5,050 matches
-
secundare populare, fapt ce rezultă clar din anchetele noastre și din cifrele publicate de minister. Pe de o parte, o relativă reușită în școala elementară, reușită care ni se pare cu atât mai remarcabilă cu cât a tins să compenseze inegalitatea "sociologică" în fața riscului de a fi victimă. De cealaltă parte, o accentuare a acestei inegalități și menținerea victimizărilor la un nivel suficient de ridicat ca să fie îngrijorător. Rezultatele provizorii ale anchetelor comparative în curs de analizare arată, de altfel, că
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Pe de o parte, o relativă reușită în școala elementară, reușită care ni se pare cu atât mai remarcabilă cu cât a tins să compenseze inegalitatea "sociologică" în fața riscului de a fi victimă. De cealaltă parte, o accentuare a acestei inegalități și menținerea victimizărilor la un nivel suficient de ridicat ca să fie îngrijorător. Rezultatele provizorii ale anchetelor comparative în curs de analizare arată, de altfel, că Franța este mai degrabă prost plasată în raport cu multe alte țări în ce privește victimizarea și degradarea climatului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
abordeze cauzele violenței din mediul școlar. Nu avem pretenția că am epuizat un subiect care va reveni în lucrările noastre când vom prezenta comparația dintre Franța și alte țări ale lumii. Voi avansa totuși câteva ipoteze. 1. O agravare a inegalității sociale, legată de dificultățile mai pronunțate de inserție profesională și socială a tinerilor proveniți din familii imigrate este, fără îndoială, în joc. Concentrarea și marginalizarea spațială a acestor populații (Dubet și Lapeyronnie, 1992; Graffmeyer, 1996) contribuie la o teritorializare mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe larg demonstrat. Dar rolul unității școlare înseși și al contextului ei pedagogic și organizațional este la fel de importantă, ceea ce lasă o speranță de acțiune. Rămâne de înțeles mai bine dacă și cum influențează contextele naționale (sisteme culturale, organizare școlară, distribuția inegalităților socio-economice etc.) factorii de risc sau de protecție. În special, trebuie să înțelegem mai exact de ce apar mari diferențe în interiorul țărilor bogate sau între țările dezvoltate, în curs de dezvoltare sau mai puțin avansate. Cunoașterea prin comparație este calea viitorului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vezi tabelul 8.1). Tabelul 8.1 Disciplina fragmentată în viziunea lui Holsti Criterii Paradigme Tradiția clasică Societatea globală Neomarxismul Cauzele războiului și condițiile păcii; societate/ordine; "o problemă secundară esențială este natura puterii" = problematica centrală condițiile unei comunități globale inegalitate/ exploatare Actorii principali și/sau unitățile de analiză Comportamentul diploma-tic-militar al statelor rețeaua interacțiunilor care transgresează granițele clase/grupuri sociale Imaginea despre lume/ sistem/ societate de state anarhie societate mondială într-o economie globală centru- periferie Destul de curios este că
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Pluralism Structuralism Imaginea de bază "bila de biliard" "pînza de păianjen" "caracatița cu multe capete" Actorii statele statele și alții clasele Dinamica forța mișcările sociale complexe economia Variabilele dependente explică ceea ce fac statele explică toate evenimentele majore din lume explică inegalitatea și sărăcia Domeniul studiului relațiilor internaționale relațiile interstatale relațiile dintre toți actorii și piețe și naționalism disciplina relațiilor internaționale=fenomenele vizibile ale totalității relațiilor sociale și a modurilor de producție El a folosit nume diferite și a situat analiza regimurilor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Ca să-și susțină ideea, el s-a bazat în primul rînd pe rațiuni factuale, sau pe diferențe rațional analizabile, adică pe criteriile sale. Scriitorii clasici sînt interesați de război, pace și ordine, pe cînd neomarxiștii sînt interesați de exploatare și inegalitate; în concepția lui Holsti, ei diferă și în ceea ce privește unitățile de analiză și actorii-cheie. Cercetări recente sugerează totuși că aceasta este o prezentare distorsionată. Într-o serie de scrieri care sînt considerate ca integrîndu-se paradigmei structuraliste/neomarxiste, statul este reintrodus ca
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
reducerea personalului din serviciul public dar și a importanței politice a acestuia (pe motiv că sectorul privat este aproape întotdeauna mai bun); deregularizarea controlului statului asupra activității sectorului privat; abandonarea principiului egalității, cel puțin al oportunității și al noțiunii că inegalitatea este un stimulent major pentru antreprenoriat și alte reforme. Venirea d-nei Thatcher la putere a semnalat sfârșitul consensului postbelic de vreme ce ea a luat o serie de măsuri pentru a marginaliza uniunile comerciale, atât prin legislație cât și prin permiterea creșterii
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fost aplicat tuturor, iar cele patru impozite au fost transferate autorităților locale și constituie și în prezent baza impozitării locale. De-a lungul primei jumătăți a secolului al XX-lea, sistemul impozitării locale a fost criticat sever pentru ineficiență, arhaism, inegalitate, natură excesivă, etc.17 Dar primii pași către o reformă semnificativă a impozitării locale s-au făcut abia odată cu ordonanța din 1959, de către prim-ministrul gaulist Antoine Pinay, ca parte generală a pachetului de reforme fiscale.18 Aceste reforme au
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
rural) a fost inclus in acest fond. * Fondul național pentru egalizare (FNP Fonds national de péréquation). Acesta a fost creat de legea din 1995 privind dezvoltarea teritorială și este conceput pentru a completa FNPTP. Fondurile regionale * Fondul de cercetare a inegalităților regionale (Le Fonds de correction des déséquilibres régionaux). Acesta a fost creat în 1992 pentru a preveni exacerbarea inegalităților interregionale. Provine din chitanțele fiscale ale acelor regiuni al căror potențial fiscal este mai mare decât media națională a tuturor regiunilor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
creat de legea din 1995 privind dezvoltarea teritorială și este conceput pentru a completa FNPTP. Fondurile regionale * Fondul de cercetare a inegalităților regionale (Le Fonds de correction des déséquilibres régionaux). Acesta a fost creat în 1992 pentru a preveni exacerbarea inegalităților interregionale. Provine din chitanțele fiscale ale acelor regiuni al căror potențial fiscal este mai mare decât media națională a tuturor regiunilor. În 2000, trei regiuni au fost în această situație: Île-de-France (regiunea pariziană cea mai vastă), Ron-Alpi și Alsacia. * Fondul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
4. Persuasiunea birocrației 170 Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7.1. Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
diferite, rolurile variate poartă recompense diferite. Ocupațiile diverse au niveluri distincte ale prestigiului și sunt recompensate economic în mod diferit. De asemenea, statusurile atribuite au un spectru larg al prestigiului și al recompenselor economice. Toate acestea generează un sistem al inegalității numit stratificare socială si reprezintă o parte importantă a structurii sociale. Stratificarea socială este legată în parte de diviziunea muncii dintr-o societate, după cum există și motive independente pentru existența ei. Spre exemplu, unele ocupații cer o instruire tehnică ridicată
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de învățat decât altele. Datorită acestui lucru, în parte, astfel de ocupații sunt recompensate pentru gradul lor înalt de calificare și pentru a stimula oamenii să dobândească instruirea necesară. Relațiile dintre roluri și statusuri. Din cauza stratificării sociale, există relații de inegalitate între roluri și statusuri diferite în structura socială. Datorită diviziunii muncii de asemenea există relații de cooperare și interdependență între roluri și statusuri variate. Aceste relații definesc în mare structura socială. În esență, structura socială este compusă din sisteme de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Datorită acestui lucru, clasa conducătoare se bucură de un standard ridicat de viață spre deosebire de cei din clasa subordonată. Pentru Marx, acest proces se numește exploatarea clasei subordonate de către membrii clasei conducătoare. Deoarece structura socială este în mod fundamental una a inegalității și exploatării, clasa conducătoare se confruntă totdeauna cu riscul unei răzvrătiri din partea clasei subordonate. Funcția ideologiei ori a suprastructurii ideaționale este tocmai să prevină acest lucru. Altfel spus, clasa conducătoare creează ideologia, iar aceasta justifică relația ei de exploatare cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care speră să câștige material prin schimbare și cei cărora le este teamă că vor pierde prin ea sau, altfel spus, între aceia care văd un beneficiu direct în schimbare și aceia care văd o amenințare nemijlocită datorită acesteia. Această inegalitate de percepție a schimbării sociale la nivel individual și grupal se adaugă problemelor sociale create de ratele diferite cu care se produce schimbarea în domeniile de bază ale societății: economie, guvernare, educație, știință etc. Această asociere generează tensiunea culturală care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
medici, personal religios sau birocrați. În societățile agricole, bogăția și puterea tind să se concentreze în mâinile unui număr mic de oameni. Diferențele economice dintre oameni devin mult mai pronunțate și apare o structură de clasă rigidă. În realitate, extinderea inegalității este o trăsătură virtuală inerentă a tuturor societăților agricole. Astfel, deși vârsta și sexul sunt încă statusuri importante, pozițiile sociale ale oamenilor cresc, ele fiind determinate de alte statusuri cum sunt ocupația, etnicitatea, originea familiei și averea. Cele mai complexe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și vârsta sunt încă importante în unele contexte, ocupația joacă rolul determinant pentru poziția socială a unei persoane. Peste asta, bogăția și puterea extremă devin mai greu de menținut în societățile industriale așa că există o descreștere în cantitatea generală de inegalitate socială. Astfel, statusul dobândit înlocuiește în bună măsură pe cel atribuit și, în consecință, astfel de statusuri ca rasa sau originea familiei încep să scadă în importanță. Dar toate acestea nu înseamnă că industrializarea este capătul drumului. Astăzi câteva din
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care realizează producția de masă de mare varietate și care răspunde nevoii societății în ansamblul său. Așa cum vom vedea într-o abordare viitoare, Marx și colaboratorul său apropiat, Friedrich Engels, au crezut că birocrația guvernamentală ar putea fi înlăturată odată ce inegalitățile de clasă vor fi eliminate prin proprietatea comună asupra mijloacelor de producție. 6.4.1. Evaluarea birocrației Se pare că punctele de vedere funcționalist și al teoriei conflictului sunt amândouă parțial corecte în demersul lor asupra birocrației care este așa
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu ușurință că cerința marxistă că birocrațiile vor fi "înlăturate" este un vis imposibil. Tehnologia modernă impune nevoia de specializare mult mai mult astăzi decât cu un secol în urmă când a scris Marx. În plus, încercările de scădere a inegalităților socioeconomice și garantarea egalității drepturilor politice și economice aproape totdeauna cer o organizație mai complexă nu mai simplă. Astfel, birocrațiile par să fie o trăsătură crescătoare a societăților moderne indiferent dacă ele sunt capitaliste, socialiste sau ceva între ele. Odată
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sens, putem să luăm în considerare cazul săracilor. Un corp impresionant de cercetări făcute în sociologia occidentală sugerează că subculturile criminale printre nevoiași, dacă ele există cât decât, sunt un răspuns la condițiile sociale cum ar fi șomajul, sărăcia și inegalitatea. Astfel, ultima cauză a comportamentului deviant se găsește în aceste condiții. Teoria prețuirii de sine. Această teorie sugerează că oamenii aleg devianța sau conformarea depinzând care din acestea va spori prețuirea și considerația de sine. (Kaplan și alții, 1986). Pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și care acceptă eticheta devin devianți. Săracii care sunt etichetați devianți de indivizii cu mai multă putere. Teoria conflictului Cum accesul inegal la resursele limitate duce la devianță? Devianța este un răspuns normal la competiția și conflictul pentru resursele limitate. Inegalitatea și competiția. Toate clasele. Clasa de jos se îndreaptă spre devianță pentru a-și asigura nevoile de bază și a scăpa de frustrare; clasa de sus folosește mijloace deviante să își susțină privilegiile. 7.3. Crima ca devianță Devianța se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care o străbate România a multiplicat problemele sociale (șomajul, sărăcia, creșterea infracționalității, prostituția, consumul de droguri ș.a.) generate de transformările social-economice și acest lucru impune concentrarea cercetărilor și eforturilor practice în direcția întăririi ordini sociale. Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Stratificarea și mobilitatea socială Stratificarea este universală și omniprezentă deoarece toate societățile sunt diferențiate datorită atât factorilor naturali, care generează indivizi umani atât de diverși din punct de vedere al inteligenței, forței, înfățișării etc. cât și unor factori
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Orice instituție sau organizație reprezintă o combinație de straturi ierarhizate. Toate activitățile umane sunt stratificate după: diferențele de salariu, sursele de venit, distribuția puterii politice între grupuri și indivizi, mod de viață etc. Totodată, este clar că există diferențiere, ierarhizare, inegalitate sau conflict în țesătura relațiilor interumane din orice grup social, începând chiar cu cel primar al familiei. Abordăm problematica stratificării sociale având în vedere în primul rând resursele limitate ale societății: averea și venitul, prestigiul social și puterea care, după
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
studenți, profesori, muncitori, avocați, patroni sau șomeri. Ce criteriu folosim ca să ne plasăm noi înșine în raport cu acești oameni? Pentru a găsi răspunsul corect la această întrebare vom examina natura, cauzele și consecințele stratificării sociale. În capitolul 4 am argumentat că inegalitatea socială este o trăsătură definitorie a structurii societății. Sociologii folosesc termenul de stratificare referitor la inegalitatea socială structurată. Stratificarea (așezarea oamenilor într-o ierarhie) reprezintă un pattern social sistematic prin care resursele limitate sunt distribuite inegal între membrii unei societăți
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]