4,059 matches
-
Balaci, București, 1978. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un traducător al lui Dante, LCF, 1970, 21; Alexandru Balaci, O nouă traducere a „Infernului”, R, 1975, 8; Șerban Cioculescu, „Infernul” lui Dante într-o nouă tălmăcire, FLC, 1976, 1; Dan Grigorescu, Dante, „Infernul”, CNT, 1976, 5; Dragoș Vrânceanu, Un traducător al lui Dante în românește, RMB, 1977, 10050; Dan Grigorescu „Purgatoriul”, CNT, 1978, 26; Vasile Băncilă, George Buznea. Cea mai nouă haină literară a lui Dante, „Atelier literar”, 1977, 15, 17; Carianopol, Scriitori
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
angajând, în ultima parte a vieții, tălmăcirea trilogiei lui Dante; aborda Divina Commedia fără o inițiere specială, fără o pregătire „de școală”, în termenii lui N. Iorga, altfel întâiul în a-i consacra reușita, într-o prefață, publicată anticipat, la Infernul. Plecând de la versiunea franceză a lui Lammenais, confruntă ediții curente sau erudite cercetări și aspiră a da fluență expresiei, stabilitate terținei și a imprima firescul originar endecasilabilor săi. Excepție făcând doar câteva cânturi din prima cantică (I-III, XXIV), cunoscute
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
Cornelia și I. Hașeganu reușesc să reia tipărirea poemei, după manuscrisul complet revăzut de traducător, în revista pe care o redactau la Brașov în anii războiului („România tânără”, 1942-1943), avansând, în circumstanțe ostile din nou, doar până la cântul VIII din Infernul. SCRIERI: Singurătate, București, 1897; Hori ostășești, Tecuci, 1916; Cântări de luptă și de biruință, București, 1919. Traduceri: Poezii, traduse din poeții moderni francezi, vol. I: Baudelaire, pref. Cornelia Buzdugan-Hașeganu, Brașov, 1942, [Versuri], în Charles Baudelaire, Les Fleurs du mal - Florile
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
Nichifor Crainic, I. Sân-Giorgiu, Eugeniu Revent, Volbură Poiană, Panait Papazissu, N. Pora, A. Popovici-Bănățeanu, proză semnează I. Ionescu-Boteni, M. Lungianu, Ion Dragu, Corneliu Moldovanu, Emil Gârleanu, T. Negrescu, iar eseuri, Emil Isac, D. Tomescu, Constanța Hodoș. Se publică traduceri din Infernul lui Dante (G. Coșbuc), Cidul de Corneille (St. O. Iosif), lirică de Lenau (I. U. Soricu), Victor Hugo (D. Nanu), Ady Endre (I. U. Soricu), Horațiu (I. Sân-Giorgiu). Alți colaboratori: Oreste, O. Lugoșianu, Călin Mărgărit, I.F. Buricescu, Mihai Iorgulescu, Em
CAMINUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286054_a_287383]
-
care au citit secțiunea a treia și a patra a primului volum al Capitalului n-a fost zguduit de tabloul dantesc al condițiilor desfășurării zilei de muncă în diferitele ramuri ale industriei capitaliste? E aici o adevărată viziune a unui infern pământesc, cu toate bolgiile sale, deasupra cărora - notează cu ironie amară Marx - stau scrise cuvintele: «No admittance except on business» (intrarea permisă numai în chestiuni de afaceri). Cum o dovedește foarte plastic Marx, cauzele iadului imaginate de geniul poetic a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de elaborare (vezi capitolul III), de neînțeles. Pentru a împiedica mesajele inconștiente să revină în conștient, există un mecanism de supraveghere numit cenzură. Pentru a demonstra caracterul refractar al acestui gardian psihic, Freud compară cenzura cu Cerberul, redutabilul câine al Infernului grec. Inconștientul conform teoriei lui Jung Pentru Jung, inconștientul nu este constituit doar din conținuturi refulate. Este în egală măsură un depozit de cunoaștere, în care se găsesc simbolurile și arhetipurile. Acest lucru ar explica, în viziunea sa, existența reprezentărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
reia activitatea și începe să șteargă toate amintirile deranjante sau compromițătoare. În plus, cenzura (vezi capitolul I) continuă să vegheze chiar și atunci când dormim. Ea se opune fără întrerupere conștientizării conținuturilor refulate. La fel ca și Cerberul, ea păzește poarta infernului ființei noastre. Dat fiind că inconștientul este constituit din dorințe nesatisfăcute, din gânduri reprimate sau din dorințe nepermise, el are un caracter amenințător, deranjant și dureros. De exemplu, impulsurile referitoare la moarte sunt în general refulate. Ostilitatea, agresivitatea, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
prin relaxarea psihică proprie acestuia, angoasa iese din nou la suprafață, puternică și cotropitoare, prin imaginile de groază din coșmar. La fel cum visul are un caracter mirific, pozitiv și ideal, în expresiile curente, coșmarul se articulează în jurul viziunilor de infern și al situațiilor dramatice. La copil, coșmarul este cel care revelează temerile ce îl copleșesc. Poate fi urmarea citirii unei cărți sau a vizionării unui film care a genera angoase (monștri, scene violente etc.).Prin funcția de eliminare a stresului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
se pregătește (sau ezită) să părăsească o lume protectoare (copilăria) pentru a se aventura pe teritorii necunoscute și a-și câștiga libertatea și autonomia. Acest tip de vis poate însoți marile schimbări din viață: divorțul, o nouă orientare profesională etc. Infern Reprezentarea infernului, așa cum este propusă în diversele religii, apare rar în vis. Dacă intervine, scena onirică este atât de înspăimântătoare, atât de hidoasă, încât este percepută ca infernală. În aceste condiții, visul îl confruntă pe subiect cu temerile sale cele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sau ezită) să părăsească o lume protectoare (copilăria) pentru a se aventura pe teritorii necunoscute și a-și câștiga libertatea și autonomia. Acest tip de vis poate însoți marile schimbări din viață: divorțul, o nouă orientare profesională etc. Infern Reprezentarea infernului, așa cum este propusă în diversele religii, apare rar în vis. Dacă intervine, scena onirică este atât de înspăimântătoare, atât de hidoasă, încât este percepută ca infernală. În aceste condiții, visul îl confruntă pe subiect cu temerile sale cele mai profunde
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
onirică este atât de înspăimântătoare, atât de hidoasă, încât este percepută ca infernală. În aceste condiții, visul îl confruntă pe subiect cu temerile sale cele mai profunde, cu angoasele sale cel mai ascunse, dar și cu dorințele sale de nemărturisit. Infernul fiind un loc al damnării, subiectul simte că unele dintre tendințele sau pulsiunile sale sunt periculoase pentru mântuirea sufletului său. Senzația este probabil inconștientă. Este motivul pentru care se exprimă în vis prin viziunea unor locuri ori personaje sulfuroase. Visul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în vis prin viziunea unor locuri ori personaje sulfuroase. Visul poate fi contemporan cu o realitate insuportabilă și poate evoca penibilitatea unei situații, chinul și suferința resimțite în viața de toate zilele, idee exprimată de celebra frază a lui Sartre: «Infernul sunt ceilalți». A înregistra Aparatele de înregistrare (magnetofon, video, robot telefonic etc.) simbolizează integrarea (voluntară sau suportată) a datelor. Ele însoțesc munca intelectuală (perioada de studii sau examene) sau precizează amprenta de neșters pe care o lasă anumite evenimente trăite
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pentru un subiect interesat sau direct implicat în acest domeniu. Sus, jos Înaltul este sălașul zeilor, al ființelor superioare, al îngerilor, al sufletelor celor drepți care au ajuns în paradis. Josul este teritoriul oamenilor, al ființelor malefice și al demonilor (infern). Într-o abordare mai puțin religioasă, înaltul își păstrează semnificația pozitivă de ambiție, de vârf social, profesional sau material (vezi A urca), în timp ce partea de jos constituie o poziție devalorizată pe scara valorilor umane. Strănut Strănutul constituie adesea primul simptom
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Mincu, De la „Flori de mucigai” la „Poemul invectivă”, RL, 1990, 6; Pop, Avangarda, 269-287; Ierunca, Românește, 127-130; Negoițescu, Ist. lit., I, 222; Mihai Cimpoi, „Basarabia, țară de pământ”, RL, 1992, 5; Aurel Rău, Bogza 85, ST, 1993, 2; Ion Bălu, Infernul existențial, ST, 1993, 3-4; Ion Vlad, Treapta întoarcerii în cosmos, TR, 1993, 38; Ion Pop, O anume înălțime și verticalitate, ST, 1993, 10; Caius Traian Dragomir, Un european, ST, 1993, 11; Alex. Ștefănescu, Geo Bogza, RL, 1994, 28; Poantă, Scriitori
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
parcă fără voie din tema dominantă, a păcatului și a pierderii de sine, iar, prin ea, situațiile lubrice dobândesc un sens. Romanele urmează, ca discurs, două axe. Una este dată de patetismul sumbru al ororii și spaimei, cu reflexele de infern ale tăvălirii în noroi (un astfel de delir al maculării mai există doar la Mateiu I. Caragiale) - „uciderea sufletului” ca față a disperării. Cealaltă este axa burlescă: bagatelizate, aceleași impulsuri se prezintă într-o poză comică, țipătoare, de scamatorie de
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
nici bătrân / nici rudă nimănui, și nici strein/ nici bun, nici rău [...] / nici sănătos și falnic, nici bolnav”, situându-se astfel în acea zonă nedeterminată, în acel spațiu nespațial care este limbul dantesc, grădină paradisiacă așezată în primul cerc al Infernului, unde marii înțelepți de dinaintea nașterii lui Iisus se plimbă cu pași obosiți și rari, apăsați de tristețea de a nu-l fi cunoscut pe Mântuitor. Impresia profundă produsă de aceste volume, care marchează unul dintre cele mai importante momente ale
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnișoara Pogany (1977), Panorama-n sălcii plângătoare (1981). Sub semnul lui Dante Alighieri, Infernul, Purgatoriul, Paradisul sunt aici compartimente ale „scenei lumii”, iar diavolul - un simbol al naturii contradictorii a ființei omenești și un posibil alter ego al poetului. Pe de altă parte, invocând pactul faustic, poetul-ateu respinge inerția, starea de lâncezeală și-și
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
triumfă, proiectele diabolicului Pamfil eșuează. Comedia este bine scrisă și, deși nu pune o mare temă în discuție, pictura zonelor morale joase se reține. B. s-a specializat în acest gen de comedie care sugerează răul mărunt, răul cotidian, micul infern uman. Bubuleac (Alibi) este funcționar la ICRAL și doctor în științe juridice. A căpătat licența și doctoratul făcând mici servicii gospodărești profesorilor și înalților funcționari din minister. Este, cu alte cuvinte, un Dandanache mai tânăr și cu un simț mai
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
Racliș. De o parte căminul, cu jocuri nevinovate, de cealaltă cârciuma, cu petreceri sinistre. De o parte iarna sărbătorească, de cealaltă vara tulbure și tulburată. S-ar zice că într-una din zile eroii sunt în paradis, în cealaltă în infern. În pofida acestor opoziții, cele două existențe ale lui Antipa totuși comunică, iar punțile dintre ele nu se limitează la personaje și situații. De fapt, în adâncime, cele două zile au o substanță comună, dar una care tinde „iarna” spre o
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
Romanul este, în parte, acela al formării unui scriitor ca „ucenic neascultător”. Aceasta înseamnă, s-ar zice, că scriitorul împiedică sensul aparent al faptelor să se fixeze și produce o derută prin care, subiacent, se comunică un sens subversiv despre infernul istoriei. Cartea e și mai barocă, și mai complicată, și mai livrescă decât cea anterioară; se face și mai mult apel la mit, la legendă, la basm. Pe de altă parte, din confuzia voită se desprind totuși nuclee și se
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
are un caracter corporal și nici psihic, ci este raportată la valorile morale. Durerea morală este similară chinului. Ea reprezintă plata individului pentru greșelile comise, sau pedeapsa pentru păcatele sale. Din acest motiv, existența În chinurile durerii este raportată la Infern, după cum existența În plăcere este rezervată Paradisului. Între Infernul durerii și Paradisul plăcerii se interpune Purgatoriul, simbol al instanței de catharsis al durerii, al purificării. Ultima formă a durerii este durerea metafizică, raportată la transcendență. Ea este, Într-o anumită
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
raportată la valorile morale. Durerea morală este similară chinului. Ea reprezintă plata individului pentru greșelile comise, sau pedeapsa pentru păcatele sale. Din acest motiv, existența În chinurile durerii este raportată la Infern, după cum existența În plăcere este rezervată Paradisului. Între Infernul durerii și Paradisul plăcerii se interpune Purgatoriul, simbol al instanței de catharsis al durerii, al purificării. Ultima formă a durerii este durerea metafizică, raportată la transcendență. Ea este, Într-o anumită privință, similară durerii lumii și se raportează la „sentimentul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
să evadez, dar știu că nu am unde, fiind dependent de acest grup. Cele trei tipuri de relații dintre mine și altul, sau alții, Îmi anulează libertatea exterioară și interioară, mă Închid, Îmi relevează faptul că ceilalți sunt pentru mine Infernul, așa cum susține J.P. Sartre. Spre deosebire de acest punct de vedere existențialist, viziunea creștină susținută de către D. Stăniloae, a comuniunii prin iubire, exclude distanța, tensiunea și conflictul. Nu mai este anulată nici libertatea și nici voința celor două persoane aflate Într-o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
negativă, demolatoare, adesea chiar extrem de nocivă, devastatoare pentru interlocutor, sau poate fanatiza grupul de indivizi cărora li se adresează. Este cazul minciunii, fabulațiilor, intrigilor, calomniei. Toate se pot ascunde sub cuvinte frumoase, pline de bune intenții, dar adesea „Drumul către Infern este pavat cu bunele noastre intenții”, pe care le strecoară cuvântul interlocutorului cu intenții psihomorale precise. Orice cuvânt sau „mesaj verbal” poate construi sentimente, emoții care să liniștească sau să tulbure. Cuvântul acționează prin „apelul la Înțelegerea rațională”. El insinuează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Prosper Mérimée, Cronica domniei lui Carol al IX-lea, București, 1963; Marcel Brion, Rembrandt, București, 1973 (în colaborare cu Rodica Baconsky); Jean-Marie Casal, Civilizația Indusului și enigmele sale, pref. Constantin Daniel, București, 1987 (în colaborare cu Rodica Baconsky); Maurice Rheims, Infernul curiozității, pref. trad., I-II, București, 1987 (în colaborare cu Rodica Baconsky). Repere bibliografice: Mircea Muthu, Leon Baconsky, „Marginalii critice și istorico-literare”, „Făclia”, 1969, 6910; Const. Ciopraga, Critică și istorie literară: Dinu Pillat, Leon Baconsky, CRC, 1969, 35; Gh. Jurma
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]