariat. Ca o consecință a crizei economice, se abandonează strategiile de expansiune și planificare strategică În beneficiul managementului de criză sau „la grămadă” și a pilotării „la vedere”. Situația de impas concurențial al firmelor românești se concretizează prin rare surse de diferențiere și un slab potențial al avantajelor, ceea ce face ca firmele să se Înfrunte numai prin prețuri. Strategia calității totale este principala oportunitate a diferențierii În investițiile aflate În impas
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
impas concurențial al firmelor românești se concretizează prin rare surse de diferențiere și un slab potențial al avantajelor, ceea ce face ca firmele să se Înfrunte numai prin prețuri. Strategia calității totale este principala oportunitate a diferențierii În investițiile aflate În impas concurențial. Implementarea ei necesită mai mult know-how și implicare a salariaților decât investiții. Ideea generală este că va fi mai bine pentru o țară să se specializeze În ceea ce produce pe cea mai bună piață și să-și procure prin
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
volum al firmei, unde efectul experienței determină scăderea costului unitar cu un procent constant la fiecare dublare a producției fizice, plecând de la zero pentru un produs dat. Acest efect impune strategia dominării prin costuri (Porter, 2001a, pp. 218-219). În cazul impasului concurențial și al activităților fragmentate, orice creștere a firmei va conduce la scăderea ratei randamentului investițiilor. Avantajul concurențial se obține pe baza strategiei diferențierii (Bărbulescu, 1999, p. 86). Creșterea costurilor unitare legate de talia firmei provin: - dintr-o combinare mai
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
importanță În mediul de volum al firmei, unde efectul experienței determină reducerea costului unitar cu un procent constant la fiecare dublare a producției fizice, plecând de la zero pentru un produs dat. Acest efect impune strategia dominării prin costuri. În cazul impasului concurențial și al activităților fragmentate, orice creștere a firmei va conduce la scăderea ratei randamentului investițiilor. Avantajul concurențial se obține pe baza strategiei diferențierii. Deciziile pasional sentimentale, intuitive, luate din credințe și confesiuni ideologice sunt puțin raționale. Desigur, omul este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
definitiv în scrisul lui C.: palimpsestul. Deschiderea aglutinantă ce definea „heracliteismul” (conceptul e preluat de la Anton Dumitriu, care opunea „eleatismul” static devenirii perpetue însemnate de Heraclit) ajunge să copleșească suflul liric. Drept pentru care poetul se va orienta către proză. Impasul în care l-a adus conceptualizarea excesivă, preocuparea deosebită față de construcție, de structurarea etajată a discursului, laolaltă cu pofta de noi spații de istorie și exemplaritate au fost condițiile prime de trecere a poetului la epicul autoscopic ( Unde se odihnesc
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
sistematică etc. 4.2.2. Problematizareatc "4.2.2. Problematizarea" Unii teoreticieni (K. Van Lehn, apud Sprinthall, Sprinthall și Oja, 1994) consideră că atunci când descoperim și învățăm noi concepte, trebuie, în mod obligatoriu, să fim puși mai întâi într-un impas, într-o confruntare între ceea ce cunoaștem până la acea dată și informația nouă, o problemă dificilă, pe care nu o putem rezolva prin modalitățile tradiționale. Ioan Cerghit (1997) observă, la rândul său, că la baza învățământului de tip problematizat stă noțiunea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
medievalii le contestaseră adesea poziția de egalitate cu omul, ei nu le refuzaseră cu totul capacitatea de memorie, inteligența rudimentară ori posibilitatea unor afecte. Oricum, nu respinseseră faptul că animalele au o anumită formă de suflet. Cu aceasta, intră în impas și perpectiva alegorizantă specifică Evului Mediu creștin care atribuia animalelor virtuți sau vicii omenești. Oricum, această teorie câștigă cu greu teren, ea având de luptat cu un "animism" deturnat spre creștinism, specific medieval, care continuă, e drept, din ce în ce mai slăbit, până în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din Orientul Apropiat, norvegienii pe langă rolul de mediatori, prin bunele oficii au asigurat în numeroase rânduri un cadru discret pentru desfășurarea negocierilor israeliano-palestiniene, oferind în același timp părților informațiile necesare și spijinul în reluarea negocierilor atunci când acestea intrau în impas. Concilierea internațională aparține că forma de intervenție a terților și este o extensie a anchetei, ambele constituind prima formă de instituționalizare a mijloacelor pașnice (la Haga 1899, 1907); concilierea constă în activitatea unei comisii (ai cărui membri sunt reprezentanți ai
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
unic mediator; un alt posibil mediator este Uniunea Europeană și deși implicarea acesteia a fost mai mult episodica, fapt datorat în parte contextului internațional general, actualmente își dorește să aibă un rol important în resuscitarea negocierilor de pace aflate momentan în impas. Pe baza dezvoltării acestor tendințe, pe termen mediu, sunt posibile unele evoluții semnificative care vor accentua și mai mult importantă geostrategică și geopolitică a zonei; tocmai de aceea propun spre reflecție următoarele scenarii: Scenariul 1. Se presupune că Israelul va
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ar putea fi pierderea credibilității și destabilizarea regimului politic israelian, pierderea controlului asupra forțelor extremist-naționaliste israeliene care ar recurge la violente împotriva palestinienilor în scopul frânarii procesului de pace, ceea ce ar conduce la contra-acțiuni palestiniene și la escaladarea violenței, respectiv impas în procesul de pace. Rezultatele Alternativei B sunt posibile în condițiile în care Israelul pare să sfideze orice sugestie venită din partea comunității internaționale, dar și datorită lipsei unei poziții unitare, atât la nivelul liderilor politici, cât și la nivel social
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]