5,387 matches
-
să iasă din criză pe poziții mai puternice, reducând în același timp impactul imediat pe care criza îl are asupra celor săraci. În acest sens, aceste politici vor fi orientate spre: reformarea sectorului public, încurajarea creșterii și competitivității și promovarea incluziunii sociale. Prin asemenea politicii pot fi elaborate măsuri de gestionare a crizei în sectorul financiar, vizând îmbunătățirea mediului de afaceri, creșterea gradului de calificare a forței de muncă, îmbunătățirea rețelelor de infrastructură, eficientizarea structurilor economice, competitivitatea și coeziunea socială și
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
a actorilor sociali, ca o componentă nouă, specific europeană a democrației. În sfera politicilor sociale: • asimilarea modelului comun al Europei Occidentale - statul bunăstării; • asimilarea direcțiilor elaborate de UE: construcția unei societăți europene noi, fundată pe valoarea coeziunii sociale și promovării incluziunii sociale, complementar cu reducerea rapidă a sărăciei; • coordonarea în creștere a politicilor sociale în cadrul Europei; • supravegherea polarizării sociale, prin limitarea inegalităților excesive; • protecția socială a segmentelor sociale în dificultate, complementar cu o politică de activizare a lor, prin promovarea incluziunii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
incluziunii sociale, complementar cu reducerea rapidă a sărăciei; • coordonarea în creștere a politicilor sociale în cadrul Europei; • supravegherea polarizării sociale, prin limitarea inegalităților excesive; • protecția socială a segmentelor sociale în dificultate, complementar cu o politică de activizare a lor, prin promovarea incluziunii sociale; • un sistem de servicii sociale fundamentale înalt comprehensive și universale: învățământ, sănătate, ocupare a forței de muncă, asistență socială. În sfera sistemului juridic: • construirea instrumentelor legale ale economiei de piață și ale statului democrat, alinierea la practica europeană și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fost o degradare mai accentuată a condițiilor de viață a colectivității. România s-a plasat, din acest punct de vedere, la o distanță sensibilă de țările UE, dar și față de celelalte țări în tranziție. Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, adoptat în 1993, prevede o creștere aproape de nivelul de 25% al UE în aproximativ 7-9 ani. De-abia din 2001 s-a produs o creștere substanțială a cheltuielilor sociale publice: de 2,2 procente în 2004 față de 2000. Tabelul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. Georgescu, Florin, 2002, Starea economico-socială a României în anul 2000, Editura Expert, București. Ghinescu, P., 2000, Tehnocrația salvează România, Editura Laburistă, București. Guvernul României, 2002, Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, CASPIS. Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Editura Expert, București. Krausz, Septimu, 1999, Sociologia tranziției, Editura Universitas, Petroșani. Mărginean, Ioan (coord.), 2002, Analiza comparativă a politicilor sociale din România: țări în tranziție - țări UE, Raport pentru Comisia Antisărăcie și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Editura Expert, București. Krausz, Septimu, 1999, Sociologia tranziției, Editura Universitas, Petroșani. Mărginean, Ioan (coord.), 2002, Analiza comparativă a politicilor sociale din România: țări în tranziție - țări UE, Raport pentru Comisia Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, București. Mărginean, Ioan, 2000, „Politici sociale și sistemul protecției sociale în România”, în Elena Zamfir, Ilie Bădescu, Cătălin Zamfir, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. Mărginean, Ioan, Bălașa, Ana (coord.), 2002, Calitatea vieții în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
supraveghere a aplicării Strategiei. Această metodă, care a dat rezultate bune în privința forței de muncă, a fost extinsă treptat și în alte domenii confruntate cu probleme similare și care presupuneau coordonarea între statele membre în domenii, cum sunt protecția socială, incluziunea socială, educația, tineretul și formarea profesională. În aceste domenii, de la caz la caz, M.O.C. a condus la măsuri denumite "soft law" care sunt mai mult sau mai puțin constrângătoare, dar care nu pot deveni directive, regulamente sau decizii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acestor investiții. Strategia PND 2007-2013 este structurată pe șase priorități naționale de dezvoltare: • creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere; • dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; • protejarea și îmbunătățirea calității mediului; • dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și întărirea capacității administrative; • dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; • diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării. Limitarea numărului de priorități este de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea obiectivelor și măsurilor cu impact
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
producției; • crearea unei baze de afaceri dinamice - o bază mai dezvoltată și produse/servicii mai performante; • aplicații inovatoare ale cercetării și dezvoltării în funcție de oportunitățile pieței; • investiții în infrastructură, pentru a crește accesibilitatea; • administrarea publică și privată eficientă; • dezvoltarea durabilă și incluziunea socială; • dezvoltarea economiilor regionale. - Programele Operaționale (PO) sunt programe prin intermediul cărora sunt implementate elementele importante ale PND și care asigură realizarea obiectivului general al Strategiei Naționale Regionale. Programele operaționale prezintă domeniile majore de intervenție care sunt cofinanțate de fondurile structurale
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Resurselor Umane (POS-DRU) Intervențiile FSE în România în domeniul dezvoltării resurselor umane, așa cum sunt stabilite în Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013, vor asigura investiția în capital uman, modernizarea sistemelor de educație și formare profesională, creșterea accesului la ocupare și consolidarea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile. Necesitatea de a asigura resurse umane pregătite și competitive pe piața europeană a muncii apare din înțelegerea faptului că avantajele competitivității, care determină actuala creștere economică a României, nu pot asigura o dezvoltare durabilă pe termen
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
se preconizează, mai ales acum când în România au loc restructurări masive ale sectorului bugetar, inserția și menținerea pe piața muncii a cât mai multor persoane, creșterea ofertei de muncă, îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor și întreprinderilor și, nu în ultimul rând, incluziunea socială a grupurilor vulnerabile. 2.4.6. Programul Operațional de Dezvoltare a Capacității Administrative (PO-DCA) Încă de la începutul anilor ’90, descentralizarea competențelor exercitate de autoritățile administrației publice centrale a fost o inițiativă importantă în procesul de tranziție către economia de
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
noi locuri de muncă pentru care va fi nevoie de competențe noi. Ocuparea unui loc de muncă reprezintă, probabil, cea mai bună modalitate de combatere a sărăciei și a excluziunii, însă nu este suficientă pentru a garanta reducerea sărăciei sau incluziunea socială, fiind, totodată, nevoie de sisteme moderne de securitate socială. Astfel, eforturi susținute trebuie depuse în lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, reducerii inechităților privind accesul la sistemele de sănătate și asistență socială. De asemenea, un accent deosebit trebuie
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
privind ocuparea forței de muncă. În cadrul acestui fond există mai multe priorități la nivel european: creșterea adaptabilității forței de muncă și a companiilor; -îmbunătățirea condițiilor de pe piața forței de muncă prin creșterea accesului și a participării pe această piață; promovarea incluziunii sociale prin eliminarea sau diminuarea la maxim a discriminării și facilitarea accesului pe piața forței de muncă pentru persoanele dezavantajate. Toate statele Uniunii Europene au acces la acest fond pe un interval de mimim șapte ani (actualul exercițiu se desfășoară
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
PRIORITARĂ 2: Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii; AXA PRIORITARĂ 3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor; AXA PRIORITARĂ 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare; AXA PRIORITARĂ 5: Promovarea măsurilor active de ocupare; AXA PRIORITARĂ 6: Promovarea incluziunii sociale; AXA PRIORITARĂ 7: Asistență tehnică. 2) Programul Operațional Sectorial - Creșterea Competitivității Economice Misiunea acestui program este îmbunătățirea performanțelor companiilor românești (și, pe această cale, a competitivității acestora) în vederea reducerii decalajelor de productivitate față de media europeană. Pe baza implementării acestui
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
de realizare). Astfel, sunt identificate șase priorități naționale, după cum urmează: P1 - Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere; P2 - Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; P3 - Protecția și îmbunătățirea calității mediului; P4 - Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative; P5 - Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; P6 - Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării. Pentru fiecare dintre aceste priorități, programul stabilește o serie de subpriorități (obiective derivate), precum și indicatori de cuantificare
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
exclus de la folosire sau dreptul de a se bucura de ceva. El readuce în discuție vechiul sens al proprietății, anume dreptul de acces la proprietatea deținută în comun. Noțiunea duală a proprietății există încă, dar dreptul la acces public și incluziunea sunt marginalizate tot mai mult și restrânse de dreptul proprietății private și excluziune, pe măsură ce economia de piață domină o parte tot mai mare a universului social. Autorul amintit observă că un regim al proprietății private a fost folosit pentru a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ofensivei. De aceea, constructivismul contribuie cu argumente solide la explicarea stabilității și schimbării pe plan internațional, nu numai în rezultatele politicii de securitate și apărare, ci și în formarea preferințelor și identităților culturale. Noțiunea de securitate presupune și analiza raportului "incluziune excluziune", care propune diferențierea polară între sine și celălalt în relațiile internaționale. Această distincție este, pe de o parte, o problemă de incluziune (ceea ce aparține omului), iar pe de altă parte, o chestiune de excluziune (ceea ce este străin omului). Aceeași
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și apărare, ci și în formarea preferințelor și identităților culturale. Noțiunea de securitate presupune și analiza raportului "incluziune excluziune", care propune diferențierea polară între sine și celălalt în relațiile internaționale. Această distincție este, pe de o parte, o problemă de incluziune (ceea ce aparține omului), iar pe de altă parte, o chestiune de excluziune (ceea ce este străin omului). Aceeași judecată se poate aplica și la funcționarea statului. Statul, ca un construct de identitate, reprezintă un fenomen de excluziune a celuilalt pentru a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
-i pe cei care se străduiau să le transforme în societăți deschise. Au sprijinit cultura, educația și știința după căderea blocului comunist. Au încurajat dezvoltarea unei noi elite rome îțigănești) conștiente de propria valoare. Ideea de a iniția Deceniul de incluziune a romilor, la care și-au reunit forțele nouă guverne, Uniunea Europeană și Banca Mondială pentru a îmbunătăți soarta romilor, îmi aparține. în timpul războaielor din Balcani din anii ’90, curajoșii angajați ai fundației mele au făcut tot posibilul pentru a ameliora
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii și sub-domenii prioritare: − Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere; − Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; − Protejarea și îmbunătățirea calității mediului; − Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și întărirea capacității administrative; − Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; − Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării<footnote Planul Național de Dezvoltare 2007-2013. footnote>. Strategia PND 2007-2013 este structurată pe cele șase priorități naționale de dezvoltare
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
deja că este necesară o anumită vârstă, pentru a da dovadă de logică în înțelegerea lumii fizice. Prin mai multe experimente, Piaget și colegii săi au studiat evoluția capacității de înțelegere a situațiilor logice (de exemplu, înșiruirea, oscilațiile unui pendul, incluziunea logică). Exemplul clasic este cel al înșiruirii. Problema este expusă sub forma a zece bețișoare între 10 și 16,5 cm, pe care copilul trebuie să le aranjeze de la cel mai mic la cel mai mare (ca atunci când faci o
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
PSIHOPEDAGOGIA PERSOANELOR CU CERINȚE SPECIALE Cuprinstc " Cuprins" Argument 11 Capitolul I Integrare, incluziune, diferențiere:perspectivă teoretică și relevanță practică 15 1.1. Integrarea 17 1.2. Incluziunea/includerea 20 1.3. Diferențierea 23 1.4. Forme și modalități de Înțelegere a integrării 24 1.5. Comentarii complementare 31 Capitolul II Premise ale integrării
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
PSIHOPEDAGOGIA PERSOANELOR CU CERINȚE SPECIALE Cuprinstc " Cuprins" Argument 11 Capitolul I Integrare, incluziune, diferențiere:perspectivă teoretică și relevanță practică 15 1.1. Integrarea 17 1.2. Incluziunea/includerea 20 1.3. Diferențierea 23 1.4. Forme și modalități de Înțelegere a integrării 24 1.5. Comentarii complementare 31 Capitolul II Premise ale integrării și incluziunii școlare a elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES): de ce? și pentru ce
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
perspectivă teoretică și relevanță practică 15 1.1. Integrarea 17 1.2. Incluziunea/includerea 20 1.3. Diferențierea 23 1.4. Forme și modalități de Înțelegere a integrării 24 1.5. Comentarii complementare 31 Capitolul II Premise ale integrării și incluziunii școlare a elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES): de ce? și pentru ce? 37 2.1. Principalele momente... 37 2.2. În țara noastră... 43 2.3. De la teorie la practică 50 Capitolul III Școala incluzivă sau școala pentru diversitate 57
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dizabilități 239 Glosar 243 Argumenttc "Argument" Realitatea și dinamica vieții sociale, economice, culturale, precum și noile provocări ale lumii contemporane au impus ample schimbări În proiectarea și implementarea politicilor și strategiilor educaționale din majoritatea statelor lumii. Pe fondul acestor schimbări, problematica incluziunii/integrării școlare a copiilor cu cerințe speciale sau provenind din medii socioculturale precare a devenit un domeniu prioritar de acțiune și pentru specialiștii din sistemul nostru de Învățământ, În contextul promovării principiilor educației pentru toți și al normalizării vieții persoanelor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]