58,609 matches
-
foc se admite numai pentru: a) circuri mobile la care se asigura evacuarea rapidă a spectatorilor direct în exterior; ... b) cluburi și cămine culturale din mediul rural, amenajate în clădiri parter, avînd maximum 300 de locuri; ... c) expoziții provizorii de importanță locală care nu adăpostesc materiale de valoare, amenajate în clădiri parter; ... d) cinematografe cu funcționare sezoniera, amenajate în clădiri parter și avînd maximum 300 de locuri. ... Articolul 83 Numărul maxim de niveluri admis pentru porțiunea în care are acces publicul
DECRET nr. 290 din 16 august 1977 privind aprobarea Normelor generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106510_a_107839]
-
generale și normelor de dotare ale ministerelor și celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, în funcție de posibilitatea apariției și propagării incendiilor, de pericolul pe care îl prezintă pentru viața oamenilor sau a bunurilor materiale, importanța și valoarea acestora, precum și de posibilitățile reale de alarmare și intervenție a forțelor umane. Articolul 105 Instalațiile de semnalizare și de stingere a incendiilor, de regulă, se prevăd cu acționare manuală, daca intervenția în caz de incendiu se asigura în
DECRET nr. 290 din 16 august 1977 privind aprobarea Normelor generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106510_a_107839]
-
ușurință. Articolul 107 La încăperile echipate cu instalații sprinkler, instalații de semnalizare a incendiilor se prevăd numai cînd aceste încăperi sînt situate în clădiri deosebit de importante, asigurîndu-se semnalizarea înainte de intrarea în funcțiune a instalațiilor automate de stingere. Articolul 108 În funcție de importanță instalațiilor și a spațiilor cu pericol deosebit, precum și de consecințele unor eventuale incendii sau explozii, de la caz la caz, se va analiza și stabili necesitatea prevederii unei semnalizări înainte de atingere a parametrilor periculoși, astfel încît să se poată lua măsuri
DECRET nr. 290 din 16 august 1977 privind aprobarea Normelor generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106510_a_107839]
-
sau combinație chimică, pot provoca o aprindere sau explozie, nu este permisă. Articolul 130 Sistemele de ventilare a încăperilor în care se depozitează sau se prelucrează substanțe inflamabile, a sălilor aglomerate și a încăperilor cu aparatură de mare valoare sau importanță deosebită, vor fi independente de celelalte sisteme de ventilare ale clădirii. Articolul 131 În interiorul canalelor de ventilare nu se admit montarea conductelor de lichide sau gaze combustibile, iar în canalele prin care se vehiculează praf, vapori ori gaze combustibile, nu
DECRET nr. 290 din 16 august 1977 privind aprobarea Normelor generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106510_a_107839]
-
articolul de față). Situația variază de la un domeniu la altul, domeniile care depind de condiții locale (limba română, folclorul, istoria, literatura, teatrul etc.) se află într-o situație mai dificilă. Așa a apărut problema promovării culturii române în lume, de importanță deosebită, mai cu seamă pentru domeniile dezavantajate la care tocmai ne-am referit. Institutul Cultural Român are răspunderi mari în această privință iar eforturile și realizările sale în materie de "export de cultură" merită a fi apreciate. O mentalitate păguboasă
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
iar a zecea ediție s-a ținut, prin excepție, tot la Curtea de Argeș, în perioada 24-28 august 2009; explicația? Curtea de Argeș este orașul cel mai apropiat de comuna Cicănești, județul Argeș, locul de baștină a lui Gh. Păun. Este inutil să explicăm importanța științifică și filozofică a provocării lui Păun. Domeniul pe care l-a inițiat se numește "Calculul cu membrane" (Membrane computing) și beneficiază acum de o bibliografie imensă. Nici Păun nu a solicitat (și deci nu a beneficiat) de vreo promovare
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
vieții și ale morții, și că nu ține strict de voința noastră plasarea convenabilă în raport cu ele. În ciuda regresiunii dramatice a "practicilor codificate pozitive", adică a prescripțiilor, doliul joacă întotdeauna pe-un dublu palier. Ca experiență individuală, el marchează creșterea în importanță a spațiului public, a unui fel de pudoare impusă de schimbarea codurilor sociale. Ca realitate colectivă, doliul continuă să fie "câmpul în care se reglează relațiile umanității cu moartea" (Bacqué, Hanus, 2000:4) E adevărat că această realitate e din ce în ce mai
Mic tratat despre doliu (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6922_a_8247]
-
pătrime din cazuri, iar 16% au spus că nu au avut niciodată. Restul au spus că ating orgasmul, dar trebuie să se masturbeze în timp ce fac sex. În urma analizei răspunsurilor femeilor, se pare că în proprorție de 45 %, contează moștenirea genetică, importanță mai mică având starea de spirit, sentimentele față de partener sau poziția în care acestea fac amor.
Orgasmul este moştenit genetic: se transmite de la mamă la fiică, conform unui studiu () [Corola-journal/Journalistic/69285_a_70610]
-
cu reprezentanții locali ai artelor, muzicii și literaturii. Desigur, nu mă îndoiesc, pentru crearea unei imagini de Românie modernă, în pas cu lumea... modernă (?) și... rafinată (?). Eminescu între timp a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul Pe lângă plopii fără soț și a romanțelor îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
americani. (Prin contrast, "toată lumea" știe de unde este Nadia!). Argumentul inculturii maselor este irelevant: ORICE adus în atenția publicului de suficiente ori devine în cele din urmă cunoscut! Este nevoie de o strategie culturală la nivel de guvern care să înțeleagă importanța promovării sistematice a marilor valori ("patrimoniale") cu scopul de a fi identificați în final cu imaginea României. Dar cum îl facem cunoscut pe Eminescu și, mai ales, prin ce? Ar trebui să fie evident (și nu este!) că, în contrast cu Enescu
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
a traducerilor eminesciene în engleză. Homo faber universalis Am argumentat în prima parte ideea că temele la modă în țară legate de Eminescu (de la senzaționalismul presupusei asasinări până la chestionarea relevanței sale pentru modernitate) sunt diversiuni mioape de la tema centrală a importanței sale indiscutabile pentru cultura românească. Ca atare, este imperativ ca instituțiile culturale să-l promoveze în străinătate (unde este în mare măsură necunoscut), ca figură promordială identificabilă cu spiritul românesc. Promovarea sa nu se justifică doar prin dorința de a
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
care să vadă. Miopia birocraților a împiedicat MAE să remarce măcar PR-ul pozitiv adus României de spectacolul The Legend of the Evening Star pus în scenă în 2005 de un regizor american în "buricul" Manhattan-ului. A fost ignorat ca importanță și de către ICR, care l-a menționat printr-un email colectiv trimis românilor, în românește (sic!) cu doar 3 zile înainte de premieră (unde nu a venit nici un oficial!). Spectacolul a fost reluat în iunie 2008 tot în Manhattan (subliniez, fără
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
în raport cu imensa sale dimensiune culturală. Intervenția instituțiilor culturale și a guvernului este absolut imperativă dacă Eminescu mai înseamnă ceva pentru români. Mi-e teamă însă că mentalitatea "globalistă" - ce a democratizat accesul la informație, dar a redus simțitor discernământul și importanța tradițiilor literare - cât și criza economică mondială vor fi scuze suficiente ca românii să nu facă nimic. Sau cum zice Creangă: până acum ne-a fost cum ne-a fost, dar de acum înainte tot așa o să ne fie! Am
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni Articolul 18^1 Nu constituie infracțiune fapta prevazută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106244_a_107573]
-
o persoană fără cetățenie domiciliată pe teritoriul statului român, se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. Aceleași fapte, dacă privesc alte documente sau date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta săvârșită să pericliteze siguranța statului, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. Acțiunile dușmănoase contra statului Articolul 158 Faptele prevăzute în art. 155 și în art. 156, săvârșite de
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106244_a_107573]
-
demnitar deoarece avea aducțiune la apă, nu oricine în vremurile acelea își permitea acest lux", a declarat coordonatorul echipei de arheologi, dr. Ioan Piso. Potrivit acestuia, locuința se afla sub Templul lui Jupiter și al Triadei din Capitoliul de la Sarmizegetusa. Importanța descoperirilor de la Sarmizegetusa este că, în ciuda distrugerilor făcute nu atât de natură, cât de mâna omului, am reușit să găsim această frescă, prima în acest sit arheologic. La Sarmizegetusa sunt cunoscute povești legate de asemenea fresce. Când am venit să
Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-journal/Journalistic/69370_a_70695]
-
parte a sa, un text pur demonstrativ, o pledoarie pentru un creator care, în opinia autoarei, a fost "scos de pe tabla culturii" de "complexații" de ieri și de azi. Justificativă prin contraste, cartea Elvirei Sorohan acordă parcă o mai mare importanță contemporanilor suficienți, rău intenționați, obtuzi, diagnosticați cu "psitacism" etc. decît lui Călinescu însuși. În loc de un veritabil Călinescu "par lui-meme", avem aici aproape un pamflet dedicat neinspiraților "condeieri" postrevoluționari. Proletcultismul de ieri față-n față cu proletcultismul de azi. Așa să
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
în 7 noiembrie 2012 la Hotel InterContinental București. Premiul literar „Augustin Frățilă” este parte integrantă a misiunii pe care Asociația Casa de Cultură și-a asumat-o, aceea de a dezvolta proiecte culturale sustenabile care să promoveze cultura autentică și importanța ei în societatea românească. Principalul obiectiv este stimularea interesului pentru literatura contemporană și formarea unui public receptiv la mișcările de idei din spațiul cultural românesc. Augustin Frățilă (1953-2010), scriitor și cantautor, a fost un apropiat al lui Nichita Stănescu și
Premiul literar ,,Augustin Frățilă" răsplătește cel mai bun roman românesc cu 10.000 euro by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/81301_a_82626]
-
căror proiecte de execuție se aprobă prin decret prezidențial, comisia de recepție se numește de Consiliul de Miniștri. Pentru celelalte obiective, comisia de recepție se numește de organul care a aprobat proiectul de execuție. ... (4) Pentru obiectivele de investiții de importanță deosebită, președintele comisiei de recepție se numește dintre cadrele cu funcții de conducere din ministere, alte organe centrale sau locale ale administrației de stat, iar în componența comisiei se numesc oameni de știință, ingineri, maiștri și muncitori de înaltă calificare
LEGE nr. 9 din 18 decembrie 1980 privind investiţiile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106566_a_107895]
-
caii și alte animale mai mici devin agitați înaintea producerii vreunui fenomen al naturii (cutremure, eclipse). “De cele mai multe ori, un seim este recunoscut drept preșoc după ce se produce și cutremurul principal” Un alt precursor căruia seismologii îi dau mai multă importanță îl reprezintă preșocurile. “Preșocurile sunt cutremure care preced producerea unui cutremur mai mare și care apar grupate în zona focală a acestuia. O caracteristică generală întâlnită la preșocuri este scalarea mărimii acestora cu magnitudinea șocului principal. Astfel, cu cât evenimentul
Sunt cutremurele din Vrancea un motiv de îngrijorare? () [Corola-journal/Journalistic/81346_a_82671]
-
pentru oameni. Dacă Dumnezeu e dragoste, de ce îngăduie atrocități care, în cea mai mare parte, rămîn nepedepsite în lumea de aici? În fine, soluția radicală este să-ți spui că suferința nu e o temă de însemnătate teoretică, ci de importanță practică. Altfel spus, nu contează de unde vine răul, în schimb contează cum faci ca să lupți împotriva lui. În fond, asta a fost distincția pe care Kant a intro-dus-o în dezbaterea problemei răului. Spre deosebire de Augustin sau Leibniz, care și-au cheltuit
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
medicală. Este cunoscut faptul că distroficii muscular nu sunt internați în alte spitale care dețin specialiști în terapii de întreținere, dar și mai grav, acestora li se refuză internarea și în spitalele de medicină generală. Menționez legat de acest fapt, importanța înființării unor centre speciale în țară, lipsa managementului distrofiilor musculare poate duce la fenomene sociale îngrijorătoare. Clima polară din Întorsura Buzăului este contraindicată bolnavilor distrofici, temperatura foarte scăzută, umiditatea, sunt factori favorizanți în evoluția bolii”, a declarat președinta organizației, Maria
35 000 de distrofici muscular nu au acces la tratament () [Corola-journal/Journalistic/81435_a_82760]
-
află reședința temporară, potrivit dispozițiilor legislației aplicabile în acest stat. Durată pentru care se acordă îngrijiri medicale este cea prevăzută de către instituția de asigurare de care aparțin cel interesat. 5. Protezele, marea aparatură și alte prestații în natură de mare importanță nu vor fi acordate, în afară cazurilor de urgență absolută, decît cu aprobarea instituției de asigurare de care aparține cel interesat. Se considera urgență absolută situația în care întîrzierea acordării prestației ar putea să pună în mod serios în pericol
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
Crișan Andreescu Cristian Niculescu postează pe pagina sa de Facebook câteva înregistrări cu Adrian Sarbu pe plajă de la Vadu, în cadrul unui seminar organizat de o importanță bancă din România. Printre subiectele abordate de Sarbu au fost cele legate de PRO TV, dar și cele referitoare la achiziționarea ziarului Gândul, care ulterior și-a încetat apariția pe print. Despre PRO Tv, Adrian Sarbu a declarat că l-a
Adrian Sârbu, despre PRO Tv și Gândul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81563_a_82888]
-
Crișan Andreescu Cristian Niculescu postează pe pagina sa de Facebook câteva înregistrări cu Adrian Sarbu pe plajă de la Vadu, în cadrul unui seminar organizat de o importanță bancă din România. Printre subiectele abordate de Sarbu au fost cele legate de PRO TV, dar și cele referitoare la achiziționarea ziarului Gândul, care ulterior și-a încetat apariția pe print. Despre PRO Tv, Adrian Sarbu a declarat că l-a
Adrian Sârbu, despre PRO Tv și Gândul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81564_a_82889]