15,922 matches
-
atunci cînd i se cere să numească o deviză a atitudinii sale ideologice. Iar dialogurile de față, întinzînu-se pe durata a nouă zile de discuții necenzurate, ne înfățișează un Vladimir Tismăneanu perfect cuplat la realitatea românească. E uimitor cum un intelectual stînd mai tot anul în SUA poate avea o priză atît de amănunțită la scena vanităților politice românești. În privința arenei zădărniciilor publice din țară, Tismăneanu e un connaisseur în detaliu și în întreg. Și dincolo de evenimentele descrise în carte - care
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
la un fel de forma mentis pe care Tismăneanu a știut s-o preschimbe într-o a doua natură a sa: e vorba de înclinația de a vedea mereu în cazurile particulare o semnificație politică generală. Tismăneanu e genul de intelectual pentru care un eveniment are importanță numai în măsura în care îi poate servi drept reazem sau, dimpotrivă, drept contraargument în elaborarea unei anumite construcții ideatice. Nu întîmplările concrete au însemnătate, ci ideile pe care le poate extrage din acele întîmplări. Așa se
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
a valorilor democratice pe care le apără, Vladimir Tismăneanu nu lasă loc de echivoc: pentru el, statul de drept este un element non-negociabil pentru viabilitatea democrației liberale. Pe scurt, Tismăneanu este o natură precumpănitor teoretică, avînd ceva din acei incorigibili intelectuali pentru care adevărata viață se petrece între paginile cărților sau în chenarul monitorului pe care își scrie zi de zi mesajele electronice. Politologia a devenit pentru Vladimir Tismăneanu un modus vivendi, un veritabil mediu de viață. Ambianța aceasta îmbibată cu
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
mai mare om politic român din ultima sută de ani a fost... Nicolae Ceaușescu! Să fie vorba de incultură politică, de naivitate sau de o atitudine iresponsabilă? Cred că de toate la un loc. Pe acest fond, se proiectează figura intelectualului și a rolului său în societate, care, mai cu seamă astăzi, a devenit efectiv derizoriu. Niciodată pare să nu i se fi dat o prea mare importanță (totuși să nu generalizăm), dar statutul său ca entitate subalternă, tolerată, nu s-
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
său ca entitate subalternă, tolerată, nu s-a conturat pe deplin decât în comunism. Printre primii care l-a semnalat și a încercat să-l explice, în cultura română, a fost Paul Zarifopol. Dintotdeauna, constată el, nu fără a exagera, intelectualul a fost pus într-o stare de umilință, considerat ca ceva inutil și chiar dușmănos. Dar performanța n-a atins-o decât comunismul rusesc, prin ostilitatea față de știință și filosofie, prin modul de reprimare brutală a "intelighenției". Bolșevicii, observă lucidul
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
ceva inutil și chiar dușmănos. Dar performanța n-a atins-o decât comunismul rusesc, prin ostilitatea față de știință și filosofie, prin modul de reprimare brutală a "intelighenției". Bolșevicii, observă lucidul și perspicacele eseist, vorbesc de sus, cu mare superioritate, despre intelectuali, ignorând că înșiși creatorii socialismului (Marx, Engels) făceau parte din această categorie, care, în decursul istoriei, a creat ideile, tehnica, religia și politica. Disprețul comuniștilor se unește cu o gândire primară, că "știința e un fel de ceva care se
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
o anexă de lux și un bagaj reacționar." Un singur lucru nu-l uită comuniștii, notează mereu cu spirit percutant Zarifopol, "că munca intelectuală are prestigiu decorativ și tocmai pe aceasta o speculează la ocazii festive" (Muncitorii decorativi - 1925). Altminteri, intelectualul e un dușman de clasă, un parazit. O astfel de gândire, troglodită, va fi copiată întocmai în R.P.R. Eseistului, care-i împarte pe intelectuali în două categorii: cinstiți și lichele, adică cei dispuși să facă jocul puterii, fie la dreapta
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
are prestigiu decorativ și tocmai pe aceasta o speculează la ocazii festive" (Muncitorii decorativi - 1925). Altminteri, intelectualul e un dușman de clasă, un parazit. O astfel de gândire, troglodită, va fi copiată întocmai în R.P.R. Eseistului, care-i împarte pe intelectuali în două categorii: cinstiți și lichele, adică cei dispuși să facă jocul puterii, fie la dreapta, fie la stânga, nu i-a scăpat aproape niciuna din trăsăturile specifice ale comunismului sovietic, de exemplu, nomenclatura, de regăsit și la noi până azi
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
domni totdeauna posomorâți, purtând sub braț genți grele de hârtii, scurți la vorbă cu toți cei care formează simplul public, cu pasul tare și grăbit, cu privirea încărcată de gânduri negre" (Aristocrațime sovietică - 1928). Paul Zarifopol a fost printre primii intelectuali români care au sesizat, de la bun început pericolul comunismului pentru umanitate, în general, și pentru cultură, în special. El denunță printre primii spiritul - dogmatic și vulgarizator în interpretarea ideologiilor (Lenin), caracterul mincinos, polițienesc și criminal al sistemului, tendința lui de
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
frica este G.P.U.-ul, viitorul N.K.V.D., și mai nou, K.G.B., responsabil de cele mai abominabile crime. Din cauza persecuțiilor se înmulțesc sinuciderile. Comunismul sovietic, la care unii mai visează și azi cu inconștiență, e numit "fascismul roșu". Tirania face ca intelectualii să nu-și mai găsească locul nici măcar în calitate, vorba lui Zarifopol, de "muncitori decorativi". La procesul lui Rusakov (o înscenare odioasă în stil sovietic) se vociferează cu insolență de către acuzatori: Nu avem nevoie de intelectuali în U.R.S.S." (s.m.
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
roșu". Tirania face ca intelectualii să nu-și mai găsească locul nici măcar în calitate, vorba lui Zarifopol, de "muncitori decorativi". La procesul lui Rusakov (o înscenare odioasă în stil sovietic) se vociferează cu insolență de către acuzatori: Nu avem nevoie de intelectuali în U.R.S.S." (s.m.) în schimb, e cultivat asasinatul, marele dezamăgit Panait Istrati ajungând la concluzia, ca și autorul Registrului ideilor gingașe, că mult lăudatul comunism pe care o bună parte a proletariatului internațional nu-l cunoștea, pentru că "nu știa
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
organizare psiho-socială. Comunismul ia pe om chiar așa cum acesta iese din sânul naturii, înainte de a avea un eu. Pentru comunism, omul este o ființă anonimă, fără personalitate." însemnările de jurnal cu titlul Revizuiri și adăugiri dezvăluie nu numai opiniile unui intelectual de înalt prestigiu despre regimul de teroare, minciună și frică, despre numeroasele arestări și atotputernicia Securității, despre conformismul și servilismul de care, din păcate, nu am dus lipsă nici noi, dar și despre modul revoltător în care s-au comportat
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
prestigiu despre regimul de teroare, minciună și frică, despre numeroasele arestări și atotputernicia Securității, despre conformismul și servilismul de care, din păcate, nu am dus lipsă nici noi, dar și despre modul revoltător în care s-au comportat comuniștii cu intelectualii, socotiți, cum spuneam, veritabili dușmani de clasă. Prin transformarea Academiei Române în Academia R.P.R., înaltul for devine un instrument politic. C. Rădulescu-Motru, fost președinte și vice-președinte al Academiei, este exclus dintre membrii ei, alături de mulți alții (printre care Lucian Blaga), i
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
întrețin focul în baie. Și astfel a dispărut și ultima mea avere de capitalist burghez. Posteritatea va judeca dacă această dispariție a fost pentru binele poporului român" (18 mai 1950). Pentru regimul de dictatură a profitariatului, cum numea Petre Pandrea, intelectualul era un indezirabil. întrucât - gândea, "nu muncea", el nu putea fi decât un reacționar. De aceea e aruncat în închisoare, unde au murit Mircea Vulcănescu și istoricul George Brătianu și - unde au ajuns și au stat întemnițați cu anii Nichifor
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
întemnițați cu anii Nichifor Crainic, Radu Gyr, Petre Pandrea, C. Noica, Vasile Voiculescu, N. Steinhardt, Vladimir Streinu, Dinu Pillat, Al. Paleologu, Sergiu Al. George, I. D. Sârbu, Nicolae Balotă și încă mulți alții. Comuniștii nu știau decât să se folosească de intelectuali pentru propriile scopuri politice și unii dintre aceștia, din oportunism sau naivitate, au acceptat să colaboreze, fără să-și dea seama că erau doar niște bieți "tovarăși de drum", eliminați și chiar persecutați când jenantul rol temporar nu mai prezenta
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
profesor universitar la Facultatea de Litere, ca un element "nociv" (idealist, estetizant, formalist și chiar antisemit), după ce servise regimul "democrat popular" cu o bogată publicistică angajată, ce ni se pare astăzi aiuritoare? Comunismul îi privește cu superioritate și dispreț pe intelectuali, o spusese, știm, Paul Zarifopol. în compensație, societatea actuală ar trebui să dea Cezarului ce este al Cezarului, adică să-i acorde respectul valorii, să-l scoată din starea de umilință (adesea materială), căci, îl citez iarăși pe Zarifopol, intelectualul
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
intelectuali, o spusese, știm, Paul Zarifopol. în compensație, societatea actuală ar trebui să dea Cezarului ce este al Cezarului, adică să-i acorde respectul valorii, să-l scoată din starea de umilință (adesea materială), căci, îl citez iarăși pe Zarifopol, intelectualul a creat ideile, tehnica, religia, politica, el face descoperirile științifice în toate domeniile, uneori, epocale, fiind motorul dezvoltării și al progresului. Fără el, omenirea ar fi inertă, rămasă la nivelul instinctelor, ca să nu spunem, debusolată. S-ar cuveni o mai
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
idei năstrușnice, pe măsura Ťanilor nebunaticiť, eroic de cele mai multe ori, mereu pus pe harță și bășcălie în imensitatea saloanelor interbelice, sobru la nevoie, franțuzit și englezit peste măsură, în scandal cu mentalitatea franceză și engleză, după caz". Și totuși acest intelectual vivace, strălucitor a simțit chemarea divină. Și a abandonat nu doar traiul mirean , ci și confesiunea în care s-a născut, optînd pentru cinul de călugăr ortodox. Chestionat asupra surprinzătoarei metamorfoze, avva se explică tranșant: "L-am întrebat la un
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
într-o generație care asimilase cu frenezie literatura occidentală, autorul Poveștii vorbei, neîncrezător față de europenizare, se retrage în tradiții populare și în cultura de tip răsăritean. Poziția cu totul particulară a autorului în contextul pașoptist a creat după aceea, printre intelectualii români din generațiile următoare, un soi de snobism pro-Anton Pann identificabil pînă astăzi. Imediat ce idealurile pașoptiste au ieșit din uz, iar Junimea a început să critice cu duritate viziunea socială și culturală a primului nostru romantism, umilul și popularul scriitor
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
dacă e revendicarea secolului, dar ar putea fi secolul revendicărilor, deși eu sper ca rezolvarea acestora să nu dureze chiar atît de mult!" Nu putem încheia fără să pomenim de articolul lui Nicolae Stroescu Stînișoară, "Patimile adevărului" (I), unde distinsul intelectual rememorează agonia lui Vlad Georgescu, directorul postului de radio Europa Liberă în anii '80, a cărui tumoare cerebrală a fost provocată de iradierea cu o armă aflată în dotarea Securității române. "Agonia propriu-zisă, care a durat o zi, a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
Odată însă cu ediția din 1973 - ca o consecință a celebrelor ”teze din iulie”, prin care regimul ceaușist milita pentru ”îmbunătățirea activității politico-ideologice”, aservind arta și cultura preceptelor realismului socialist, transformându-le în instrumente de propagandă și aplicând sancțiuni drastice intelectualilor care alegeau să-și păstreze verticalitatea - Festivalul enescian se va transforma treptat, treptat, într-un eveniment cu caracter preponderent național (ediția a VIII-a, din 1979, și alte câteva își pierduseră identitatea distinctă fiind integrate în megaliticul Festival și concurs
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
luna mai s-au împlinit 100 de ani de la nașterea compozitorului, profesorului universitar emerit și dirijor ION DUMITRESCU , personalitate fascinantă a muzicii românești din cea de a doua jumătate a sec. XX. A văzut lumina zilei, într-o familie de intelectuali, în străvechea așezare vâlceană Oteșani. Încă din anii școlii primare, elevul Ion Dumitrescu a dovedit talent și preocupări pentru studiul artei sonore. Desăvârșirea pregătirii sale muzicale a avut loc, în perioada 1933 - 1940, la Conservatorul de Muzică din București.Ulterior
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
ar putea veni doar din această direcție. Problema e planetară. De curând, "indolentul" Frédéric Beigbeder propunea rechemarea la televiziunea publică franceză a lui Bernard Pivot și resuscitarea emisiunii sale clasice, "Apostrophes". Formula lui Pivot, care aduna în jurul grămezilor de cărți "intelectualii inteligenți și romancierii angoasați", a fost un veritabil succes. Și nu numai în Franța. Acum doi ani, televiziunea publică de la noi a propus o emisiune de promovare a cărții ce s-a bucurat de un neașteptat succes. Se numea "Lumea
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]
-
românești: tradiție, credință, biserică. Iată cîteva idei spicuite din volum: fără credință, totul se duce de rîpă; nu există cultură autentică fără dimensiunea ei spirituală; criza României vine din faptul că propaganda a preschimbat adevăratele noastre modele în contra-modele ilicite; intelectualii de astăzi sunt terminați, și nu e nimic de sperat de la ei, rupți cum sunt de tradiția creștină. În schimb, numele invocate ca modele de Dan Puric sînt Mircea Vulcănescu, Iustin Pârvu, }uțea, Noica, Valeriu Gafencu, prințul Alexandru Ghica, părinții
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
starea de spirit pe care o aveai la începutul lecturii nu o vei mai regăsi-o la sfîrșit. Dispoziția ți se va schimba în urma unei fluctuații a cărei cauză stă tocmai în schimbarea de ton a protagoniștilor: treptat, încordarea unor intelectuali care constată că au tipare diferite de gîndire lasă loc seninătății cu care înțeleg să treacă peste deosebirile lor de viziune. Așa se face că, într-o primă etapă, citești cartea cu atenția celui care urmărește o competiție: te preocupă
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]