51,734 matches
-
o parte au fost săvârșite sub imperiul legii vechi, iar altele sub legea nouă, se constată o diferență nejustificată de tratament fundamentată doar pe faptul că în unele situații infracțiunile sunt judecate împreună, iar în alte cazuri, prin hotărâri separate. Inculpatul ajunge să fie sancționat mai sever dacă este judecat separat pentru aceleași fapte decât dacă faptele ar fi fost judecate împreună, iar acest lucru apare ca fiind o flagrantă încălcare a dispozițiilor constituționale privind egalitatea în fața legii. ... 18. Susțin
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
de Codul penal, deoarece prin stabilirea pedepsei rezultante în baza dispozițiilor criticate s-ar ajunge la aplicarea retroactivă a legii penale mai nefavorabile referitoare la sancționarea concursului de infracțiuni, încălcându-se astfel dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. Opțiunea inculpatului de a săvârși o nouă infracțiune sub imperiul Codului penal actual și asumarea implicită de către acesta a tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni prevăzut de art. 39 din Codul penal nu pot justifica soluția de aplicare retroactivă a unei
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
infracțiunea săvârșită sub imperiul Codului penal actual ar fi comisă din culpă. Instanța judecătorească apreciază că dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 încalcă și prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), deoarece se poate ajunge la situații discriminatorii între inculpații care sunt judecați concomitent pentru infracțiuni săvârșite sub imperiul noului și vechiului Cod penal. ... 23. Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că, potrivit art. 10 din Legea nr. 187/2012
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
infracțiuni. Curtea Constituțională a subliniat în jurisprudența sa că, pentru situații juridice diferite, legiuitorul poate institui un regim juridic diferit, fără a încălca în acest fel principiul constituțional al egalității în drepturi. Prin săvârșirea unei infracțiuni sub imperiul legii noi, inculpatul se expune consecințelor care derivă din aceasta, inclusiv cele vizând regulile concursului de infracțiuni, așa încât aplicarea dispozițiilor legii noi este previzibilă. Inculpatul nu poate fi pus într-o situație similară cu persoanele care au comis fapte sub imperiul legii
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
în acest fel principiul constituțional al egalității în drepturi. Prin săvârșirea unei infracțiuni sub imperiul legii noi, inculpatul se expune consecințelor care derivă din aceasta, inclusiv cele vizând regulile concursului de infracțiuni, așa încât aplicarea dispozițiilor legii noi este previzibilă. Inculpatul nu poate fi pus într-o situație similară cu persoanele care au comis fapte sub imperiul legii vechi, dar sunt judecate sub imperiul legii noi, pentru a se aplica legea penală mai favorabilă. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 822 din
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
că într-o oarecare măsură această normă retroactivează. Efectele pe care le produce această dispoziție nu se răsfrâng numai asupra pedepsei aplicate pentru infracțiunea comisă după intrarea în vigoare a Codului penal, ci în mod decisiv și asupra pedepselor aplicate inculpatului pentru fapte comise anterior intrării în vigoare a legii noi. Cu atât mai evident este efectul retroactiv în situațiile în care concursul de infracțiuni definitivat anterior intrării în vigoare a noului Cod penal a fost deja sancționat în mod definitiv
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
procedură penală. ... 28. Reglementarea tratamentului penal al concursului de infracțiuni intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, însă aplicarea nediferențiată a regulilor concursului de infracțiuni prevăzute de noul Codul penal este în esența sa inechitabilă atunci când inculpatul este judecat ulterior pentru fapte concurente, în condițiile art. 40 alin. (1) din Codul penal. Aplicarea nelimitată a art. 10 din Legea nr. 187/2012 este de natură a aduce atingere și principiului securității raporturilor juridice, din moment ce modifică în
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
de judecată să stabilească și să aplice legea contravențională mai favorabilă (Decizia nr. 101 din 28 februarie 2013). Or, reglementarea analizată are întocmai acest efect - împiedică instanța de judecată să asigure până la capăt aplicarea legii penale mai favorabile pentru inculpat. Instanța judecătorească apreciază că norma criticată afectează nu numai substanța principiului aplicării legii penale mai favorabile, ci și pe cel al securității raporturilor juridice. Așa fiind, pentru situațiile tranzitorii apare utilă instituirea unor reguli care să asigure respectarea tuturor principiilor
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
unei infracțiuni comise sub imperiul acestei legi, astfel că, la alegerea legii penale mai favorabile pentru infracțiunile săvârșite anterior datei de 1 februarie 2014, va ține cont de această împrejurare. De asemenea, judecarea separată a infracțiunilor nu poate fi imputată inculpatului, aceasta fiind o chestiune ce ține de activitatea organelor judiciare, astfel că nu se poate susține că acesta și-a asumat, de la început, modalitatea de pedepsire. Prin urmare, aplicarea art. 10 din Legea nr. 187/2012 apare ca discriminatorie, creând
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
urmând să se aplice cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014. Prin săvârșirea unei infracțiuni și sub imperiul legii noi, inculpatul a înțeles să o încalce și pe aceasta, expunându-se consecințelor care derivă din acest fapt, așa încât aplicarea dispozițiilor legii noi în privința concursului, în ipoteza săvârșirii unei infracțiuni sub legea nouă, era previzibilă pentru inculpat. În aceste condiții
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
imperiul legii noi, inculpatul a înțeles să o încalce și pe aceasta, expunându-se consecințelor care derivă din acest fapt, așa încât aplicarea dispozițiilor legii noi în privința concursului, în ipoteza săvârșirii unei infracțiuni sub legea nouă, era previzibilă pentru inculpat. În aceste condiții este pe deplin justificată opțiunea legiuitorului de a reglementa tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni în mod diferit, după cum toate infracțiunile din structura pluralității au fost comise sub imperiul Codului penal din 1969, judecarea lor având
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
sancționate pentru abateri de la normele de bună conduită în cercetarea științifică, așa cum sunt definite acestea în Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare, cu modificările și completările ulterioare; ... d) au calitatea de inculpat; ... e) au suferit condamnări pentru fapte penale pentru care nu a intervenit reabilitarea judecătorească sau de drept; ... f) au avut calitatea de lucrător al Securității sau colaborator al acesteia, constatată prin hotărâre judecătorească definitivă. ... Articolul 5 Pentru a fi selectat
PROCEDURA DE SELECȚIE din 6 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271491]
-
corupția, adăugarea sintagmei „lasă să se creadă“ nu are temei juridic și nici corespondent în tratatele internaționale la care România este parte. ... 13. Curtea de Apel București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că susținerile inculpatului reprezintă, în realitate, critici aduse modului în care legiuitorul a reglementat întrunirea elementului material și a cerințelor esențiale ale laturii obiective ale infracțiunii, așa cum sunt reglementate în norma de incriminare, critici ce nu au legătură cu vreun text din
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
în realitate, critici aduse modului în care legiuitorul a reglementat întrunirea elementului material și a cerințelor esențiale ale laturii obiective ale infracțiunii, așa cum sunt reglementate în norma de incriminare, critici ce nu au legătură cu vreun text din Constituție. Inculpatul este nemulțumit de modalitatea în care legiuitorul a înțeles să reglementeze infracțiunile de trafic de influență și cumpărare de influență și, mai ales, de aspectele ce diferențiază infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 291 din Codul penal de
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
precizat ori nu numele funcționarului public asupra căruia are influență, suficient fiind să îl fi determinat numai prin calitatea acestuia. Curtea a observat, totodată, că, potrivit unei jurisprudențe constante, pentru reținerea infracțiunii de trafic de influență nu este necesar ca inculpatul să indice în mod nominal funcționarul public pe lângă care pretinde că ar avea trecere, dacă din conținutul celor afirmate de el se desprinde competența acestui funcționar de a dispune în legătură cu actul referitor la care se trafica influența
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
pe lângă care pretinde că ar avea trecere, dacă din conținutul celor afirmate de el se desprinde competența acestui funcționar de a dispune în legătură cu actul referitor la care se trafica influența, întrucât este important ca influența presupusă a inculpatului să fi constituit pentru persoana interesată motivul tranzacției. Cu alte cuvinte, pentru întregirea laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență este necesar să fie îndeplinite cumulativ mai multe condiții, printre care și aceea ca influența pe care o are
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
art. 233 alin. (1) și art. 234 alin. (1) lit. d) din Codul penal. Până la citirea actului de sesizare, acesta a depus la instanță o declarație notarială potrivit căreia persoana vătămată s-a împăcat total, necondiționat și definitiv cu inculpatul (autorul excepției) cu privire la infracțiunea de furt calificat (prevăzută de art. 229 din Codul penal), persoana vătămată fiind totodată de acord să își retragă plângerea penală formulată împotriva inculpatului cu privire la infracțiunea de lovire și alte violențe. Această
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
persoana vătămată s-a împăcat total, necondiționat și definitiv cu inculpatul (autorul excepției) cu privire la infracțiunea de furt calificat (prevăzută de art. 229 din Codul penal), persoana vătămată fiind totodată de acord să își retragă plângerea penală formulată împotriva inculpatului cu privire la infracțiunea de lovire și alte violențe. Această declarație este menționată în cuprinsul încheierii din ședința publică în care instanța a dat citire actului de sesizare și prin care a stabilit un nou termen pentru efectuarea cercetării judecătorești
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
menționată în cuprinsul încheierii din ședința publică în care instanța a dat citire actului de sesizare și prin care a stabilit un nou termen pentru efectuarea cercetării judecătorești, cu citarea martorilor în vederea administrării probatoriului. ... 17. În acest cadru procesual, inculpatul a invocat, prin apărătorul din oficiu, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal și ale art. 386 alin. (2) din Codul de procedură penală, susținând, în esență, că în situația în care, prin
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
și dispoziții din Partea generală a Codului penal referitoare la tentativă, participație, pluralitate de infracțiuni, circumstanțe atenuante sau agravante etc.). Încadrarea juridică a faptei penale se face de către procuror, la începutul urmăririi penale, se aduce la cunoștința suspectului sau inculpatului și poate fi contestată prin plângerea împotriva actelor procurorului. Încadrarea juridică reprezintă un element central al rechizitoriului, deoarece, dacă este îndeplinită una dintre condițiile prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală (de exemplu, fapta nu este
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
schimbe încadrarea juridică atunci când, în cursul judecății, constată că o situație de fapt întrunește elementele constitutive ale altei infracțiuni decât cea indicată de procuror în rechizitoriu. ... 21. Așadar, schimbarea încadrării juridice reprezintă reîncadrarea juridică a faptelor penale de care inculpatul este acuzat, pe care instanța o face în cursul judecății, și este definită de legiuitor în cuprinsul art. 386 din Codul de procedură penală, astfel: „(1) Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
386 din Codul de procedură penală, astfel: „(1) Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea. (2) Dacă noua încadrare juridică vizează o infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanța de judecată cheamă persoana
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
vedere în mod expres necesitatea pregătirii apărării în acord cu noua configurație a cadrului procesual și a prevăzut expres la alin. (1) al art. 386, odată cu obligația instanței de a pune în discuție noua încadrare, și dreptul corelativ al inculpatului de a cere lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea, dându-se astfel expresie art. 21 și 24 din Constituție și art. 6 paragraful 3 lit. a) și b) din Convenția pentru apărarea drepturilor
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
a libertăților fundamentale. ... 23. Reîncadrarea juridică a faptei poate duce fie la o încadrare a acesteia într-o infracțiune mai gravă, fie în una mai ușoară din perspectiva pedepsei aplicabile, însă determinant este faptul că, pentru oricare dintre aceste situații, inculpatul se află în fața unei noi acuzații în materie penală, astfel că este necesară o apărare adecvată, adaptată noului cadru procesual. În acest sens, relevantă este jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 12 aprilie 2011, pronunțată
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
tratament juridic pentru părțile din aceste procese, aducându-se grave prejudicii drepturilor și garanțiilor lor procesuale. ... 26. Art. 386 din Codul de procedură penală stipulează la alin.(1) obligația instanței de a pune în discuția părților noua încadrare juridică și dreptul inculpatului de a cere amânarea cauzei ori lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței, pentru a avea timp să își pregătească apărarea. Totodată, la alin. (2), textul de lege nu face mențiune decât despre situația specifică infracțiunilor pentru care, în vederea continuării procesului
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]