44,521 matches
-
că toți magistrații români (procurori sau judecători) se pot detașa la alte instanțe sau parchete (inclusiv DNA și DIICOT) și primesc diurnă dacă sunt din altă localitate, cu excepția celor de la S.I.I.J., ar fi însemnat ca legiuitorul să fi instituit o discriminare pentru procurorii S.I.I.J., fără a avea la bază elemente obiective de diferențiere. ... 57. Așadar, legea nu instituie o discriminare pentru ceilalți judecători sau procurori, deoarece toți vor avea drepturi identice dacă se vor detașa la o instanță sau
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
și primesc diurnă dacă sunt din altă localitate, cu excepția celor de la S.I.I.J., ar fi însemnat ca legiuitorul să fi instituit o discriminare pentru procurorii S.I.I.J., fără a avea la bază elemente obiective de diferențiere. ... 57. Așadar, legea nu instituie o discriminare pentru ceilalți judecători sau procurori, deoarece toți vor avea drepturi identice dacă se vor detașa la o instanță sau un parchet din altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, dar și dacă ar fi fost selectați
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
se fi recunoscut majorări salariale, au indemnizații de încadrare diferite (mai mici) față de cei cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază/indemnizației de încadrare. Or, tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă. De altfel, dispozițiile de lege criticate lipsesc de sens și, practic, anulează voința legiuitorului și rațiunea esențială a edictării actului normativ respectiv, astfel cum sunt precizate în Preambulul Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiune; ... b) proiectul de act normativ, întocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depăși limitele competenței instituite prin acel act și nici nu poate contraveni principiilor și dispozițiilor acestuia; ... c) proiectul de act normativ trebuie să fie corelat cu reglementările comunitare și cu tratatele internaționale la care România este parte; ... d) proiectul de act normativ trebuie să
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului, cu modificările ulterioare, nu poate fi preluat mutatis mutandis în litigiile vizând calculul drepturilor salariale în baza Legii-cadru nr. 153/2017, dat fiind faptul că această lege conține o reglementare nouă, ce instituie dispoziții distincte, inclusiv în ceea ce privește principiul egalității care, potrivit art. 6 lit. c) din lege, se înfăptuiește «prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală». ... 87. În plus, decizia Curții Constituționale menționată anterior este
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
O atare atingere adusă dreptului de proprietate este permisă expres de dispozițiile art. 44 alin. (9) din Constituție, potrivit cărora „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii“. Soluția legislativă criticată nu instituie o prezumție de dobândire ilicită a bunurilor, deoarece presupune existența dovedirii caracterului ilicit al dobândirii, iar măsura confiscării beneficiilor și încasărilor rezultate din vânzarea unor asemenea mărfuri apare ca o măsură accesorie aplicată în contextul dobândirii ilegale și se impune
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
drepturi ori lichidatorii părții civile trebuie să își exprime opțiunea, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că stabilirea unor reguli speciale de procedură în anumite cazuri este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
în justiție nu constituie o încălcare a dreptului de acces liber la justiție. Mai mult, Curtea a statuat că accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, exemplu fiind Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
autor, cuantum ce constă în triplul sumelor care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, nu respectă exigențele principiilor constituționale invocate. ... 9. În acest sens, se arată că textul de lege criticat instituie un tratament diferit aplicabil autorilor faptei ilicite constând în încălcarea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe de autor, față de autorii unor fapte ilicite de drept civil comun, făcând trimitere la criteriile generale de evaluare a întinderii reparației cuprinse
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, este unul arbitrar, care nu ține seama de prejudiciul efectiv suferit de titularul dreptului de autor încălcat. Se susține că astfel textul de lege criticat instituie un tratament diferit aplicabil autorilor faptei ilicite constând în încălcarea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe de autor, față de autorii unor fapte ilicite de drept civil comun, făcând trimitere la criteriile generale de evaluare a întinderii reparației, cuprinse
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
cauzează în mod nejustificat o daună consistentă proprietății private a autorului faptei ilicite, care conduce doar la îmbogățirea fără justă cauză a persoanei prejudiciate. ... 21. Analizând prevederile art. 188 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, republicată, Curtea reține că acestea instituie modalitatea de stabilire a despăgubirilor de către instanța judecătorească, pentru repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe, și anume: prin utilizarea unor criterii, cum ar fi consecințele economice negative, în special câștigul nerealizat, beneficiile realizate
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
regula generală în materia răspunderii civile delictuale presupune repararea integrală a prejudiciului suferit de victima faptei ilicite, așadar o corelație direct proporțională între întinderea despăgubirii datorate și evaluarea exactă a prejudiciului produs. ... 24. Curtea reține, așadar, că modalitatea de despăgubire instituită la art. 188 alin. (1) lit. a) din legea criticată este similară celei instituite de dreptul comun în materia răspunderii civile delictuale. Astfel, art. 1.385 din Codul civil instituie principiul reparării integrale a prejudiciului, prin luarea în calcul a pierderii
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
victima faptei ilicite, așadar o corelație direct proporțională între întinderea despăgubirii datorate și evaluarea exactă a prejudiciului produs. ... 24. Curtea reține, așadar, că modalitatea de despăgubire instituită la art. 188 alin. (1) lit. a) din legea criticată este similară celei instituite de dreptul comun în materia răspunderii civile delictuale. Astfel, art. 1.385 din Codul civil instituie principiul reparării integrale a prejudiciului, prin luarea în calcul a pierderii efectiv suferite (damnum emergens), a beneficiului nerealizat (lucrum cesans), precum și a cheltuielilor pe
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
a prejudiciului produs. ... 24. Curtea reține, așadar, că modalitatea de despăgubire instituită la art. 188 alin. (1) lit. a) din legea criticată este similară celei instituite de dreptul comun în materia răspunderii civile delictuale. Astfel, art. 1.385 din Codul civil instituie principiul reparării integrale a prejudiciului, prin luarea în calcul a pierderii efectiv suferite (damnum emergens), a beneficiului nerealizat (lucrum cesans), precum și a cheltuielilor pe care victima faptei ilicite le-a făcut în îndeplinirea obligației legale de a evita sau
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
neîntemeiată, cu motivarea că prevederile legale criticate se referă la posibilitatea titularilor drepturilor de autor și drepturilor conexe de a solicita instanțelor de judecată sau altor organisme competente constatarea încălcării drepturilor recunoscute prin legea criticată și repararea prejudiciului cauzat și instituie o sancțiune civilă, și anume obligarea la repararea pagubei produse ca urmare a încălcării unui drept de autor sau a unor drepturi conexe, protejate prin lege, în deplină concordanță cu principiul constituțional al garantării și ocrotirii dreptului de proprietate privată
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
dreptului comun în materia răspunderii civile delictuale, respectiv regula răspunderii pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, atât pentru pagubele previzibile, cât și pentru cele neprevizibile. ... 33. De asemenea, în decizia precitată, s-a mai statuat că opțiunea legiuitorului de a institui posibilitatea acordării unui cuantum al despăgubirii echivalent cu triplul sumei ce ar fi fost legal datorată pentru utilizarea fără drept a operelor purtătoare de drepturi de autor sau de drepturi conexe nu poate fi calificată ca o măsură arbitrară. Această
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
fără opreliști oricare părți aflate în acțiuni legitime, prin invocarea lipsei de interes. ... 7. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă și-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate. Arată, în acest sens, că dispozițiile criticate instituie calitate procesuală activă în formularea unei cereri de dizolvare a unui partid politic, neavând nicio interferență cu normele constituționale cuprinse în art. 8, 11, 30, 38, 44, 57 și 154, care nu au nicio legătură cu dizolvarea unui partid politic
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
Direcția Generală Antifraudă Fiscală din categoria actelor administrative, considerându-l un act ce constată o situație de fapt, stabilind, în același timp, că este un act bilateral. Astfel, reglementând imposibilitatea de contestare a acestui proces-verbal, prin legea procesual fiscală se instituie o derogare de la prevederile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar în această manieră Codul de procedură fiscală intervine în domeniul de reglementare al Legii nr. 554/2004, lege care, în integralitatea sa, cuprinde norme juridice de natura
DECIZIA nr. 172 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256577]
-
nr. 554/2004, iar în această manieră Codul de procedură fiscală intervine în domeniul de reglementare al Legii nr. 554/2004, lege care, în integralitatea sa, cuprinde norme juridice de natura legii organice. Or, potrivit normelor de tehnică legislativă, normele derogatorii se instituie prin acte normative cu aceeași forță juridică cu cea a actelor normative de la care exceptează. În acest sens face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 786 din 13 mai 2009 și la Decizia nr. 442 din
DECIZIA nr. 172 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256577]
-
Curtea a observat că prin normele circumscrise domeniului în discuție a fost conturat regimul drumurilor, acesta reglementând în mod unitar administrarea drumurilor publice și private, dobândirea și folosirea terenurilor, conducerea, coordonarea și controlul activităților în legătură cu drumurile publice, fiind instituite anumite reguli care se aplică integral tuturor drumurilor publice și, parțial, drumurilor de utilitate privată. În ceea ce privește aspectele referitoare la aprobarea amplasării de construcții și instalații în zona drumului public, cuprinse în Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, capitolul II
DECIZIA nr. 556 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256666]
-
5) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, în caz contrar, administratorul drumului având dreptul să aplice măsurile prevăzute de lege. Ulterior, prin Legea nr. 198/2015 a fost instituit un nou termen, respectiv de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 7/2010. Mai mult, în cazul în care beneficiarii dețin acord prealabil și autorizație de amplasare și/sau de acces în zona
DECIZIA nr. 556 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256666]
-
exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei, și Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos contra Greciei). ... 16. În acest context, Curtea reține că dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, instituind reguli de determinare a cuantumului pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 din lege, reglementează o ipoteză juridică distinctă de cea prevăzută de art. 29 alin. (2) din același act normativ. Astfel, regulile de determinare
DECIZIA nr. 629 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256697]
-
între interesele aflate în joc“ (Decizia din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49). ... 17. Principiile constituționale amintite implică un complex de condiții de care legiuitorul este ținut atunci când instituie anumite obligații fiscale în sarcina contribuabililor, întrucât fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 6 din
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
ceea ce instanța de contencios constituțional a statuat în mod constant, respectiv faptul că egalitatea de tratament presupune în mod necesar identitatea de situații juridice, calificarea unei reglementări ca fiind discriminatorie se justifică doar atunci când, pentru situații similare, se instituie regimuri juridice diferite pentru persoanele cărora li se aplică (a se vedea Decizia nr. 432 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.176 din 13 decembrie 2004). Curtea a constatat că prevederile criticate se
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
constatat că prevederile criticate se aplică deopotrivă, în mod egal, tuturor celor care cad sub incidența lor, de la momentul de referință stabilit de legiuitor, respectiv începutul anului calendaristic, și pe tot parcursul anului calendaristic. Ca atare, o asemenea măsură, instituită prin normele criticate, este expresia obligației pozitive a statului de a asigura ritmicitatea și certitudinea alimentării bugetelor locale cu sumele de bani aferente obligațiilor fiscale care revin în sarcina contribuabililor, fiind o măsură de protecție a bugetului general consolidat, respectiv
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]