2,901 matches
-
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul susține că posibilitatea acordării, de către instanțele judecătorești, a unor drepturi neprevăzute în legislația specifică unei categorii profesionale, reprezintă o ingerință a puterii judecătorești în atribuțiile puterii legiuitoare și ale puterii executive. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 sunt constituționale, necontravenind principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu
DECIZIE nr. 818 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201146_a_202475]
-
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră, în esență, că posibilitatea acordării, de către instanțele judecătorești, a unor drepturi neprevăzute în legislația specifică unei categorii profesionale reprezintă o ingerință a puterii judecătorești în atribuțiile puterii legiuitoare și ale puterii executive. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 sunt constituționale, necontravenind principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu
DECIZIE nr. 819 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1)-(3), art. 6 şi art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201149_a_202478]
-
din 22 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare, care are următorul cuprins: "Art. 6. - (1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. (2) Independența editorială a radiodifuzorilor este recunoscută și garantată de prezenta lege. ... (3) Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor serviciilor de programe, din partea autorităților publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine. ... (4) Nu constituie ingerințe normele de reglementare emise de Consiliul Național al
DECIZIE nr. 857 din 9 iulie 2008 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind completarea art. 28 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201167_a_202496]
-
și garantată de prezenta lege. ... (3) Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor serviciilor de programe, din partea autorităților publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine. ... (4) Nu constituie ingerințe normele de reglementare emise de Consiliul Național al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi și cu respectarea dispozițiilor legale, precum și a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convențiile și tratatele ratificate de România. ... (5) Nu constituie ingerințe prevederile cuprinse în codurile
DECIZIE nr. 857 din 9 iulie 2008 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind completarea art. 28 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201167_a_202496]
-
străine. ... (4) Nu constituie ingerințe normele de reglementare emise de Consiliul Național al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi și cu respectarea dispozițiilor legale, precum și a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convențiile și tratatele ratificate de România. ... (5) Nu constituie ingerințe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională pe care jurnaliștii și radiodifuzorii le adoptă și pe care le aplică în cadrul mecanismelor și structurilor de autoreglementare a activității lor, dacă nu contravin dispozițiilor legale în vigoare." ... III. Cu privire la criticile referitoare la
DECIZIE nr. 857 din 9 iulie 2008 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind completarea art. 28 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201167_a_202496]
-
Kreuz împotriva Poloniei (nr. 28.249/95, CEDO 2001-VI, § 54) și Tolstoy-Miloslavsky împotriva Regatului Unit (13 iulie 1995, seria A nr. 316-B, pp. 80-81, §§ 61 și următoarele). 39. El consideră că obligația de a plăti o cauțiune constituie o ingerință admisă în dreptul de acces la o instanță, având în vedere că ea este prevăzută de lege (și anume art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 ), că ea urmărește scopuri legitime, urmărind să garanteze celeritatea procedurii de
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
spre deosebire de Cauza Kreuz menționată mai sus, instanțele naționale nu pot modifica suma cauțiunii ținând cont de situația financiară a reclamanților, în măsura în care această sumă este stabilită prin lege. 44. El constată că hotărârile instanțelor naționale nu au fost arbitrare și că ingerința în dreptul de acces la o instanță era proporțională cu scopurile urmărite, având în vedere și faptul că această cauțiune putea să le fie restituită reclamanților. 45. Reclamanții contestă argumentele Guvernului. 46. Ei reamintesc că, potrivit jurisprudenței Curții (De Geouffre de la
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
sume care, conform legislației naționale, trebuie achitată pentru exercitarea unei acțiuni în justiție sau a unei căi de atac, dacă partea interesată nu dispune de resurse financiare suficiente (Ait-Mouhoub împotriva Franței, 28 octombrie 1998, Culegere 1998-VIII). 47. Ei apreciază că ingerința în dreptul lor de acces la o instanță nu era prevăzută de lege, în măsura în care acțiunea lor în anulare a ipotecii era supusă unei taxe de timbru scăzute, în timp ce Curtea de Apel București, recalificând acțiunea în contestație la executare, a făcut astfel
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
asupra scopului legitim urmărit nu pot fi luate în considerare, în măsura în care creditorul însuși nu fusese diligent în vederea recuperării creanței sale, a cărei prescriere a fost constatată prin Decizia din data de 29 septembrie 1999 a Tribunalului București. 49. În ceea ce privește proporționalitatea ingerinței, ei subliniază că suma excesivă a cauțiunii a constituit un obstacol insurmontabil pentru dreptul lor de acces la o instanță. În acest sens, ei constată că această sumă reprezenta 20% din întreaga creanță și nu din valoarea imobilului ce făcea
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
o instanță, dacă un astfel de refuz are un caracter arbitrar. Totuși, el apreciază că nu acesta este cazul în speță. El consideră că, chiar dacă refuzul Curții Supreme de a trimite cauza în fața Curții Constituționale ar putea fi considerat o ingerință în dreptul reclamanților la o instanță, această ingerință era prevăzută de lege, urmărea un scop legitim și era proporțională cu acest scop. 67. El arată că, potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu este competentă
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
are un caracter arbitrar. Totuși, el apreciază că nu acesta este cazul în speță. El consideră că, chiar dacă refuzul Curții Supreme de a trimite cauza în fața Curții Constituționale ar putea fi considerat o ingerință în dreptul reclamanților la o instanță, această ingerință era prevăzută de lege, urmărea un scop legitim și era proporțională cu acest scop. 67. El arată că, potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu este competentă să se pronunțe asupra modului de interpretare
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
că excepția în cauză se referea la interpretarea și aplicarea textului de lege, și nu la neconstituționalitatea sa. În ceea ce privește scopul legitim urmărit, Guvernul face trimitere la cerința celerității procedurii și la interesul creditorului de a-și recupera creanța. În ceea ce privește proporționalitatea ingerinței, el consideră că decizia Curții Supreme a fost suficient motivată și că, de aceea, nu are un caracter arbitrar. 68. În plus, Guvernul constată că reclamanții au ridicat această excepție într-un alt dosar și că Curtea Constituțională a respins
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
schimb, neconstituționalitatea sa. Reclamanții consideră că refuzul Curții Supreme de a trimite cauza a fost abuziv și nu putea fi justificat nici de cerința de celeritate a procedurii, nici de interesele creditorului. În plus, ei consideră că o astfel de ingerință ar fi disproporționată cu scopurile invocate. 72. Reclamanții consideră că faptul că Curtea Constituțională a analizat aceeași excepție, pe care și ei au invocat-o într-o altă procedură, nu-i putea lipsi de dreptul de acces la o instanță
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
vânzarea la licitație a bunului lor, creditul pe care îl garantaseră și să introducă după vânzare o acțiune împotriva terțului sau să ceară înscrierea lor în tabelul creditorilor săi, în vederea recuperării contravalorii imobilului lor. 77. De asemenea, Guvernul apreciază că ingerința în dreptul reclamanților la respectarea bunului lor era prevăzută de lege, urmărea un scop legitim și era proporțională cu acest scop. El consideră că, în speță, nu a avut loc nicio încălcare a dreptului reclamanților la respectarea bunului lor. 78. Reclamanții
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
publice, exercitând o functie distinctă și independentă de activitățile entității publice. Prin atribuțiile sale, compartimentul de audit public intern nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern. Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerințelor externe începând de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor și până la comunicarea rezultatelor acesteia. 5.2.2. Obiectivitate individuală Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparțială, să nu aibă prejudecăți și să evite conflictele de interese. Auditorii interni
NORME GENERALE*) din 15 ianuarie 2003 (**actualizate**) privind exercitarea activităţii de audit public intern. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202792_a_204121]
-
iregularități sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entității publice și structurii de control intern abilitate. ... C. PRINCIPIILE APLICABILE COMPARTIMENTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN ȘI AUDITORULUI INTERN 5. Independența și obiectivitate Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerințelor (imixtiunilor) externe începând de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor și până la comunicarea rezultatelor acesteia. Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către conducătorul entității publice, cu avizul UCAAPI/organul ierarhic superior. Persoanele care sunt soți, rude
NORME GENERALE*) din 15 ianuarie 2003 (**actualizate**) privind exercitarea activităţii de audit public intern. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202792_a_204121]
-
publice, exercitând o functie distinctă și independentă de activitățile entității publice. Prin atribuțiile sale, compartimentul de audit public intern nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern. Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerințelor externe începând de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor și până la comunicarea rezultatelor acesteia. 5.2.2. Obiectivitate individuală Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparțială, să nu aibă prejudecăți și să evite conflictele de interese. Auditorii interni
NORME GENERALE*) din 15 ianuarie 2003 (**actualizate**) privind exercitarea activităţii de audit public intern. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202794_a_204123]
-
iregularități sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entității publice și structurii de control intern abilitate. ... C. PRINCIPIILE APLICABILE COMPARTIMENTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN ȘI AUDITORULUI INTERN 5. Independența și obiectivitate Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerințelor (imixtiunilor) externe începând de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor și până la comunicarea rezultatelor acesteia. Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către conducătorul entității publice, cu avizul UCAAPI/organul ierarhic superior. Persoanele care sunt soți, rude
NORME GENERALE*) din 15 ianuarie 2003 (**actualizate**) privind exercitarea activităţii de audit public intern. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202794_a_204123]
-
o hotărâre nu este un termen nerezonabil din punctul de vedere al Convenției, iar în Cauza Sabin Popescu contra României a arătat că "statele se bucură de o oarecare marjă de apreciere în ceea ce privește reglementarea dreptului la executarea unei hotărâri, dar ingerința statului nu trebuie să aducă atingere înseși substanței dreptului, trebuind să existe, de asemenea, un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit". Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 , apreciază că aceasta este
DECIZIE nr. 784 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213117_a_214446]
-
Ministerului Afacerilor Externe. 3. Reclamanții au susținut în special că refuzul instanțelor de a le admite probele propuse a încălcat art. 6 din Convenție . Din perspectiva art. 10 din Convenție , ei au apreciat condamnarea lor penală și civilă drept o ingerință nejustificată în dreptul lor la libertatea de exprimare. 4. La data de 14 septembrie 2007, președintele Secției a treia a decis să comunice cererea Guvernului. De asemenea, astfel cum prevede art. 29 § 3 din Convenție , s-a hotărât să fie analizate
HOTĂRÂRE din 3 martie 2009 în Cauza Băcanu şi Societatea Comercială "R" - S.A. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213295_a_214624]
-
altă parte, Curtea constată că el nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Așadar, urmează a fi declarat admisibil. B. Asupra fondului 1. Argumentele părților 85. Guvernul nu contestă faptul că prin condamnarea reclamanților s-a produs o ingerință în libertatea lor de exprimare, însă consideră că aceasta era prevăzută de lege, urmărea scopul legitim al protecției reputației altora și era necesară într-o societate democratică. 86. El consideră că afirmațiile primului reclamant, prin care îl acuza pe N.V.
HOTĂRÂRE din 3 martie 2009 în Cauza Băcanu şi Societatea Comercială "R" - S.A. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213295_a_214624]
-
de executarea unei amenzi penale. 88. Reclamanții susțin că cele două condamnări penale au determinat încălcarea dreptului lor la libertatea de exprimare. 2. Aprecierea Curții 89. Curtea observă că nu s-a contestat faptul că hotărârile de condamnare constituiau "o ingerință a unei autorități publice" în dreptul reclamanților la libertatea de exprimare, că ele erau "prevăzute de lege" și că urmăreau un scop legitim, "protecția reputației altora". Așadar, rămâne de analizat dacă ingerința era "necesară într-o societate democratică". 90. În acest
HOTĂRÂRE din 3 martie 2009 în Cauza Băcanu şi Societatea Comercială "R" - S.A. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213295_a_214624]
-
a contestat faptul că hotărârile de condamnare constituiau "o ingerință a unei autorități publice" în dreptul reclamanților la libertatea de exprimare, că ele erau "prevăzute de lege" și că urmăreau un scop legitim, "protecția reputației altora". Așadar, rămâne de analizat dacă ingerința era "necesară într-o societate democratică". 90. În acest sens, Curtea înțelege să reamintească principiile fundamentale care se desprind din jurisprudența sa referitoare la libertatea de exprimare (vezi, printre multe altele, Sabou și Pircalab împotriva României, nr. 46.572/99
HOTĂRÂRE din 3 martie 2009 în Cauza Băcanu şi Societatea Comercială "R" - S.A. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213295_a_214624]
-
și postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. ... Secțiunea a 7-a Autonomia universitară Articolul 89 (1) Autonomia universitară constă în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercita libertățile academice fără nici un fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații în concordanță cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege. ... (2) Autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii personale și publice
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213211_a_214540]
-
existente în plan național și internațional. Articolul 51 Comisia economico-socială și de asigurări sociale de sănătate reprezintă farmaciștii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor și a demnității profesiunii de farmacist, precum și eliminarea oricăror ingerințe în exercitarea actului profesional. Totodată, Comisia economico-socială și de asigurări sociale de sănătate supraveghează desfășurarea raporturilor dintre farmaciștii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertății profesiei și a apărării
STATUTUL din 15 iunie 2009 Colegiului Farmaciştilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213392_a_214721]