2,079 matches
-
ideale sau idealizate - nu poate fi contestată. Pentru intelectualii din vechea gardă, dezideratul suprem a constat în unirea provinciilor într-un stat național unitar, toate acțiunile în câmp politic și cultural fiind dedicate acestui scop. Prin raportare la această generație, intelectualitatea interbelică se dorea eliberată de "povara" politicului și fidelă exclusiv creației prin care cultura românească să iasă din anonimat. Intelectualii români par atașați de această misiune până în a doua jumătate a anilor '30. Treptat, extremismul european în ascensiune va exercita
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
această misiune până în a doua jumătate a anilor '30. Treptat, extremismul european în ascensiune va exercita o atracție din ce în ce mai puternică pentru o generație dezamăgită de politicianismul steril ce deconspira faptul că unirea avea și un revers al medaliei. Pentru o intelectualitate a culturii pleda, la începutul deceniului patru, și unul dintre liderii tinerei generații, Mircea Eliade, argumentând că într-o "țară fără posibilități de revendicări politice", "cultura este singurul mijloc de afirmare"34. Neînregimentarea politică - pe care Eliade încă o clama
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
modelul centrului. Misiunea realizării acestei directive aparține intelectualului provinciei a cărui "evadare spre Capitală, denotă și o abdicare dela personalitatea omului care trebuie să învingă și să dinamizeze viața acolo unde nu este"52. Încremenirea provinciei pe care o deplânge intelectualitatea locală se datorează, deci, în parte, și lipsei de implicare a celor ce aleg calea renumelui dobândit în marile centre urbane. În sens contrar celor exprimate de Petrescu sunt și răspunsurile lui Constantin Noica, tânăr filosof afirmat în capitală, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să fie o frescă fidelă a zonei. Teodor Scarlat opinează mult mai tranșant: "Grupările culturale din provincie sunt inutile. Cât mai multe biblioteci sătești, cât mai multe șezători de lectură și nici-o asociație culturală cu fete amorezate și imberbi pretențioși". Intelectualității provinciei dornice de afirmare, Scarlat îi opune culturalizarea redusă a masei țărănești spre care mințile luminate ar fi trebuit să își îndrepte toate eforturile. Pe un ton ironic, tânăra poetă Coca Farago desconsideră, la rândul său, orice merite grupărilor literare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1931, când conducerea sa este preluată de profesorul și animatorul cultural, Tiberiu Crudu, care creează un muzeu regional, o bibliotecă populară, editează publicații și contribuie la realizarea unui album monografic al zonei. În 1924, un alt loc de manifestare a intelectualității l-a constituit Universitatea populară "Nicolae Iorga", inaugurată în sala Teatrului "Mihai Eminescu", având ca președinte un alt membru al corpului didactic botoșănean, profesorul Ariton Iacobeanu. Principala activitate consta în susținerea de prelegeri și proiecții la care participau personalități ale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
deschisă de Nicolae Iorga, cu o expunere despre istoria sufletului omenesc, istoricul vizitând frecvent locul natal și conferențiind pe diferite teme. Societățile muzicale Armonia și Harfa de la Institutul de fete "Goraș" reîncep timid activitatea odată cu 1923, dar locația favorită a intelectualității o constituia Teatrul "Mihai Eminescu" pe scena căruia au urcat marii artiști, precum Tony Bulandra, cel ce și-a serbat aniversarea a trei decenii de carieră la Botoșani, în 193312. Și la teatrul Unirea au loc diferite manifestări culturale, precum
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
capitol ulterior. Alături de cele două reviste au apărut și alte periodice, cu profil cultural sau socio-politic, unele cu o frecvență îndelungată, altele cu caracter efemer 23. Așadar, în atmosfera provincială a Botoșaniului, ambianța culturală interbelică se manifesta cu efervescență, antrenând intelectualitatea locală, în cadrul căreia cadrele didactice sunt actori principali, dar și un public consumator de cultură destul de numeros. Dorohoi. În provincia nord-moldovenească se afirmă și Dorohoiul, județ aflat la granița cu Botoșani, cu o populație de peste 12.000 de locuitori la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
este preluat și de acest liceu. Aici, C. Nottara își va serba retragerea din activitate, iar în 1930, Sadoveanu va sărbători tot în această sală împlinirea vârstei de 50 de ani37. Într-un oraș mai puțin bogat în instituții culturale, intelectualitatea locală se întrunea adesea ad-hoc la farmacia urbei. Germanistul Virgil Tempeanu, Artur Gorovei sau Sadoveanu au ținut veritabile cenacluri literare într-o astfel de locație neobișnuită 38. În acest decor, Eugen Lovinescu părea "izolatul orașului", deși a fost surprins adesea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
În interbelic s-au afirmat câteva societăți culturale evreiești, alături de secția locală a Ligii Culturale și de biblioteca publică. Tipografiile locale I. Bendit, Cultura și M. Saidman au publicat, încă din 1877, producția intelectuală a zonei 40. Cu mari eforturi, intelectualitatea locală publică periodic, începând cu 1932, revista literară Înmuguriri, sub direcțiunea lui Mihail Havriș și a profesorului Virgil Tempeanu, deschisă tinerelor talente, dar și colaboratorilor de renume: Lovinescu, Sadoveanu, Artur Gorovei, Leca Morariu. Suceava. Fostă reședință a Moldovei lui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prin activitățile extrașcolare ale Liceului de băieți Ștefan cel Mare, dar și prin evenimentele organizate de societățile culturale din oraș43. Societatea corală Ciprian Porumbescu are meritul de a fi susținut nenumărate concerte pentru strângeri de fonduri, grupând, în același timp, intelectualitatea locală implicată activ în problemele orașului. Se disting figurile profesorilor și animatorilor culturali, Ilarion Bereznițchi și Ștefan Pavelescu, cu contribuții majore în însuflețirea vieții culturale sucevene. Reuniunea corală a organizat însă și conferințe prezidate, în general, de Ștefan Pavelescu, precum
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
conferință organizată în 1926 sub egida Ligii Culturale de către Eliza Grigoriu pe tema Incapacității juridice a femeii măritate în România 47. Biblioteca centrală asigura lecturile necesare publicului cititor, dar și periodicele românești, bine ordonate prin grija profesorului Cornel Sorocean 48. Intelectualitatea locală se grupa în jurul publicațiilor Glasul Bucovinei, Junimea literară și Făt-Frumos, reviste la care nu colaborau doar publiciști din provincie, ci și din capitală. Impactul asupra publicului românesc se reflectă, de exemplu, din statistica cititorilor Junimii literare întocmite în 1925
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1932, sala găzduiește concertul susținut de violonistul George Enescu. De altfel, cultura germană se menține în atmosfera rădăuțeană prin manifestări artistice, dar și prin filmele germane derulate în cinematograful din sala Societății Germane de Lectură 55. Câteva reviste au antrenat intelectualitatea locală: Luceafărul Carpaților ce apare din 1927, Îndrumarea ce conține o pagină dedicată exclusiv literaturii și în care publică tinerii scriitori bucovineni, Bukowiner Wochenpost, periodic săptămânal ce apare din 1932 și care conține studii valoroase de istorie locală semnate de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
creșterea vitelor. Zona a fost exploatată însă și turistic, stațiunile balneo-climaterice din județ fiind renumite. Mediu îmbibat de tradiții românești păstrate din vechime, Câmpulung Moldovenesc purta în interbelic renumele unui focar de naționalism întreținut de mase și personalitățile din zonă66. Intelectualitatea locală activa atât în jurul Liceului Dragoș Vodă, cât și în cadrul câtorva societăți culturale (Arcașul, Rarăul, Școala română, Cabinetul de lectură Deșteptarea), societăți evreiești sau aparținând unor categorii profesionale 67. Gura Humorului. Prima menționare documentară a localității are loc în 1490
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
este capitală de județ 68. Oraș de munte cu un aspect neurban și cu o viață culturală destul de redusă, Gura Humorului se remarca în anii interbelici prin cele 13 societăți culturale organizate de diferite categorii profesionale, de minoritari sau de intelectualitatea zonei, între care: Școala Română, Clubul Român, Societatea culturală germană, Societatea Macabea, etc. Liceul de băieți Principele Carol mobiliza, de asemenea, profesorii și elevii în diferite manifestări culturale ce se bucurau de un public numeros. Vatra Dornei. Constituită ca localitate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
țară în care cultura a proiectat, la acele vremuri, o undă de lumină. Pulsația culturală este tributară, în mare măsură, și animatorului cultural: intelectualul provinciei. 2.1 Ipostaze ale intelectualului în provincie: profesionistul și animatorul cultural Pentru a stabili ponderea intelectualității în ansamblul societății nord-moldovenești în deceniile interbelice, dar și pentru a determina care sunt categoriile reprezentative în această perioadă, voi utiliza datele statistice ale Recensământului populației din 1930. Pornind de la constatarea că profesioniștii intelectuali sunt concentrați în trei categorii ("instituții
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
două domenii acele ramuri care sunt relevante pentru analiza noastră. Apoi, personalul aferent specializărilor va fi defalcat pe două coloane - liber profesioniști și salariați - menționând, firește, că nu toți au studii superioare sau funcții intelectuale. De asemenea, avem în vedere intelectualitatea din principalele centre urbane. În analiza pe verticală a coloanelor din tabelul 2 remarcăm preponderența funcționarilor din administrație (27%). Totuși, nu considerăm că această categorie include majoritatea profesioniștilor intelectuali din nordul Moldovei. Așa cum au fost inserate în recensământ, datele nu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
existența de pe urma creației sunt foarte puțini. Observăm totuși că orașul Botoșani conferă zonei cel mai ridicat număr de artiști. În fine, remarcăm procentul de doar 3% atribuit reprezentanților bisericii, ceea ce reflectă gradul avansat de laicizare a societății românești moderne. Pentru intelectualitatea ecleziastică s-au avut în vedere doar practicanții religiei ortodoxe. Din acest motiv, în orașele bucovinene, caracterizate de o mai mare varietate etnică și religioasă, numărul fețelor bisericești ortodoxe este mai redus. Tabel 2. Structura profesiilor intelectuale în centrele urbane
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
grad larg de relativitate, întrucât nu toți acești indivizi se pliază pe ceea ce am denumit generic "intelectual". Pe de altă parte, dacă am fi luat în calcul doar liber profesioniștii, rezultatele foarte scăzute ar fi distorsionat și mai mult imaginea intelectualității în ansamblu. În ceea ce privește ponderea acestei pături în cadrul populației active nord-moldovenești, tabelul 3 oferă date relevante. În orașele nord-moldovenești din Vechiul Regat, pătura intelectuală poate fi estimată la o medie de 7% din rândul populației active. O pondere destul de mică, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din Vechiul Regat, pătura intelectuală poate fi estimată la o medie de 7% din rândul populației active. O pondere destul de mică, dar cu o evoluție remarcabilă, dacă luăm în considerare, de exemplu, ponderea de 0,55% pe care o ocupa intelectualitatea în Botoșani, la sfârșitul secolului al XIX-lea. În schimb, în orașele bucovinene cercetate, media intelectualității se apropie de procentul de 5%. Rădăuți și Suceava sunt centrele urbane reprezentative ale zonei, conferind cea mai mare masă de intelectuali. Diferența procentuală
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
active. O pondere destul de mică, dar cu o evoluție remarcabilă, dacă luăm în considerare, de exemplu, ponderea de 0,55% pe care o ocupa intelectualitatea în Botoșani, la sfârșitul secolului al XIX-lea. În schimb, în orașele bucovinene cercetate, media intelectualității se apropie de procentul de 5%. Rădăuți și Suceava sunt centrele urbane reprezentative ale zonei, conferind cea mai mare masă de intelectuali. Diferența procentuală dintre cele două microregiuni este conferită atât prin numărul total al populației din fiecare zonă (peste
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
internațională a unui stat est-european rămas mult în urma Occidentului. Modernizarea prin cultură a fost asumată de Ministerul Instrucțiunii Publice prin elaborarea unei politici culturale în cadrul căreia educația deținea rolul cheie. Educația devine astfel instrumentul de creare a elitelor și a intelectualității care ulterior vor avea menirea de a imprima țării tendințele modernizatoare. Dacă desăvârșirea educației se obține prin specializarea în cadrul instituțiilor de învățământ superior, sursa primară a formării intelectualilor a constituit-o însă sistemul de învățământ secundar - liceul. În deceniile interbelice
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
după ce te dedici artei sau științei, tot statul te lasă în mizeria propriilor mijloace. Apoi, e o lege organică - toate clasele sociale tind spre intelectualism. Fascinația intelectualismului e uriașă 60. Așadar, educația nu poate fi eliminată din ecuație atunci când investigăm intelectualitatea română. Mai mult, problema educației s-a pliat întotdeauna pe dezbaterile istoriei moderne și contemporane, căci această noțiune nu desemnează doar un mecanism formator al individului, ci, devine, în anumite contexte, instrument politic în slujba unor țeluri concrete. O astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Un accent deosebit a fost pus pe implicarea elevilor și a profesorilor în evenimente extrașcolare ce au completat educația conferită în sălile de clasă. Preocupările dascălilor, redate prin publicațiile școlii sau cele personale, au reliefat poziția acestora bine conturată în cadrul intelectualității provinciei, unele nume înscriindu-se în galeria celor care au contribuit substanțial la ridicarea nivelului cultural al zonei. La baza micromonografiilor școlare s-au aflat lucrări generale de istorie a învățământului, dar și istorii întocmite, de-a lungul vremii, de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
simple instanțe educaționale. Prin evenimentele culturale inițiate în cadrul școlii, dar și prin antrenarea profesorilor și elevilor în activități creative extrașcolare, Liceul Laurian a menținut pulsul cultural al zonei la un nivel ridicat, fiind și o veritabilă sursă de formare a intelectualității ce s-a manifestast ulterior pe plan local sau național. Aula școlii a găzduit numeroase conferințe organizate sub egida Universității Populare "Nicolae Iorga". Personalități de marcă ale vremii formate pe băncile Laurianului au răspuns frecvent invitației de a împărtăși publicului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
trăirile de o rară frumusețe spirituală, pentru educația patriotică și stilul de muncă, dobândite în acei ani, cu puternică influență asupra întregii vieți. Generoasă școală!"140. De altfel, monografiile dedicate acestei instituții subliniază aportul liceului în procesul de plămădire a intelectualității moldovenești, atât prin faptul că a reprezentat prima școală de nivel mediu pentru copiii români, cât și prin corpul didactic de elită 141. O activitate științifică și culturală impresionantă au desfășurat profesorii acestui liceu, mărturie fiind și studiile publicate încă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]