18,030 matches
-
vom dezamăgi. În ultimii ani nici eu, nici asociații mei nu am avut mult timp la dispoziție pentru micile plăceri ale vieții, și acum suntem în localitate cu o treabă ce ne permite să participăm la astfel de evenimente. Sunteți inspirați să participați la acest bal, și, dacă doriți, vă pot recomanda o seară intimă la Clubul "Twice" de pe strada T. Poitier, al cărui membră sunt. Prin telefon mă informați când ați stabilit să veniți și eu personal mă voi implica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
-l. Îl amenință cu sabia: Nu te-aș omorî, însă mai bine tu decât eu. Stai, măi omule, nițel! Glumeam și eu cu tine. Eram în cada cu apă călduță și limpede. Întreaga baie, pe o frumoasă nuanță de bleu inspira liniștea unui colț de cascadă. Aveam sânii, cam ascuțiți, tari și frumoși, scoși din apă. Pielea mi se răcise. Cu mâna dădui un val de apă peste piept, și căldura îmi pătrunse în suflet. Val după val veneau imagini tumultoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
străluce-îmi place). Tremur și simt că mă pierd, că fac infarct. Mă ia și mă scutură să vadă ce-i cu mine. Îmi înfig ghearele în fața lui și îi scot masca. Îl privesc, apoi îmi iau ochii de la el și inspir adânc. Îmi trece. El îmi dă drumul și mă conduce în interiorul sălii. Îngenunchez într-un colț de canapea și îmi pun capul jos: Voiam să te văd. Iar acum îți pot spune și că nu vreau să mor. Știu, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mai avea nimic sănătos în el. De aceea, se și afla în starea jalnică, în care l-am găsit la începutul povestirii de față. Delira des, s-a văzut. Poate, dacă el, la vremea lui, ar fi fost și întrucâtva inspirat și cu șansă, pe cât fusese de 1 Una dintre cele mai frumoase rase de cai din Arabia Centrală și de Nord. Istorisiri nesănătoase fericirii 65 deștept, altfel s-ar fi deșternut evenimentele pe firul sinuos al vieții sale. Dar nicidecum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
menționez aici că emergența explozivă a punk-ului european ar fi fost inimaginabilă în absența unui grup american de tineri furioși, The Ramones. Concertul ținut de aceștia la celebra Roundhouse din Londra a avut loc pe 4 iulie 1976 și a inspirat aproape toate formațiile care aveau să cunoască o celebritate rapidă, începând cu The Sex Pistols, cu The Damned și cu The Clash și terminând cu Joy Division, cu Public Image Ltd. (alcătuită de John Lydon după separarea de Pistols) și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și de prolepse cinematice, să descopere contururile evanescente ale tramei. Se cuvine subliniat aici și rolul jucat de doi actanți vulnerabili în economia filmului americano-european, dar deosebit de puternici în imaginarul nipon: femeia și copilul. În arhipelagul extrem-oriental, femeia i-a inspirat întotdeauna o panică indescriptibilă partenerului masculin, care, treptat, a transformat-o într-o "fetiță" (arhetipul erotic al japonezei contemporane), pentru ca s-o poată domina abia în momentul în care silueta ei fragilă nu mai poate opune rezistență fizică (tema este
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mirosul florilor sălbatice și de acel parfum răcoros al frunzelor de curând crescute, răspândea peste tot o suflare învitătoare; păsărelile (ah, iarăși diminutivele care îl excedau pe Maiorescu, n. m.), săltând prin crăngi, cântau acele mii de melodii sublime care inspiră în inima omului și melancolie, și plăcere (liber la batiste, vă rog, n. m.)". În ambele extrase, prezența umană este mai mult sau mai puțin implicată (firește, ca insolit recipient emoțional al parfumului naturii), însă doar în primul caz este
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
rămase, vine încet spre capătul podului străjuit involuntar de mine. Yukata îi unduiește albastru în briza văratică, evantaiul îi sigilează perfect carnea buzelor, privirea îi este zăvorâtă în pietrele calde din caldarâm. Am o viziune demnă de poeții din Heian, inspirați de versul unui zâmbet migdalat... Dar totul se preface în țăndări: umbră terestră a neînduplecatelor vase americane de acum o sută cincizeci de ani, un Chevrolet negru-metalizat frânează brusc și apăsat lângă bordură. Erosul nipon: între metaforizare și pragmatism El
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cărui puteri supranaturale nu se pot lupta nici măcar călugării budiști. Pornind pe acest fir, am găsit avansată, într-un interesant studiu fundamentat psihanalitic, ideea unui psihic masculin japonez care nu și-a putut niciodată depăși groaza pe care i-o inspira alteritatea feminină și care nu a găsit altă formă de a o contracara decât dezbrăcarea femeii de orice atribute care puteau constitui o amenințare. Adâncimea fără sfârșit a Namitei ascunde, ca orice prăpastie, un potențial pericol. Mâna care te hrănește
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în Japonia. Pentru a profita de sălbăticia insulei, de puritatea ei romantică, de grandioasele plaje cu nisip alb ne gândiserăm noi ce ar fi mai plăcut decât să atragi cupluri tinere, de îndrăgostiți, care să se plimbe ore în șir inspirând aerul sărat, purificator, să se piardă pe cărările sălbatice ale muntelui, să uite de aglomerația orașului și de sine, într-o dulce visare? Ei bine, ne-au explicat japonezii cu obrazul crispat, rușinați încă o dată de ceea ce ei percepeau ca
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în care mi-au fost imobilizate, cu dispreț vădit față de adevărul bietei lor alcătuiri, picioarele. Edificată asupra acestei manii naționale am fost însă abia când, într-o carte de teste psihologice pe bază de culori, prima calitate a celui care, inspirat de muze, alegea să coloreze nu șapca, eșarfa sau tricoul, ci șosetele în roșu era aceea de "a fi mândru de lungimea picioarelor sale". (Nu trebuie sa vă mai spun că eu, în mod evident, dar spre stupefacția oricărui japonez
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
băieți, numai scrieți. Ion Heliade Rădulescu Ca lectori pățiți, presupun că ați zâmbit condescendent încă de când ați citit titlul bucății în sumarul volumului. Parând elegant de la debut, trebuie să vă spun că sublimul vers de mai sus mi-a fost inspirat (insolit afflatus de grad secund) de un obscur poet englez din secolul al XVIII-lea, care se autodefinea ca "afundat în transă sacră". Paul Valéry afirma odată că Pythia îți dăruiește numai primul vers; citindu-l însă pe James Grainger
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cât de firească aducere în atenția tuturor a unei mici probleme: pentru Dumnezeu, mai avem nevoie de un scaun, pentru a nu tulbura deci armonia tăcută a grupului, acel wa fabulos care, asemenea unei meduze tremurătoare cu mii de tentacule, inspirând și respirând în unison cu timpul eternității, concentrează în sine energia vitală a corpului unic japonez, a oricărui grup japonez, oricât de mic ar fi el, femeia alesese un absurd joc de mimă. Își cumpărase locul în grup cu prețul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o revenire la liturghia în latină, la o morală sexuală medievală, la scaunul confesional și infailibilitatea papei. Are un viitor doar o religie care își arată chipul uman și binevoitor, un chip plăcut, nu o înfațișare cu trăsăturile modificate care inspiră dezgust. Doar dacă creștinătatea și în special Biserica Catolică se vor reînnoi, o pierdere ca cea actuală a religiozității va putea fi depășită încă din sânul familiei, frecvența la slujba religioasă va putea să crească iarăși, iar forța religiei să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ca reale aceste imagini și îl reprezintă pe Dumnezeu ca pe un bătrân cu barba lungă și albă care locuiește în cer. Mult mai potrivite par imaginile precum soarele sau marea, concepte precum Binele Suprem, dragostea sau Ființa. Albert Einstein, inspirat de Spinoza, a invocat obiecții referitoare la ideea unui Dumnezeu ca persoană, eu însumi le iau în serios. Când face referire la rațiunea cosmică sau când gânditorii orientali vorbesc despre "unul" (tad ekam), despre Nirvana, "gol" (shunyata), "nimicul absolut", "luminile
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
continuare divinități substitutive. În acest caz credința în Dumnezeu semnifică refuzul radical al oricărui dictator care, în stat, religie și societate, își atribuie calități sau funcții divine, pretinzând adorație sau supunere incondiționată. Declarația teologică de la Barmen a Bisericii Confesionale (1934), inspirată de Karl Barth, constituie expresia exemplară a unui astfel de refuz. O autentică credință în Dumnezeu reprezintă renunțarea la toate celelalte puteri care astăzi vin ridicate la rang de divinitate. În sensul acesta, devine indiferent faptul că idolatrul modern "monoteist
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
influențând astfel chiar și politica. Spre această tendință, de exemplu, poate fi îndreptată ideea luptei biblice finale împotriva "împărăției răului", căruia se dă numele de Armageddon. Totuși, la fel cum relatările biblice ale creației ca lucrare a Domnului au fost inspirate din contextul epocii, și cele ale lucrării sale finale derivă din apocaliptica timpului, din acea tendință dominantă semnată de așteptarea sfârșitului iminent, prezent în ebraism, dar și în creștinism în momentul trecerii între cele două epoci. De fapt, viziunile spectrale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
spiritualitate care unește și nu dezbină. O spiritualitate care are totuși prețul său. O moarte extraordinară Nu pot să nu mă gândesc intens la faptul că Isus din Nazaret era foarte tânăr când își începuse viața publică, fără teamă, probabil inspirat de Ioan Botezătorul și de predica acestuia pe malurile râului Iordan, ce invita la penitență. Nici Evanghelia cea mai veche (Marcu), nici cea mai recentă (Ioan) nu manifestă vreun interes pentru copilăria sa, descrisă în schimb în Matei și Luca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
drept credință în Dumnezeul unic și Tată prin Isus Cristos, Fiul pe care El l-a trimis în Spiritul Sfânt, Spirit al lui Dumnezeu și Spirit al lui Cristos. Acest spirit schimbă cu ceva viața mea? Da, în măsura în care mă las inspirat de el: îmi transmite noi motivații: de ce trebuie să acționez astfel și nu în alt mod, de ce nici măcar Freud nu cunoștea răspunsul trebuie să fiu onest, indulgent și pe cât posibil bun, chiar și când acest lucru îmi dăunează și mă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dăunează și mă face să sufăr din cauza răutății și brutalității celorlalți; îmi permite noi dispoziții: atitudine de angajare dezinteresată față de aproapele, solidaritate față de dezavantajați, luptă împotriva structurilor nedrepte ale statului, Bisericii și societății. Dispoziții de libertate, recunoștință, generozitate, altruism, bucurie; inspiră pretutindeni noi acțiuni: noi fapte, în cadrul mult mai restrâns al relațiilor personale, dar și în cel amplu al societății care, în urmarea lui Isus Cristos, încolțesc tocmai acolo unde nimeni nu face nimic. Nu doar programe pentru schimbarea societății, ci
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
personal și apucăturile total greșite ale majorității preoților și ierarhilor vremii: Iisus a fost sărac, predica mergând pe jos, clericii vremurilor sale își făceau un ideal din bogăție și utilizau toate mijloacele de transport pe care inițial le consideraseră invenții inspirate de Satana; Iisus se recrea prin rugăciune, clericii contemporanii lui prin fumat, discuții sterile, lectura ziarelor și implicare politică, alături de comoditatea și lipsa de responsabilitate asumată, prin transmiterea de enciclice și întrebuințarea "comunicării" cu poporul prin radio; Iisus era un
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
un ban în gură și apoi, dând foc clădăriei se întorceau cu spatele spre el. Toate obiectele iubite de repauzat se ardeau împreună cu dânsul. Teutates (Druizii). Druizii aveau o grijă deosebită de a propaga credința în nemurirea sufletului, spre a inspira Galilor curajul de a se omorî și a primi moartea cu bucurie. Nicio îndoială nu se ridica asupra acestui adevăr și adeseori se vedeau oameni împrumutând considerabile sume de bani pe simpla promisiune, că li vor fi înapoiate în cealaltă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mânjite de sânge, ca și spadele și conștiința voastră. Dar nepătrunse sunt căile Domnului, care v-a ales. Căile nepătrunse schimbară Între ele o privire neliniștită, pe când călugărul Își continua discursul. În noaptea asta, zise, vi se Încredințează o misiune inspirată de Cel de Sus etc. etc. O veți duce la bun sfârșit orbește și fără discuții, fiindcă astfel veți sluji Justiția Divină. Dacă refuzați, dacă vă dați deoparte, mânia Domnului se va abate peste voi prin brațul lung, Înspăimântător, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mai ceva decât spada. Unii, ca Luis de Góngora sau Juan Ruiz de Alarcón, doreau să-i facă felul, și nu numai În scris. De exemplu, iată ce zicea Góngora de don Francisco de Quevedo: Muză ce suflă și nu inspiră, și știe mai presus de toate să scotocească pân’la coate În buzunarul meu, nu-n a sa liră. Și-n ziua următoare viceversa: atunci contraataca don Francisco cu cea mai grea artilerie a lui: Piscul acesta de viciu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și explorator suedez, cunoscut mai ales pentru notele de călătorie din Asia. A fost primul care a cartat deșertul Gobi. Verner von Heidenstam (1859-1940), mare poet, înnoitor al literaturii suedeze. în eseul „Renaștere“ (1889) militează pentru o literatură profund națională, inspirată din istoria și legendele suedeze. Paralel cu creația lirică, Heidenstam publică romane inspirate de istoria și folclorul național. Printre acestea, Carolinii (1897-1898), Sfînta Birgita și Folkungaträdet. în 1916 a primit premiul Nobel pentru literatură. Olle Hedberg (1899-1974), scriitor suedez, președinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]