41,505 matches
-
este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
predominant de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și eliberare reticulară. La fel ca în multe alte linii de semnalizare intracelulară, calciul formează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici, precum insulina, glucagonul și parathormonul. Producția de hormoni Rinichiul secretă renină, bradikinină, prostaglandine, 1,25-dihidroxivitamina D3, eritropoietină, kallikreină. 22. Rinichii Sunt o pereche de organe situate retroperitoneal, în greutate de aproximativ 150 de grame, având o formă caracteristică și dimensiunea unui pumn
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
organismului să reziste (consecințele descoperirilor bacteriologice sunt considerabile, ca și cele ale vaccinărilor etc.). Și în anii următori descoperirile sunt spectaculoase: descoperirea razelor X, a procedeelor radiografice care permit diagnostice adecvate, a anesteziei (care permite intervenții chirurgicale mai bune), a insulinei (utilizată pentru tratamentul diabetului zaharat), a vitaminelor, a sulfamidelor (pentru tratarea bolilor infecțioase), a antibioticelor. Pe parcursul câtorva zeci de ani postbelici s-a impus ideea atotputerniciei medicinei. Realizarea (în 1967) a primului transplant de inimă a consolidat acest sentiment care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acestuia (absorbția apei și sării). 4.2. Sucul pancreatic Pancreasul uman cântărește aproximativ 100 g; în fiecare zi se produc aproximativ 1000 - 1500 ml de suc pancreatic. Pancreasul are funcție endocrină și exocrină. Secreția endocrină a pancreasului este reprezentată de insulină și glucagon, iar cea exocrină de sucul pancreatic. Compoziția chimică a sucului pancreatic Sucul pancreatic este un lichid clar, ușor vâscos, cu pH alcalin; conține 98,5% apă și 1,5 % reziduu uscat alcătuit din substanțe anorganice și substanțe organice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
activitățile gastrinei, dar numai 10% din puterea G17. Rolul fiziologic al gastrinei se bazează pe efecte de stimulare a următoarelor: secreția acidă gastrică, secreția de pepsină; creșterea mucoasei gastrice; motilitatea gastrică; contracția musculaturii care include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz bogat în proteine și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și de factori sanguini (tab. 3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează integrat cu gastrina, CCK și secretina pentru facilitarea digestiei și absorbția nutrimentelor (fig. 18). Polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP) VIP conține 28 de aminoacizi; se găsește în structurile nervoase gastro-intestinale, în creier și în multe structuri nervoase autonome. PreproVIP conține
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
lungă durată a unor medicamente (barbiturice) sau a etanolului. Schimbarea structurii unor medicamente nu determină întotdeauna inactivarea lor; uneori are loc chiar potențarea activității acestora. De exemplu, prednisonul se transformă hepatic în prednisolon (compus mai activ). Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cu depunerea glicogenului, conversia galactozei și fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei în inaniție. Rolul ficatului în metabolismul proteinelor Intervenția ficatului în metabolismul proteic constă în primul rând în sinteza proteinelor plasmatice, cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la animalul de experiență determină sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
predominant de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și eliberare reticulară. La fel ca în multe alte linii de semnalizare intracelulară, calciul formează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici, precum insulina, glucagonul și parathormonul. Producția de hormoni Rinichiul secretă renină, bradikinină, prostaglandine, 1,25-dihidroxivitamina D3, eritropoietină, kallikreină. 22. Rinichii Sunt o pereche de organe situate retroperitoneal, în greutate de aproximativ 150 de grame, având o formă caracteristică și dimensiunea unui pumn
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
acestuia (absorbția apei și sării). 4.2. Sucul pancreatic Pancreasul uman cântărește aproximativ 100 g; în fiecare zi se produc aproximativ 1000 - 1500 ml de suc pancreatic. Pancreasul are funcție endocrină și exocrină. Secreția endocrină a pancreasului este reprezentată de insulină și glucagon, iar cea exocrină de sucul pancreatic. Compoziția chimică a sucului pancreatic Sucul pancreatic este un lichid clar, ușor vâscos, cu pH alcalin; conține 98,5% apă și 1,5 % reziduu uscat alcătuit din substanțe anorganice și substanțe organice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
activitățile gastrinei, dar numai 10% din puterea G17. Rolul fiziologic al gastrinei se bazează pe efecte de stimulare a următoarelor: secreția acidă gastrică, secreția de pepsină; creșterea mucoasei gastrice; motilitatea gastrică; contracția musculaturii care include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz bogat în proteine și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și de factori sanguini (tab. 3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează integrat cu gastrina, CCK și secretina pentru facilitarea digestiei și absorbția nutrimentelor (fig. 18). Polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP) VIP conține 28 de aminoacizi; se găsește în structurile nervoase gastro-intestinale, în creier și în multe structuri nervoase autonome. PreproVIP conține
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
lungă durată a unor medicamente (barbiturice) sau a etanolului. Schimbarea structurii unor medicamente nu determină întotdeauna inactivarea lor; uneori are loc chiar potențarea activității acestora. De exemplu, prednisonul se transformă hepatic în prednisolon (compus mai activ). Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu depunerea glicogenului, conversia galactozei și fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei în inaniție. Rolul ficatului în metabolismul proteinelor Intervenția ficatului în metabolismul proteic constă în primul rând în sinteza proteinelor plasmatice, cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la animalul de experiență determină sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
predominant de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și eliberare reticulară. La fel ca în multe alte linii de semnalizare intracelulară, calciul formează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici, precum insulina, glucagonul și parathormonul. Producția de hormoni Rinichiul secretă renină, bradikinină, prostaglandine, 1,25-dihidroxivitamina D3, eritropoietină, kallikreină. 22. Rinichii Sunt o pereche de organe situate retroperitoneal, în greutate de aproximativ 150 de grame, având o formă caracteristică și dimensiunea unui pumn
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
hipofizari, dirijori ai funcțiilor de secreție internă au rol în reglarea funcțiilor metabolice, hormonii tiroidieni, reglatori ai proceselor de metabolism, paratiroidieni, coordonatori ai metabolismului fosfocalcic, respectiv a dezvoltării sistemului osos, suprarenali, cu rol în metabolismul sărurilor în reglarea tensiunii arteriale; insulina, secretată de pancreasul endocrin concură la reglarea metabolismului glucidic; estrogenii și progesteronul secretați de ovar; testosteronul, secretat de testicul cu rol în păstrarea caracterelor de gen. Dacă descrierea glandelor cu secreție internă a început încă din Renaștere, cu Vesal (1555
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]