2,142 matches
-
micile întreprinderi din toate ramurile economice. Toate aveau ca temei principii solide de filosofie politică, prin care se asigurau democrației creștine statutul de adevărat "gestalt" politic al epocii moderne: "Iată cîteva dintre cele mai importante principii. Demnitatea persoanei era opusă individualismului atomizat al capitalismului liberal: ea reprezenta stîlpul de susținere în lupta pentru dreptul la viață, pentru opțiunea preferențială a săracilor și a clasei muncitoare, pentru libertățile omului, pentru toleranță, dar și pentru sprijinirea comunității și controlul judicios al pieței. Subsidiaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
individul, persoana, a constituit ocazional un factor lucrativ în alte culturi, însă numai puternica afirmare dogmatică a sufletului individual, a dramei mîntuirii și luptelor sale, înfăptuită de gîndirea iudeo- creștină, a putut pune bazele unei depline acceptări, din partea societății, a individualismului, libertății și egalității. Or, ca să mai adăugăm un exemplu fundamental, înlocuirea timpului circular, recurent, cu conceptul liniar inerent istoriei originii, căderii și răscumpărării omului a fost un moment absolut critic în procesul istoric de autocunoaștere prin care a trecut omenirea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
face totul spre a și-o perpetua, încît, spre exemplu, în dragoste, legarea de un singur individ este un efect de constrîngere exterioară, economică și morală. Cu un ochi lucid, deschis profetic, după o sarcastică trecere în revistă a "avantajelor" individualismului exacerbat în viața erotică, constată și surparea vechii Prietenii: "Lupta economică și individualizarea, tot mai accentuate, răpesc orice consistență camaraderiilor inevitabile. Negreșit, ruperea lor nu mai e o catastrofa, fiindcă dușmănia universală e atenuată și sorții de nouă și grabnică
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să aibă, în zilele noastre, mare căutare, spre paguba cititorului autentic și a literaturii de calitate. Nici Bergson, filosoful la modă în epocă, nu scapă de săgețile otrăvite ale eseistului. Intuiționismul filosofului este ridiculizat în diverse ipostaze. Gata oricînd, prin individualismul accentuat anarhic, de a ne manifesta, de a ne considera ca izvor suprem de autoritate special coercitivă, eliminăm raționalitatea înceată a dreptului obiectiv și general obligator, în favoarea ciomagului cordial. Și o concluzie, ca un semnal de alarmă, ce ne sună
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e singur, relativ ostracizat, după ce, în secolul al XIX-lea, în perioadă cristalizărilor identitare naționale, poetul romantic își asumase glorios rolul de voce a interesului public. Desacralizată și împinsă într-o lume dominată de etica protestantă searbădă a acumulării și individualismului fiziocrat, poezia abia mai pâlpâie, abia se mai aude pe scena publică, acoperită de dezmățul asurzitor al vulgarității și violenței din mass-media. Poate că, din nefericire, acesta este drumul inexorabil al creației poetice în vremuri de restriște ("la ce bun
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
adolescentin, cu poze, panseuri și motto, și-a depășit în ultimii ani rostul fundamental de mesaj solitar ambalat în sticla pixelilor și aruncat în oceanul planetar al internauților cu speranța că astfel singurătatea instituită de opresiunea lumii liberale, bazată pe individualism, va fi diminuată. Blogul- s-a mutat de vreo câțiva ani în "Centrul Civic". Asumate de politicieni sau de activiști civici, de jurnaliști sau de vedete, blogurile au creat, pas cu pas, un canal alternativ de comunicare, de informare sau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aceștia succesul muncii de reeducare este foarte dificil. Ca și la psihasteniei, cinci logonevrotici din lotul nostru, prezintă impresionabilitate, anxietate, stângăcia mișcărilor în colectiv, neîncredere sporită încât acțiunile de încurajare și calmare sunt puse uneori sub semn de întrebare. Apare individualismul, refugiul în lumea propriilor trăiri, tendința de izolare, irascibilitatea și fatigabilitate sporită. Nu rareori s-a înregistrat starea de pasivitate accentuată, cu reacția respectivă, lenea, în ceea ce privește randamentul școlar, datorită neîncrederii în forțele proprii și mai ales în posibilitatea lui de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
decât să aducem o foarte ușoară ameliorare și pentru scurtă durată (cei cu manifestări de tip nevrotic). La aceștia predomină încă o imposibilitate bolnăvicioasă, neîncredere în acțiunea terapeutică a logopedului și medicului, anxietatea de eșec etc. În comportamentul lor predomină: individualismul, interiorizarea (refugiu în lumea propriilor trăiri), irascibilitatea, iar uneori stări reactive sub forma unor grosolănii, negativism, brutalitate etc. Carențe de ordin afectiv și comportamental apar și la dislalici și mai ales o stare de pasivitate în ceea ce privește randamentul la învățătură, o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fi aceea care eliberîndu-i pe oameni de "hainele de piele ale minciunii" îi va confrunta cu adevărul propriilor lor fapte. La nivel comunitar, slăbirea legăturii cu Dumnezeu a însemnat deopotrivă pierderea modelului trinitar și a puterii de comuniune interumană. Instaurarea individualismului, a egoismului, a agresivității, a conflictului dintre sexe sau a fratricidului acreditează legea lui homo homini lupus (Hobbes). • Perspectiva cosmologică consemnează o alterare a raporturilor dintre om și lume, o extragere a ființei din "sînul firii" în favoarea cercetării ei din
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
elevilor. Din cauza unor schimbări ce se manifestă pe plan comportamental, unii psihologi consideră că avem de-a face cu o „criză juvenilă” ce se caracterizează prin reacții contrare celor de până la această vârstă, unele chiar paradoxale, cum ar fi negativismul, individualismul, tendința spre izolare, spre singurătate, spre interiorizare prin refugiu în lumea propriilor trăiri sau prin izbucniri violente, nesupunere, neascultare, etc. Toate modificările, transformările și restructurările ce se produc în această perioadă sunt mai intense și de mai lungă durată. Cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
empiric, aceasta a introdus, odată cu modernitatea, un proiect de societate politică fondată pe distincțiile dintre public și privat, dintre libertate pozitivă și libertate negativă, în fine, dintre drepturi pozitive și drepturi negative. Adăugate la principiile practice ale contractualismului procedural, ale individualismului și competitivității 48, toate acestea au creat un cadru social care a permis inclusiv articularea unui demers epistemologic de natură să producă descoperiri remarcabile în toate domeniile cunoașterii umane. Nu intenționez, desigur, să sugerez aici că doar ideologia și, prin
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
liberalism, conservatorism, socialism. * Coordonatele ideologiilor "sintetice" conturate pe parcursul secolului al XX-lea (creștin-democrație, ideologiile totalitare, ideologiile contemporane) > Cuvinte cheie: liberalism, legea naturii, starea naturală, contractul social, imperativ categoric, piață liberă, stat minimal, sferă publică, sferă privată, libertate pozitivă, libertate negativă, individualism, egalitarism, universalism, meliorism, conservatorism, supoziții cognitive, nominalism, empirism, constructe mintale, inginerie socială, cunoaștere practică, cunoaștere tehnică, supoziții ontologice, supoziții morale, socialism, socialism utopic, socialism marxist, lupta de clasă, relații de clasă, dictatura proletariatului, comunism, creștin-democrație, autoritarism, totalitarism, autoritate, putere politică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o manifestare liberă și deschisă a dezbaterilor verbale și a altor practici și prin sugerarea unor noi practici. În pofida acestor noi orientări, filosoful politic contemporan John Gray consideră că, importante pentru ideologia liberală rămân, în continuare, următoarele patru aspecte: a) individualismul, potrivit căruia fiecare persoană deține un primat moral în fața oricărei pretenții de tip colectivist, care urmărește să anuleze personalitatea și individualitatea umană; b) egalitarismul, care insistă însă asupra unei egalități în ceea ce privește statutul moral, pe baza căruia fiecare individ este liber
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o reacție la liberalismul clasic, socialismul a încercat să răspundă insistenței liberale asupra competiției și libertății individuale. Aceasta nu înseamnă, însă, că socialiștii repudiază libertatea umană; ei sunt mai ucrând împotriva sensului său negativ, așa cum l-au conceput liberalii, asupra individualismului relevat de acest sens. Potrivit ideologiei politice socialiste, este necesară o viziune alternativă la această înțelegere a libertății umane, o viziune care respinge concepția atomistă asupra societății, pentru a pune indivizii în relație. Prin ideile susținute, în special, de Karl
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
recunoaște , dacă ne orientăm atenția asupra elementelor ideologice ale creștin-democrației, două curente principale 1: a) curentul creștin-democrat, care se identifică, mai ales, cu aspectul pragmatic al politicii, urmărind totuși să se interpună în zona liberă dintre liberalism și socialism, dintre individualismul unuia și colectivismul celuilalt. Este, în principiu, un curent fundamentat pe ideile de "solidaritate, personalism și subsidiaritate, valori creștine construite pe o imagine a comunității organice. Deosebirea dintre creștin-democrație și conservatorismul modern este reprezentată de rezerva față de piață, de necesitatea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
politice Productivismul nelimitat Productivismul în limitele de suportabilitate ale naturii Încurajarea consumului nelimitat Consumul în limitele necesităților reale ale oamenilor Primatul valorilor materiale și al banului Primatul valorilor spirituale prin dezvoltarea personalității umane Stimularea concurenței Stimularea concurenței pentru produse nepoluante Individualismul Convivialismul și solidaritatea umană Primatul prezentului Primatul viitorului Limitarea riscurilor tehnologice din rațiuni economice Degajarea vieții de riscurile tehnologice Teme neluate în considerare Integrarea problemelor de mediu în strategia dezvoltării. Natura ca suport al acțiunilor umane, nu ca sursă economică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Science. Institutional and Epistemological Aspects of the Transformation of Knowledge in Modern Society, Berlin: Edition Sigma, 2009. BERGER, Peter L., LUCKMANN, Thomas, Construirea socială a realității. Tratat de sociologia cunoașterii, București: Editura Univers, 1999. BIRD, Colin, The Myth of Liberal Individualism, Cambridge: Cambridge University Press, 1999. CASTORIADIS, Cornelius, The Imaginary Institution of Society, Cambridge, MA: MIT Press, 1975. DAHL, Robert, Poliarhiile. Participare și opoziție, Editura Institutul European, Iași, 2000. DAHL, Robert, Despre democrație, Iași: Editura Institutul European, 2003. DASCAL, Marcelo, GRUENGARD
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Westview Press, 1989), 2-3. 47 Marcelo Dascal, Ora Gruengard, Knowledge and Politics, 8. 48 Ellen Frankel Paul, Fred D. Miller, Jr, and Jefrrey Paul, Liberalism: Old and New (Cambridge: Cambridge University Press, 2007). 49 Colin Bird, The Myth of Liberal Individualism (Cambridge: Cambridge University Press, 1999), 180-212. 50 Am dezvoltat această idee, cu privire la ideologia liberală, în studiul "Liberalismul azi: între ideologie și fantasme politice", publicat în Sfera Politicii (nr. 150, 2010), 55-60. 51 Michael Oakeshott, Raționalismul în politică (București: Editura All
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
trude de ieșire din sine pentru a pune bazele unui hore de părtășie mereu centrifugă și originală, întotdeauna deschisă față de lumea în care suntem chemați să ne dedicăm cu pasiune prin dăruirea propriei vieți. Există o luptă fraternă zilnică împotriva individualismului și a narcisismului, care tind să încline persoanele spre egoism prin modalități depresive, spiritualmente vorbind, ori năzuiesc să le identifice cu atitudini eroice sau cu ipostaza de «funcționari» eficienți și imposibil de înlocuit. În hora comuniunii, însă, fiecare ar trebui
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
intre într-un flux al vieții printr-o alternanță dinamică de preeminență și tăinuire. Ascultarea evanghelică, care rămâne o temelie sine qua non pentru a discerne autenticitatea vieții consacrate, este locul în care fiecare este chemat să iasă din propriul individualism și să devină tot mai mult persoană - fără a cădea pradă unor forme de infantilism sau de prepotență spirituală care nu acceptă confruntarea, schimbarea și vremelnicia funcțiilor și a slujirilor - pentru a evita identificare cu acestea din urmă. Astfel se
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de a-și reveni de fiecare dată. Se afirmă, spre exemplu, că descoperirea Americii a avut un efect structurant sigur, pe de o parte, prin afluxul de aur și consecințele sale inflaționiste, iar pe de altă parte, prin furnizarea cadrului individualismului liberal. Afluxul de aur din America se află la origine primelor reflexii economice detașate de morală (mercantilismul). Admițând dominația economiei asupra politicii ca fiind anterioară apariției chiar economiei, mercantilismul a ajuns astfel teoria economică dominantă a statelor, vorbind de încurajarea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
acționeze oamenii unii față de ceilalți", elaborată fără a lua în considerare lecțiile "istoriei, sociologiei, etnologiei, psihologiei și economiei", derivată din "doar câteva principii generale" și (considerate a fi) "invariante istoric" și bazată, în mod uzual, pe "un anumit tip de individualism" (și anume pe ideea că "preceptele eticii ... sunt aplicabile direct și în primă instanță indivizilor umani"), pe "intuițiile morale" pe care "indivizii din societatea noastră [i.e., societatea nord-americană] se presupune că le împărtășesc" și pe convingerea că "un rol important
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politicii. De altfel, Berlin însuși "a avut o agendă mult mai largă, îndreptându-și atenția nu doar spre idealurile demne de urmat în viață, ci și spre probleme mai largi specifice vremurilor sale, precum problema conflictului dintre naționalismul romantic și individualism, sau spre diagnoza la scară largă a patologiilor anumitor curente generale de gândire cu privire la om și societate"15. Că filosofia politică (sau măcar filosofia politică liberală) are și trebuie să-și asume cele mai multe dintre sarcinile precizate de Waldron este, cred
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
idealizare, 77, 81 idealuri de organizare (socială și politică), 16-18, 20-24, 39, 42, 45, 78, 100-101, 110, 146-147, 149, 151-152, 154-156, 159-160 idealuri morale, 27, 32, 60, 98, 102, 143 imparțialitate, 32, 120 imperativul categoric kantian, 24 impozitare progresivă, 45 individualism, 33, 86 infinitism, 118 instabilitate politică, 140, 156 instituții politice, 17, 34, 44, 47, 85-86, 89, 94, 136-137 integritatea persoanei, 48 interes public, 48, 122, 143 interese politice, 37, 44, 115, 139, 144, 152, 160-161 intervenții ideologice, 115 intuiții morale
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
holist, căutând relațiile care reprezintă fundamentul unui sistem. De douăzeci de ani, acest holism moștenit de la Henri Maine, Ferdinand Tönnies și Emile Durkheim, care pleca de la normele generale ale societății pentru a explica niște comportamente individuale, a lăsat locul unui individualism metodologic, moștenit de la Max Weber, care pornește mai degrabă de la actorul individual pentru a încerca să înțeleagă de ce el acționează în maniera respectivă. În această optică, societatea sau instituția rezultă din interacțiunile sociale; normele sunt rezultatul, nu cauza interacțiunilor. Una
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]