3,018 matches
-
3); gingășie (3); hrană (3); jertfă (3); mușchi (3); nou-născut (3); porc (3); prost (3); taur (3); viață (3); vițică (3); de aur (2); blîndețe (2); bunici (2); cîmp (2); fraged (2); frumușel (2); grajd (2); gras (2); iarbă (2); inocență (2); jucăuș (2); mamă (2); micuț (2); mînz (2); negru (2); oaie (2); pui de vacă (2); puritate (2); roșu (2); șnițel (2); tinerețe (2); tînăr (2); țară (2); vietate (2); vițel (2); zburdalnic (2); acasă; admirație; adorabil; animal domestic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înlocuit. O definiție neutră a protezei în această direcție este dată de același teoretician: „o proteză este o parte cyber (corporalăă” (Wilson, 1995, p. 243Ă, marcând intersecția dintre sistemul tehnologic și sistemul organic. Această definiție își pierde însă imparțialitatea și inocența, în momentul în care se aduce în discuție problematica conștiinței: intruziunea unei proteze în corp are capacitatea de a modifica conștiința umană, în sensul în care a avea o proteză înseamnă a experimenta o dublă conștiință, și anume a fi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
multiplu”, chiar dacă tributară postmodernismului, poate fi adesea patologică, iar valoarea cyberspațiului, considerată constând în mijlocirea unei viziuni fluide și expansive a unui „eu”, integru și a unei viziuni care să accepte paradoxurile conținute de un singur „eu” își poate pierde inocența și neutralitatea. Ruptura de subiectivitatea trupului fizic este o negare a corporealității și a identității întrupate a ființei umane în lume. O ontologie care celebrează atât destruparea virtuală a corpului uman sau posibilitatea de evadare din granițele corpului fizic, cât
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se adaugă o penumbră, căci scepticismul, relativismul, histrionismul devin semne ale unei neputințe. Fără „avantajul” umorului, Nietzsche era mânat numai de acel suflu tragic la care, în realitate, Cioran însuși jinduia. Numai că Cioran nu era inocent, n-avea acea inocență oarbă a naturilor originare, apte să creeze istorie. Din nefericire, el era cultură, nu natură. În general, însă, umorul este pentru Cioran o soluție de supraviețuire. Iată: „Să înțelegi totul Ă și să nu fii amar! Ă o cvasiimposibilitate pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
înțeleagă... așa cum ție ți-e greu să înțelegi de ce ea nu înțelege... Ea 1: Da, poate că așa e... poate că sîntem vinovați... dar nu sîntem... noi nu sîntem decît cei intrați în slujba iubirii. El 1: (amuzat oarecum de inocența ei) Cu morala asta a ta, n-o să te măriți niciodată... Ea 1: Nici nu vreau... sau, dacă e să fie, am să mă mărit cu un soț, nu cu tine. El 1: Iei lucrurile prea simplu. Ea 1: Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce-i aici, dragă, ca să te miri că pot fi și eu?! El 1: Aici? Aici... El n: Aici e locul unde te întîlnești tu cu ea. Asta am înțeles. Am văzut-o. Într-adevăr, are ochi albaștri. El 1: (inocența lui se apleacă spre o calitate suspectă...) Sigur că-s albaștri... M-am uitat foarte atent. El n: Nu era nevoie. Știai doar că-s albaștri! El 1: Știam, dar... tu... și după ce mi-ai spus că... știam... (realizînd filonul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Inscripție pe asfalt"). Nicolae Oancea "Roata", E. P. L., 1968; "Întoarcerile", Editura Eminescu, 1970; "În așternerea văilor", Editura Cartea Românească, 1974. N. Oancea ne comunică în versuri concentrate sentimentul trecerii timpului, al nunții, al morții; el cântă femeia, iubita, cu o inocență care ține de copilărie și adolescență până-n momentele în care deslușește declinul: "E ritm sau numai, către întoarsa/ roată a lumii, luceafăr prelung ca pe un vis mă deslușești/ morții în care prea viu am să ajung." Ceea ce apare obsesiv
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
redă elementele decorative, vestimentare ce completează imaginea de ansamblu a figurii umane. * Al II-lea grup: pune accentul pe recuzita compozițională care vine în completarea atitudinii interioare. * Al III-lea grup: simplifică și accentuează formele (ex.: mărirea irisului pentru exprimarea inocenței). * Al IV-lea grup: modifică schemele structurale pentru reliefarea sentimentelor. * Al V-lea grup: schimbă culoarea carnației (simbolistica imaginii). Prin analiza lucrărilor realizate și discuții frontale, se va evidenția puterea de sugestie a culorilor și a formelor folosite. Portret (Cristea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
definind, schițează o proprie poetică teatrală, în care conceptele sunt reevaluate în termeni seducători. Vorbind, spre exemplu, despre spectacolul de absolvire, Cartofi prăjiți la orice, profesionistul face o interesantă mărturisire: "nu l-aș mai putea repeta acum nu mai am inocența atît de necesară acestui text!" (de meditat: chiar îți pierzi inocența, odată cu trecerea anilor? Sau: dispariția ei este, întotdeauna, un obstacol?). O personală definiție dă Alexa Visarion și-n cazul regizorului: este egal cu valoarea interogațiilor adresate prezentului. El trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în termeni seducători. Vorbind, spre exemplu, despre spectacolul de absolvire, Cartofi prăjiți la orice, profesionistul face o interesantă mărturisire: "nu l-aș mai putea repeta acum nu mai am inocența atît de necesară acestui text!" (de meditat: chiar îți pierzi inocența, odată cu trecerea anilor? Sau: dispariția ei este, întotdeauna, un obstacol?). O personală definiție dă Alexa Visarion și-n cazul regizorului: este egal cu valoarea interogațiilor adresate prezentului. El trebuie să dinamizeze structura textului dramatic, sub raportul reflecției. Astfel, spectacolul devine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o soră. Pentru că am învățat împreună despre dragoste. Cea dezinteresată, care se naște între oameni. Știu sigur că dacă am vrut să vă învăț și eu ceva (conștient) a fost că meritați să fiți iubit și prețuit, cu sinceritate și inocență și pentru totdeauna. Pentru că iubirea este mai presus decât viața și decât moartea și singura care contează. Iris SPIRIDON Maestrul Există unele cuvinte care nu se învață... Se înțeleg... Teoretic, toate cuvintele au proprietatea asta. De a fi mai întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vitalitatea Dorinei Lazăr forța unei adevărate interprete, a unei tragediene și nu s-a înșelat deloc. [...] Corneliu Dumitraș, în Dragomir [...]personaj extrem de complex trăiește tulburătoarea stare a vinovăției [...]. Florin Zamfirescu a redat cu o cutremurătoare simplitate tragedia lui Ion Nebunul. Inocența și seninătatea tulburătoare suferinței sale. Spectacol de anvergură, Năpasta cu siguranță înseamnă un moment de anvergură în teatrul românesc. (Viorica Tănăsescu) ... Extrăgând piesa din zodia naturalismului, spectacolul aspiră spre un realism substanțial, metaforic, de fior elin. [...] ...în ansamblu, spectacolul încheie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
violentă, mereu aceeași și niciodată la fel... În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă, dar nu se vede, nu se făptuiește, e tentație, vocație...Personajul fetei e nou în familia eroinelor mele. Inocența și viciul, candoarea și prostia, viețuiesc în această fată care mai are doar spovedania ca identitate... Biserica este o structură sufletească și înălțarea ei o cuprinde. Am incercat un sens împătrit, o semnificare cvadruplă... Poate candva textualul și tropologicul, escathologicul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mizanscenei. Un spectacol frust ce crea în public o puternică senzație de culpabilitate, mizând pe reacția conștiinței ce se revoltă împotriva înmatriculării personalității. Momentele împlinite ale acestei reprezentații probabil că nu le-aș mai putea repeta acum. Nu mai am inocența atât de necesară acestui text. Eu fac spectacolele dinlăuntrul meu. Eroii lor seamănă cu mine, dar ei nu sunt eu... Curând după absolvire, Gheorghe Harag te-a invitat la teatrul din Târgu Mureș, unde ai pus în scenă Procurorul de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și niciodată la fel cum spuneam cândva. În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă, dar nu se vede, nu se făptuiește, e tentație, vocație... Personajul fetei e nou în familia eroinelor mele. Inocența și viciul, candoarea și prostia, viețuiesc în această fată care mai are doar sufletul ca identitate... Ana singură spune în pridvorul bisericuței din Siliștea Snagovului, Ea, fata cucerită de trăirile Nastasiei Filipovna din Idiotul lui Dostoievski. Bântuită de amintiri întunecate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
forma unui monolog evocator al cuplului de îndrăgostiți (imperfectul evocativ: stam, voiau, plângeau). Prin epitetul dublu (ciudate și streine) și prin antiteză - voiau să râdă, plângeau - se sugerează ideea poetică a complexității poezieicântec, a cântecului de iubire capabil să recupereze inocența originară a limbajului, după ispășirea unui vechi păcat. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul pe care îl are lectura jurnalului unui scriitor în receptarea operei sale Situat la frontiera dintre scrierea nonficțională și literatură, jurnalul este oglinda cea mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de către Radu, în incipitul romanului), este legată de curtea unei case de la țară (casa bunicului său, Spiridon Popescu, învățător în satul Burlești). Anamneza este declanșată de imaginea cu care începe lumea: tufele de zmeură - laitmotiv al romanului simbolizând copilăria pierdută, inocența agresată de haosul și violența anilor ’50, dezrădăcinarea și înstrăinarea oamenilor mutilați de război. În lungile discuții dintre cei doi, se reliefează teoriile fascinante ale lui Zare despre arheologia lingvistică, despre istorie și război, despre trecut și prezent, ca forme
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
patru ani. În același timp, asocierea poetului cu lebăda semnifică și capacitatea artistului de a esențializa misterele vieții și ale morții într un cântec nepereche, un „cântec de lebădă“. Termenii acestei comparații sunt și suportul metaforei zăpada făpturii, semnificând puritatea, inocența originară pe care poetul trebuie să o recupereze. Seman tica aces tei metafore revelatorii face aluzie și la cunoașterea totală (luciferică), presupunând întoarcerea la starea paradiziacă, dinainte de înfruptarea din pomul cunoașterii (raționale). 8. Trăsăturile genului liric care pot fi ilustrate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Frumos și zână a eșuat în poveste prozaică, terestră, fiindcă vraja inelului a dispărut. Cel deal doilea palier de semnificații vizează temele Logos și Cronos. În noul context semantic, incipitul fixează motivul schimbării. Aflat pe drumul simbolic al despărțirii de inocență, traversând râultimp ireversibil, poetul pierde inelul - simbol al formei perfecte, al valorii absolute, al nuntirii cu zânapoezie sau cu muza inspiratoare, cu „limba poeticească“, cu ficțiunea înaltă. Basmul însuși coboară în vale, în lume, „în stradă“ și devine oarecare poveste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
geografice, ci și granițele artistice, dobândind o dimensiune universală prin însăși adresa universală a cititorului. Bujor Nedelcovici trăiește la cea mare intensitate realitatea românească din țară, în primul rând realitatea etico-civică, remarcând că intelighenția noastră excelează prin afișarea unei suspecte inocențe, cultivând omisiunea cu sau fără intenție, jumătățile de adevăr: "De ce în România orice ai gândi, spune sau face nu mai compromite pe nimeni?" sau "România nu este țara lui Œdip care după ce și-a cunoscut adevărul și-a scos ochii
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
crimă, de vreme ce totul pleda a face din el un țap ispășitor fără cusur (vezi romanul pe aceeași temă al lui B. Malamud), Zahei este condamnat la ocnă. Descriptor în linie dostoevskiană al bolgiilor subterane, V. Voiculescu portretizează conglomeratele sufletești de inocență și promiscuitate, de puritate și perversiune. Antologia de texte voiculesciene comentate cuprinde două părți. Cea dedicată poeziei se remarcă prin analiza aplicată, didactică a unor texte menite să argumenteze evoluția unui poet autentic, de la "Ploaie mare" care "poate concura cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
care observă pe baza bunului simț ca paradox, vorba lui Al. Paleologu? Cu cât se pune mai mult botniță simțurilor, pare a sugera întreg "Decameronul", cu atât mai tare dau ele pe-afară. Se pare că naratorul renascentist pledează pentru inocența bucuriei datorate desfrânării simțurilor. Oricum este clar că spațiul monastic anume menit supremației spiritului în relația sa cu carnea, nu este în stare să înăbușe dorința, simțurile și "calul negru" platonician. De-aici se poate deduce că păcatul cărnii incriminat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ai sarcinii cognitive. Dinspre "neștiința" lor paradisiacă se propagă undele unor experiențe inteligibile, grele de sens și elocvente pentru "adevărații cititori": cum în romanul matein "adevărații Arnoteni". Romanele de "formare", bildungsroman, de inițiere prin mortificare nunta "în cer", amînată -, de inocență roman al "adolescentului miop" și suferință, pentru care sacrificiul este fără sens imediat "întîia noapte de război" -, de penitență față de o proprie crimă neînțeleasă vină, châtiment, expiere "pădurea de simboluri" a Spînzuraților și a Ciulendrei toate conțin scheme ale traseului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fictivă ("Dama cu camelii") și cea care pozează, aici, readuce în planul discursului o chestiune esențială pentru definirea personajului feminin, la Camil Petrescu. Cocota de pe stradă, somptuos instalată în trăsura ei, poate oricînd să înșele, cu aerul de fragilitate și inocență. Tiparul este, de aceea, mai ales actrița / cocotă, fără ca naratorii să se ferească de cuvînt. Problema nu se află însă aici, ca dovadă rapida "descifrare" a esenței acestora. Adevăratul cutremur interior îl produc incertitudinile Personajului în privința femeii adevărate, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
brațele căzute în lături își atîrnau buturii cărnoși ieșiți din mînecile scurte pînă la coate și se rezemau cu palmele în pardoseala rece." În tot romanul, figura personajului frapează prin dimensiunea urieșească, atenuînd impresia forței prin blîndețea nefirească, muțenia calmă, inocența deplină. Deși Zahei plănuiește răzbunarea pe cîrciumarul care l-a "otrăvit", sortindu-l orbirii, acestea rămân doar vorbe ale nebuniei, rostite în chinurile deznădejdii uimite. Treptat, statura sa herculeană, întreaga făptură gata să ducă la propriu pietre de moară îl
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]