3,661 matches
-
alături de celelalte ca și marile opere de artă". Spre deosebire de "impersonalitatea creațiilor științifice, care se impun în mod constrângător tuturor celor competenți, prin orice sistem metafizic demn de atenție ne vorbește o epocă culturală, spiritul unei anumite comunități și se afirmă individualitatea unei gândiri și sensibilități omenești în ceea ce ele au unic și irepetabil"189. O asemenea apreciere ce trimite nemijlocit la analiza noastră asupra discontinuităților istoriste care-i refuză un sens real istoriei ca Geschichte ni se pare în ansamblu îndreptățită
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
iată cum caracterizează Erich Rothacker idealismul obiectiv: "Cu tonalitatea lui panteistă, idealismul obiectiv presupune, de regulă, un devotament estetico-contemplativ față de totalitățile vii ale spiritului, față de relația organică dintre idee și realitate, dintre obligație morală și existență, dintre unitate și diversitate; individualitatea și viața sunt înconjurate aici cu grijă și afecțiune."213 (Vezi și II, 2Bg, unde redăm caracterizarea pe care Dilthey însuși i-o face idealismului obiectiv.) ) Supraistorismul ca istorism Am arătat că supraistorismul hegelian, bazat pe ideea progresului în cunoașterea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sau <<tiparul>>, <<legile>> sau <<tendințele>> care stau la baza evoluției istoriei" (Mizeria istoricismului, București, Editura All, 1998, traducere de Dan Suciu și Adela Zamfir, p. XXV). 3 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 52. 4 Theobald Ziegler vede în cultivarea individualității încă din perioada iluministă "trăsătura comună" care unește "cele trei mari Weltanschauungen" care domină primele decenii ale secolului al XIX-lea: iluminismul, neoumanismul și romantismul (Die geistigen und sozialen Strömungen..., pp. 52-54). Dintre numeroasele luări de poziție ce confirmă ideea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Acest citat este comentat de Mircea Flonta în sensul creativității de care trebuie să dea dovadă până la urmă metafizica: ea "ilustrează la fel de bine ca și arta ceea ce opune creația conformității, ca redare sau oglindire, invenția descoperirii, subiectivitatea, ca afirmare a individualității, obiectivității, ca impersonalitate" (Metafizică a cunoașterii..., p. 519). Credem că aprecierile lui Noica pot fi puse în legătură și cu faptul că orice construcție filozofică trebuie s-o ia de la capăt, "să se autoîntemeieze", cum spunea Blaga (vezi IV, 2
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
are cum să le admită), analogia cu Leibniz este interesantă și credem că ea poate fi continuată, căci iată cum interpretează Kampits caracterul deopotrivă individual și reprezentativ al monadei: "Potrivit unui principium indiscernibilium, Leibniz îi asigură fiecărei monade o maximă individualitate, integrând-o totodată în întreg prin relația ei cu întregul. Deși Leibniz ține atât la aceste substanțe, concepția lui poate fi considerată totuși, în egală măsură, o concepție bazată pe relații sau funcții: <<Fundamentul adevărului rezidă în conexiune>>" (ibid., p.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
modelului totalității ce guvernează filozofia continuității, cât și modelului unității prestabilite, răspunzător pentru filozofia transcendentală. Așadar, ținând seama de imposibilitatea funciară a filozofiei de a se depersonaliza în măsura în care o face știința, considerăm odată cu Spranger că "idealul unei metafizici lipsite de individualitatea creatorului ei" rămâne de neatins 88. Idealul unei "filozofii științifice" este posibil atâta vreme cât filozofia și știința nu sunt înțelese ca având obiecte și metode specifice. După divorțul dintre filozofie și știință nu mai avem la dispoziție mijloace conceptuale pentru o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
G. Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, p. 92). 100 G. Simmel, Vom Wesen der Philosophie, p. 29. În ceea ce privește conceptul de "tip uman" reprezentat în filozofie, autorul oferă următoarea explicație: "Tipul este o plăsmuire (ein Gebilde) care nu are același conținut cu individualitatea reală, și nici nu reprezintă ceva obiectiv, dincolo de oameni și de viața acestora". Pornind de aici, filozofia e văzută ca fiind înrădăcinată "într-un al treilea nivel" (Schicht), situat "dincolo de subiectivitatea individuală și de gândirea logico-obiectivă, general persuasivă". Acest nivel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sale mobile și imobile, prezente și viitoare. Patrimoniul este considerat o universalitate juridică sau de drept deoarece este reglementat de lege. Este o entitate juridică distinctă de elementele care îl compun, astfel încât drepturile și obligațiile care îl compun, privite în individualitatea lor, pot suferi modificări fără a afecta existența autonomă, de sine stătătoare a patrimoniului. Orice persoană are un patrimoniu, iar un patrimoniu nu poate fi conceput fără un titular. Patrimoniul este unic dar nu neapărat unitar sau indivizibil. În prezent
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ori de a înceta raporturile contractuale. b. Grupuri de contracte Prin grup de contracte înțelegem două sau mai multe contracte strâns legate între ele prin faptul că sunt încheiate în vederea realizării aceluiași obiect final, contracte care însă își conservă propria individualitate 112. Deosebirea esențială față de contractele complexe este aceea că în grupul de contracte contractele componente nu se contopesc, nu își pierd individualitate și nu generează o operațiune juridică originală, un hibrid. Grupul de contracte cu structură lineară constă într-o
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
între ele prin faptul că sunt încheiate în vederea realizării aceluiași obiect final, contracte care însă își conservă propria individualitate 112. Deosebirea esențială față de contractele complexe este aceea că în grupul de contracte contractele componente nu se contopesc, nu își pierd individualitate și nu generează o operațiune juridică originală, un hibrid. Grupul de contracte cu structură lineară constă într-o înlănțuire de contracte de aceeași natură care au același obiect material. De exemplu seria de vânzări succesive, toate având același obiect: producătorul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Bunurile viitoare pot forma obiectul contractelor și cel mai frecvent este întâlnită vânzarea unor astfel de bunuri în raporturile comerciale. b) Bunul să fie determinat sau determinabil la încheierea contractului. Un asemenea bun poate fi cert (când este determinat în individualitatea sa) sau de gen (când este determinat în specia sa). Bunurile de gen trebuie să fie determinate în contract prin cantitatea și calitatea lor. c) Bunul să fie posibil din punct de vedere material și juridic, deoarece nimeni nu se
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
4.2.4. Grupul de contracte și relativitatea efectelor contractului Prin grup de contracte înțelegem două sau mai multe contracte strâns legate între ele prin faptul că sunt încheiate în vederea realizării aceluiași obiectiv final, contracte care însă își conservă propria individualitate 211. Deosebirea esențială față de contractele complexe este aceea că în grupul de contracte contractele componentele nu se contopesc, nu iși pierd individualitate și nu generează o operațiune juridică originală, un hibrid. Din perspectiva principiului relativității efectelor contractului, întrucât suntem în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
între ele prin faptul că sunt încheiate în vederea realizării aceluiași obiectiv final, contracte care însă își conservă propria individualitate 211. Deosebirea esențială față de contractele complexe este aceea că în grupul de contracte contractele componentele nu se contopesc, nu iși pierd individualitate și nu generează o operațiune juridică originală, un hibrid. Din perspectiva principiului relativității efectelor contractului, întrucât suntem în prezența mai multor contracte individuale, participanții la semnarea și executarea grupului de contracte care nu sunt în relații contractuale directe nu ar
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Dar sufletul poate distruge orice putere, "element activ în zdrobirea rezistențelor", cum spune Voegelin. Dintr-un idol al societății moderne, puterea devine un element al "tehnologiilor" sufletului. În al doilea rând, tautologia putere-rezistență este prezentă în forma de constituire a individualității moderne, unde opoziția și diferența de limbaj și în acțiune creează identitatea social-politică a omului modern. A te opune și a te diferenția în raport cu ceilalți este o formă prin care rezistența devine acțiune (contra)politică. Ideea criticismului nihilist și a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
socială pe o serie de nedreptăți, derivele lor de sens social și politic. Individul modern dispune de multiple posibilități de a lupta împotriva unei contra-puteri, împotriva unui regim social-politic, împotriva unei întregi ramificații social-politice transfrontaliere. Singura șansă de supraviețuire a individualității moderne sunt aceste posibilități ca individul să lupte împotriva unor contra-puteri politice pentru: 1) demnitatea sa; 2) drepturile sale; 3) să lupte împotriva unor ramificații cameleonice de relații social-politice arbitrare. Întotdeauna pentru un fighting spirit... Concepția lui Foucault despre raportul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unui calcul algebric. Politica "de calcul" este o reminiscență totalitară! Astfel, în secolul al XVIII-lea, conceptul de "individ" desemna un grup restrâns de cărturari, oameni de elită, fără a avea conotația de astăzi (ceva "fără formă", impersonal și non-distinctiv). Individualitatea era o onoare și un privilegiu regal. De exemplu, Voltaire era o individualitate. Ceea ce avem după 1800 este o generalizare a acestui concept, prin sporirea adepților unor idei liberale și prin formarea sistemelor de educație în masă. Așa-numitele meserii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al XVIII-lea, conceptul de "individ" desemna un grup restrâns de cărturari, oameni de elită, fără a avea conotația de astăzi (ceva "fără formă", impersonal și non-distinctiv). Individualitatea era o onoare și un privilegiu regal. De exemplu, Voltaire era o individualitate. Ceea ce avem după 1800 este o generalizare a acestui concept, prin sporirea adepților unor idei liberale și prin formarea sistemelor de educație în masă. Așa-numitele meserii liberale (profesor, doctor, avocat etc.!) sunt la intersecția dintre necesitatea formării omului un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
social-politică a reprezentării. În esența lui, liberalismul funcționează prin acest motor: critica social-politică pe baza unor argumente și idei originale; o critică împotriva formelor totalitariste ale unui sistem (social-politic și economic) cu tendințe de corporatizare și de spălare atât a individualității, cât și a creierelor! Este firesc ca individul să fie "împotriva statului", pentru că acest stat modern nu a devenit decât o mașină de spălat individualități și de strivit destine, prin atacuri nihiliste venite din partea exponenților sistemului! Regimul politic e cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ale unui sistem (social-politic și economic) cu tendințe de corporatizare și de spălare atât a individualității, cât și a creierelor! Este firesc ca individul să fie "împotriva statului", pentru că acest stat modern nu a devenit decât o mașină de spălat individualități și de strivit destine, prin atacuri nihiliste venite din partea exponenților sistemului! Regimul politic e cu atât mai criminal cu cât vrea să asimileze anumite individualități, iar în caz advers, de neaderență, să le atace, să le pună pe linie moartă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fie "împotriva statului", pentru că acest stat modern nu a devenit decât o mașină de spălat individualități și de strivit destine, prin atacuri nihiliste venite din partea exponenților sistemului! Regimul politic e cu atât mai criminal cu cât vrea să asimileze anumite individualități, iar în caz advers, de neaderență, să le atace, să le pună pe linie moartă... Marx e un fel de liberal, atunci când îi cere individului modern să-și formeze o "conștiință de clasă" și să preia puterea economică prin dezvoltarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lăcomiei, dar și al insatisfacției (publice) față de ceva anume. El stă în "elanul" renascentist: deloc mulțumit cu ce are și în permanentă căutare de altceva. Cu cât profitul este "mai mare", cu atât dezumanizarea este mai profundă. Pe linie corporatistă, individualitatea omului și a lucrurilor a devenit un "produs", un efect al puterii-cunoaștere într-un dezacord profund cu ideea Luminilor, aceea a individului singular, aflat în activitatea sa de emancipare culturală și de gândire. Ceea ce avem în această degenerare contemporană a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
complicități de voință și de acțiune cu factorii politici. Acești indivizi acționează în grup, sunt destul de uniformizați mental și răspund docil la impulsurile politice, formează un spirit de gintă. Luați împreună, ei compun un sistem antiuman, antiliberal și anticivic. Oricum, individualitățile, în spiritul lor iluminist, nu pot fi distruse, chiar dacă o forță represivă (la nivelul opiniei publice) și un arbitrar instituțional, compus din indivizi non-individualizați și birocratizați, vor să le compromită și să le disperseze individualitatea. Individul liberal nu poate fi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
antiuman, antiliberal și anticivic. Oricum, individualitățile, în spiritul lor iluminist, nu pot fi distruse, chiar dacă o forță represivă (la nivelul opiniei publice) și un arbitrar instituțional, compus din indivizi non-individualizați și birocratizați, vor să le compromită și să le disperseze individualitatea. Individul liberal nu poate fi elementul docil al unui sistem represiv de putere! Individul liberal poate fi, chiar dacă la modul abstract, deasupra mediei, a spiritului de grup și cu riscul asumat de a fi pus pe linia moartă a vreunei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
act de trăire imediată, dincolo de evidența istorică, dincolo de întreg și obiectiv. Numai în acest mod au fost posibile o individualizare a cunoașterii, a regimului imaginarului și promovarea unei identități moderne. O identitate modernă diseminată în false forme de manifestare. Formarea individualității moderne și dorința indivizilor de a se distinge prin formarea lor culturală, socio-mentală sunt posibile tocmai prin cele două reprezentări (lingvistică și plastică), aflate într-o poziție de hegemonie cu o evidență dată, cu o realitate ce se obiectivează pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
societății înainte să se fi efectuat vărsământul integral al capitalului social săvârșește infracțiune care se sancționează cu amendă penală sau cu închisoare, potrivit art. 275 alin. 1 din L.S.C. 1.2. Capitalul social Aporturile asociaților nu trebuie privite numai în individualitatea lor ci și în ansamblul lor. Reunite (cu excepția aportului în muncă) formează capitalul social al societății și constituie un element al patrimoniului societății în sensul că în patrimoniul societății trebuie să existe bunuri a căror valoare să fie cel puțin
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]