4,673 matches
-
unor acțiuni teroriste. Una dintre consecințe a fost lansarea unei mari campanii, pe ambele țărmuri ale Atlanticului, pentru detectarea și oprirea fluxurilor de bani din activități ilegale. Atenția cercetătorilor și mai ales a practicienilor s-a îndreptat și înspre grupurile infracționale transnaționale implicate în traficul de armament și materiale militare, în migrația ilegală și în alte domenii sensibile. Chiar dacă asemenea structuri nu sunt recunoscute drept actori ai vieții internaționale, analiza lor poate contribui la o mai bună înțelegere a efectelor globalizării
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
lor. În acest mod, s-au introdus în circuitul terminologiei de specialitate o serie de concepte având o accepțiune restrânsă, specializată după tipul de norme luat ca sistem de referință. De exemplu, sintagmele „comportament deviant", „comportament aberant", „comportament asocial", „comportament infracțional sau delictual" sunt generate de diversele perspective de abordare a devianței și nu pot fi luate drept sinonime: „comportament deviant" este un concept sociologic și se referă în special la abaterile de la normele/valorile sociale; „comportament aberant" sau „anormal" se
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în unele cazuri de devianță; astfel, „comportament anormal" este o noțiune psihopatologică ce caracterizează incapacitatea individului, acceptată și validată din punct de vedere medical, de adaptare la exigențele vieții sociale și de exercitare adecvată a rolurilor sociale; „comportament delictual" sau „infracțional" (desemnat frecvent prin termenul generic „delincventă") reflectă perspectiva juridică și se referă la acele categorii de fapte care încalcă valorile ocrotite prin normele juridice. Universalizarea și normalizarea devianței sunt, fără îndoială, cele mai spectaculoase efecte ale relativizării devianței; o dată cu analiza
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
determinate de conflicte „normale" între colegi; violențe determinate de conflicte între bande/grupuri de elevi și violențe determinate de conflictul adult-elev. Specificul toxicomaniei la elevi. Toxicomania reprezintă o conduită deviantă de tip evazionist, care se poate așocia cu alte acte infracționale. Toate codurile de regrementări vizând conduita elevilor în școală interzic consumul băuturilor alcoolice, al drogurilor și fumatul. Toxicomania poate fi definită ca o stare de intoxicație acută sau cronică, provocată de consumul repetat al unei substanțe psihoactive. Caracteristica principală a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Stabilirea iresponsabilității pentru o acțiune sau faptă penală este sarcina instanței de judecată, care solicită-ori decâte ori se îndoiește de capacitatea de responsabilitate a inculpatului efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea aprecierii discernământului. Pierderea discernământului anulează aspectul subiectiv al actului infracțional, astfel încât individual apare ca acționând fără mobil profitabil. <footnote Constantin Gorgos Dicționar de psihiatrie, vol II. Editura Medicală, București, 1988 footnote> 3.4.3.Impulsivitatea Impulsivitate reprezintă o dispoziție spre conduite impulsive care dovedesc o lipsă de control. Naturală la
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și să crească În gospodărie câini din această rasă. Mai mult, pentru sprijinul și eficientizarea activității lor, mulți lucrători zeloși și-au cumpărat pe cont propriu câini-lup de rasă, fapt ce s-a resimțit În statisticile care evidențiau nivelul stării infracționale din vremea aceea. Un rol important În procurarea și creșterea acestor câini de rasă l-a avut Înființarea În anul 1934 a „Asociației Proprietarilor de Câini de Rasă”, care a Început să țină unele evidențe ce au servit la cunoașterea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Neculau (1996, pp.428ă agresivitatea nu se confundă cu un comportament antisocial, cu delincvența și infracționalitatea.” Conduita boxerului nu este orientată antisocial și cu cât este mai agresivă, cu atât este mai performantă. Si invers, nu orice comportament antisocial, inclusiv infracțional, poate fi caracterizat prin agresivitate. Sunt comise infracțiuni prin inacțiune , deci agresivitatea nu este prezenă”. Destul de frecvent, agresivitatea este asociată și chiar confundată cu violența. Desigur, de cele mai multe ori, comportamentul agresiv este și violent, dar sunt cazuri de conduită agresivă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
statut psihiatric, Însă cu o stare psihică particulară. PROBLEMATICA CERCETARII Alcoolul este recunoscut ca factor important declanșator al comportamentului auto și heteroagresiv, al unor reacții impulsive sau ca factor dezinhibitor al unor tendințe agresive potențiale: factor important in stimularea actelor infracționale - tentative de omor și crime 50%, răpiri si violuri 52%, jafuri 48%, precum si al sinuciderilor cunoscându-se faptul că 25,4% pacienți alcoolici au comis acte autolitice, accidentelor rutiere etc. Mecanismul prin care alcoolul duce la creșterea agresivității este susținut
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
de stânga și extrema stângă; domeniile sociale, economice, culturale, religioase etc.; paza și protecția demnitarilor. Trei birouri independente - al informațiilor, al traducerilor și al copiștilor - încheiau structura centrală a D.P.S.G. Cu alte cuvinte, această instituție se ocupa de întreg palierul infracțional, fie el de domeniul public (hoții, spargeri, furturi etc.), de domeniul siguranței statului (supravegherea străinilor, atentate, anarhiști) și paza demnitarilor. Alte organe centrale au însumat Serviciul Poliției Tehnice, Serviciul Control și Inspecții, respectiv Direcția Administrației și Personalului. Direcțiunea Siguranței Generale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
124 subșefi de serviciu de siguranță și 175 de comandanți și ofițeri de sergenți. Din cei 16.052 de polițiști, aproape 90% nu au avut calificarea necesară pentru a fi angajați în D.P.S.G., dar necesitățile de personal și creșterea fenomenului infracțional au creat asemenea posibilități. Spre exemplu, din cei 1184 ofițeri de poliție judiciară care funcționau, în 1929, la nivel național, doar 40 aveau licența în drept. În D.G.P. au fost concentrate circa 8000 de formațiuni polițienești, 500 de secțiuni de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acțiunii informative deoarece, împreună cu activitatea contrainformativă, reprezintă principalul obiect al preocupărilor profesionale unui șef, de care depinde acțiunea „rodnică” a Poliției. În opinia sa, Poliția, în ansamblu, avea datoria să apere și individul, și societatea, și statul de orice acțiuni infracționale. Măsurile luate de D.G.P. în ansamblu nu au reușit să evite, în cele din urmă, atentatul terorist asupra lui Armand Călinescu, prim-ministru, ministru de Interne și ad-interim la Apărarea Națională, petrecut la 21 septembrie 1939. Peste trei zile, noul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nr. 71.716/5 octombrie 1940 către Poliția legionară a prevăzut trecerea la sancțiuni în cazul inițierii unor măsuri ilegale. În noile condiții și cu concursul lui Ghica, aparatul D.G.P. a fost „inundat de legionari”, fapt care a stimulat activitatea infracțională. La P.P.C., legionarii au impus la conducere pe general (r) Constantin Dona (18 septembrie-5 octombrie 1940), colonel (r) Ștefan Zăvoianu (5 octombrie 1940-27 noiembrie 1940) și Radu Mironovici (28 noiembrie 1940-20 ianuarie 1941). Nemulțumirile primului ministru față de șeful Poliției au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au fost săvârșite 1243 crime (782 descoperite și autorii trimiși în fața justiției) și 117.553 delicte diverse (dintre care 98.677 cu autori identificați). Acțiunile „energice” și ferme ale polițiștilor au condus, în perioada următoare, la o reducere a fenomenului infracțional și la „condițiuni satisfăcătoare de securitate” a populației. Un alt obiectiv urmărit de Direcția Poliției Judiciare - sabotajul economic și specula ilicită - a fost încununat de un relativ succes, prin trimiterea în judecată a 502 infractori. A.1.a. Cea mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
activitatea informativă a D.S.O.P. să se desfășoare exclusiv în favoarea sa. Efectul imediat a fost o direcționare a D.S.O.P. către activități de poliție politică și o abandonare a celorlalte laturi ale muncii. Din acest motiv, erupția fenomenului infracțional nu a mai putut fi prevenită informativ, așa încât, la sfârșitul anului 1947, a fost necesară mărirea numărului de jandarmi la peste 20.000 de militari. Comandantul Jandarmeriei în perioada septembrie 1940-august 1944, generalul Constantin Z. Vasiliu, a fost condamnat la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
inscripția armei pe bordurile navelor și pe lateralele autovehiculelor, care vor fi prevăzute și cu girofaruri. Motocicletele de orice tip vor avea asemenea inscripții pe rezervorul de benzină și vor fi prevăzute cu girofaruri. Articolul 17 (1) Pentru combaterea fenomenului infracțional personalul specializat al Poliției de Frontieră Române are dreptul, în condițiile legii, să culeagă, să stocheze, să prelucreze, să folosească și să facă schimb de date și informații necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu cu celelalte autorități de stat cu
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
căreia dintre instanțele prevăzute în alin. 1 îi revine competența de a judeca, ținând seama că, în raport cu împrejurările cauzei, să fie asigurată buna desfășurare a procesului penal. (4) Prin "locul savirsirii infracțiunii" se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia. ... ----------- Alin. (3) al art. 30 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. Competența
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
a produs o schimbare de adresa. ... (4) Dacă nu se cunoaște adresa unde locuiește învinuitul sau inculpatul și nici locul său de muncă, citația se afișează la sediul consiliului local în a cărui circumscripție s-a savirsit infracțiunea. Cand activitatea infracțională s-a desfășurat în mai multe locuri, citația se afișează la sediul consiliului local în a cărui circumscripție se află organul care efectuează urmărirea penală. ... (5) Bolnavii aflați în spital într-o casă de sănătate se citează prin administrația acestora
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
Departamentului de Control al Guvernului. ... (4) Sinteză constatărilor rezultate din controalele și verificările efectuate, cuprinzând propunerile formulate de Departamentul de Control al Guvernului, va fi prezentată spre aprobare primului-ministru. ... (5) Notele de control care pun în evidență fapte de natură infracțională sunt transmise, de îndată, organelor de urmărire penală, sub semnătură primului-ministru, la propunerea secretarului de stat, șef al Departamentului de Control al Guvernului. ... (6) Sinteză notelor de control ale Departamentului de Control al Guvernului, aprobată de primul-ministru, se transmite de
HOTĂRÂRE nr. 672 din 30 septembrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului de Control al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121838_a_123167]
-
aprobat. Articolul 5 Se aprobă deschiderea Punctului de trecere a frontierei de stat "Zonă liberă Basarabi". În vederea desfășurării activităților specifice din Punctul de control pentru trecerea frontierei de stat "Zonă liberă Basarabi", a menținerii ordinii publice, prevenirii și constatării faptelor infracționale din zonă și din exteriorul acesteia, numărul de posturi necesare Ministerului de Interne, prevăzute în anexele nr. 4 și 4A la prezența hotărâre, vor fi asigurate prin redistribuire în cadrul numărului total de posturi aprobat de minister. Articolul 6 Societatea Comercială
HOTĂRÂRE nr. 788 din 2 decembrie 1997 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 410/1993 privind înfiinţarea Zonei libere Constanta Sud şi a Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Constanta Sud". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119658_a_120987]
-
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura și se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale;*) ... b) să asigure pază pădurilor în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, braconajului și a altor fapte infracționale sau contravenționale. Proprietarii de păduri menționați la art. 12 alin. (1) vor asigura pază prin structurile silvice de administrare, de stat sau private, după caz. Neasigurarea pazei prin structurile silvice autorizate atrage răspunderea contravenționala; ... c) să execute lucrările necesare pentru
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
activitatea de reparare și întreținere a drumurilor forestiere, în conformitate cu legislația și normele specifice în vigoare; ... f) constată faptele contravenționale în domeniul silviculturii și exploatării pădurilor și propune sau stabilește, după caz, sancțiunile, potrivit împuternicirilor prevăzute de lege; ... g) constată faptele infracționale în domeniul silviculturii și exploatării pădurilor și sesizează de îndată organul de poliție, în vederea efectuării cercetării penale, în conformitate cu prevederile art. 207 și 209 din Codul de procedură penală; ... h) verifica sesizările scrise cu privire la abaterile comise în fondul forestier proprietate publică
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
administrației publice locale ori, după caz, organele de pompieri militari au obligația de a sprijini organele silvice sau, după caz, de a le acorda asistență tehnică, potrivit competențelor, în organizarea și desfășurarea acțiunilor de prevenire și de combatere a fenomenului infracțional și contravențional și, respectiv, pentru prevenirea și stingerea incendiilor, atât în pădurile proprietate publică, cât și în cele proprietate privată. -------------- Art. 39 a fost modificat de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 120 din 19 aprilie 2004 , publicată
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
fondului forestier național, republicata, Regia Națională a Pădurilor asigura pază pădurilor proprietatea persoanelor fizice, care nu sunt administrate prin structuri silvice autorizate, în vederea păstrării integrității, prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, braconajului și a altor fapte infracționale sau contravenționale. Art. ÎI Fondurile necesare îndeplinirii obligației prevăzute la art. I se asigura din resursele Regiei Naționale a Pădurilor." Art. I și ÎI din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 98 din 14 octombrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 744
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicata, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva asigura pază pădurilor proprietatea persoanelor fizice în vederea păstrării integrității, prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, braconajului și a altor fapte infracționale sau contravenționale." Articolul ÎI va avea următorul cuprins: "Art. ÎI. - (1) Fondurile necesare îndeplinirii obligației prevăzute la art. I se asigura din resursele Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva. În situațiile în care Regia Națională a Pădurilor - Romsilva înregistrează pierderi prin
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
și a contravențiilor silvice; ... f) răspunde de aplicarea corespunzătoare a reglementărilor tehnice privind aplicarea tratamentelor, punerea în valoare și exploatarea masei lemnoase, regenerarea pădurilor, tăierile de îngrijire, prevenirea și combaterea dăunătorilor și bolilor; ... g) raportează trimestrial inspectoratului silvic teritorial starea infracțională și contravenționala din pădurile ocolului silvic - volumul arborilor tăiați ilegal, valoarea pagubelor produse prin infracțiuni și contravenții silvice și cea imputata personalului silvic. ... Capitolul 4 Dispoziții finale Articolul 12 Constituirea în asociații a persoanelor fizice care au păduri în proprietate
HOTĂRÂRE nr. 997 din 2 decembrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate privată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126219_a_127548]