9,535 matches
-
cât avem termeni de comparație mult mai îndrăzneți în libertinaj. În această direcție, ar putea fi revendicat ca un precursor, dar cu o perspectivă mai complexă asupra sexualității. H. Bonciu nu reprezintă un pericol real pentru ierarhia consacrată a valorilor interbelice. Din această parte, nu e nici o speranță de schimbare a canonului. Cu M. Blecher e altceva. Atentatul pus în seama lui H. Bonciu e o simulare, care poate produce o oarecare emoție în lumea istoricilor literari. H. Bonciu, un experimentalist
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
a statului român, care, se știe bine, a avut parte în istoria sa de o mișcare politică fascista, legionarismul, de care încă nu s-a dezis oficial? Sau poate, de ce nu, o critică ironică și subtilă la adresa nostalgiei după perioada interbelică a unor intelectuali români contemporani? Sau poate că a fost pur și simplu o suplinire a lipsei de talent prin dorința de a șocă cu orice preț, așa cum s-a spus5. Se pare însă că un gest artistic este plurisemantic
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
spuselor și "acțiunilor efective ale lui din acea perioadă și nu a declarațiilor sale ulterioare sau a interpretărilor făcute pe baza acestor declarații"4. Asumând opinia teoreticianului Daniel Șandru, constat că o bună parte dintre "cei mai importanți intelectuali din interbelic au girat și au justificat atitudinile și deciziile politice de factură totalitara. În spațiul românesc, intelectualii marcanți nu au fost doar simpli prizonieri ai fantasmelor totalitare - fie că avem în vedere nazismul, fie că ne referim la bolșevism -, ci au
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la promovarea acestor veritabile "religii politice". [...] Acești intelectuali publici au fost adepți ai populismului de factură fascista, s-au înregimentat într-o mișcare mesianica al cărei scop era abolirea democrației parlamentare și au influențat mersul timpului în care trăiau. [...] În interbelic [...] vocile importante pot fi înscrise cu succes în "corul" european al susținătorilor celor două tipuri de populism ce se manifestă în epoca, anume fascismul și comunismul. Pe de altă parte, puțini intelectuali sesizează iluzia celor două viziuni ideologice, menținându-și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dacă a fost un simplu interpret sau un profet adevărat sau mincinos, ori un antreprenor literar"6, scria Anton Golopenția în 19377. În acest studiu, folosind rezultatele istoriei orale și metodă biografiei reprezentative, voi arăta că în vreme ce unii intelectuali publici interbelici au justificat inclusiv violență și caracterul antipolitic al ideologiei totalitare - dupa expresia lui Șandru - alții au preferat atitudini moderate, democratice, ba mai mult, au atras atenția asupra riscurilor totalitarismului, așa cum este cazul lui Gusti în 1920 în legătură cu bolșevismul 8, sau
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de Mișcarea Legionara pentru a-și atinge propriile scopuri 45. Modelul Legiunii a fost imitat de organizațiile noi apropiate Regelui: Straja țării ar fi trebuit să reducă din influență Legiunii asupra copiilor și adolescenților 46. Istoricul Pippidi apreciază că în interbelic Salvatorul națiunii s-a întrupat în Codreanu și, ca replică de stat, în Regele Carol al II-lea47. Școală Sociologică a suferit la mijlocul anilor '30 disidente pe masura ce o parte dintre membri au fost afectați de procesul de rinocerizare în desfășurare. Grupul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
politique: la figure de Dimitrie Gusti", Leș Études Sociales, Nr. 153-154, 2011, p. 13. 4 Zoltán Rostás, "A fost Dimitrie Gusti (doar) tehnician în guvernul țărănist?", Sociologie Românească, nr. 1-2, 2014. 5 Daniel Șandru, "Intelectuali și capcane politice în România interbelică", Sociologie Românească, nr. 2, 2012. 6 Anton Golopenția, Îndreptar pentru tineret, Editura Enciclopedica, București, 2015, p. 198. 7 Îndreptar pentru tineret, publicat și stabilit de Sanda Golopenția și Ruxandra Guțu Pelayya în 2015 la Editură Enciclopedica, a fost conceput de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la societatea viitoare", Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn ÎI, nr. 1, 2, 3, Tipografia Gutenberg, Șoc. Anonimă - Editură Științifică, București, 1920/1993. 9 Petre Andrei, Fascism, Editura Institutul European, Iași, 2013. 10 Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școală gustiană între carlism și legionarism, Editura Curtea Veche, București, 2012, p. 167. 11 Lucian Boia, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii primului război mondial, Editura Humanitas, București, 2009, pp. 233-234. 12 Dimitrie Gusti, Andrei Bârseanu și naționalismul, Discurs rostit
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
este, dar dintr-un punct de vedere cam superficial". 40 Antonio Momoc, op. cît., 2013, p. 104. 41 Florin Țurcanu, Mircea Eliade -Prizonierul istoriei, Editura Humanitas, București, 2007, p. 362. 42 Roland Clark, Sfântă tinerețe legionara. Activismul fascist în România interbelică, Editura Polirom, Iași, 2015, p. 223, p. 228. 43 Dragoș Zamfirescu, Legiunea Arhanghelului Mihail. De la mit la realitate, Editura Enciclopedica, București, 1997, pp. 196-197. 44 Zoltán Rostás, interviu cu Constantin Marinescu: "Noi pe legionari nu-i contracaram decât prin mijloacele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
p. 194. 55 Vezi Mircea Vulcănescu, Nevoia de unitate a spiritului meu mi-a impus sinteză: Între Dimitrie Gusti și Nae Ionescu, în De la Nae Ionescu la "Criterion", Editura Humanitas, București, 2003. 56 Ionuț Butoi, Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015, p. 298. 57 Vezi Roland Clark, op. cît., pp. 140-141, p. 149. 58 Ionuț Butoi, op. cît, p. 154. Vezi și notă 42. 59 Ibidem, p. 298. 60 Ibidem, pp. 48-49. 61 Vezi Antonio Momoc
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Ionuț Butoi, op. cît, p. 154. Vezi și notă 42. 59 Ibidem, p. 298. 60 Ibidem, pp. 48-49. 61 Vezi Antonio Momoc și Ionuț Butoi, "Dialog pe marginea unei cărți despre Mircea Vulcănescu. Este posibilă o "altfel" de abordare a interbelicului românesc?", http://www.cooperativag.ro/dialog-pe-marginea-unei-carti-la-ce-ajuta-si-ce-propune-o-microistorie-a-interbelicului-romanesc/, publicat pe 14 decembrie 2015. 62 Antonio Momoc, op. cît., 2012, p. 58. Bibliografia AMZĂR, Dumitru, Cristian, "Naționalismul Tineretului", editata de Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1936
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1937. BOIA, Lucian, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, Editura Humanitas, București, 2009. BOIA, Lucian, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011. BUTOI, Ionuț, Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015. CHIOVEANU, Mihai, Fetele fascismului. Politică, ideologie și scrisul istoric în secolul XX, Editura Universității din București, 2005. CLARK, Roland, Sfântă tinerețe legionara. Activismul fascist în România interbelică, Editura Polirom, Iași, 2015. FĂRCĂȘANU, Mihail, Monarhia socială
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2011. BUTOI, Ionuț, Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015. CHIOVEANU, Mihai, Fetele fascismului. Politică, ideologie și scrisul istoric în secolul XX, Editura Universității din București, 2005. CLARK, Roland, Sfântă tinerețe legionara. Activismul fascist în România interbelică, Editura Polirom, Iași, 2015. FĂRCĂȘANU, Mihail, Monarhia socială, Editura Domino, București, 2006/1940. GOLOPENȚIA, Anton, Îndreptar pentru tineret, Editura Enciclopedica, București, 2015. GUSTI, Dimitrie, Introducere în cursul de istoria filosofiei grecești, etică și sociologie, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lungă a "chestiunii țărănești"", în Dilemă Veche, ăn X, nr. 473, 7-13 martie, 2013. MOMOC, Antonio, "L'École sociologique de Bucarest et l'activisme politique", în Leș Études Sociales, Nr. 153-154, pp. 89-108, 2011. MOMOC, Antonio, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școală gustiană între carlism și legionarism, Editura Curtea Veche, București, 2012. MOMOC, Antonio, "Engineering A Good Society: The Sociological School Of Bucharest Național Project For Building România", în European Journal of Science and theology, Vol. 9, Supplement 2, pp. 95-104
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Henri H., Amintiri și gânduri din vechea școală a "monografiilor sociologice", Editura Minerva, București, 1981. STASZ, Bird, Ulrich, Louis (editori), Istorie orală - Spunem povești și scriem despre viața, Editura Corint, București, 2000. ȘANDRU, Daniel "Intelectuali și capcane politice în România interbelică", în Sociologie Românească, nr. 2, 2012. ȚURCANU, Florin, Mircea Eliade - Prizonierul istoriei, Editura Humanitas, București, 2007. ȚURCANU, Florin, "Sociologie et politique en Roumanie", "Intellectuels, histoire et sciences sociales", Cahiers Jaurès, Éditeur: Société d'études jaurésiennes, nr. 210, 2013/4. VULCĂNESCU
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Roma-Bari, 1987. Resurse electronice: "Dezbateri și Polemici. În jurul numărului Leș études sociales dedicat Școlii Gustiene", http://www.cooperativag.ro/dezbatere-les-etudes-sociales-scoala-gustiana/, publicat la 24 iunie 2013. "Dialog pe marginea unei cărți despre Mircea Vulcănescu. Este posibilă o "altfel" de abordare a interbelicului românesc?", http://www.cooperativag.ro/dialog-pe-marginea-unei-carti-la-ce-ajuta-si-ce-propune-o-microistorie-a-interbelicului-romanesc/, publicat pe 14 decembrie 2015. Memoria publică a Holocaustului în postcomunism* (The public memory of Holocaust în post communism) Alexandru FLORIAN Abstract. Just after 1989, the public space became, naturally, opened for the pluralistic
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
personajul pozitiv", de către autorități sau organizații civice, a unor conducători sau militanți activi ai legionarismului: Valeriu Gafencu, Ion Gavrilă Ogoranu. Tot aici ar putea fi incluse și omagierile aniversar-comemorative, busturile, numele de străzi sau instituții, ale unor reprezentanți ai culturii interbelice care au îmbrățișat valorile ideologiei de extremă dreaptă. Opțiuni ideologice care astăzi sunt diagnosticate ca fiind "derapaje de tinerețe". O situație specială, întrucat intră sub incidența OUG 31/2002 care interzice cultul criminalilor de război o reprezintă publicitatea făcută unor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
judecat criminali de război. Această ambiguitate memorialistica, cu avantajarea valorii naționale în dauna valorii umaniste, promovată prin discursul public al elitei intelectuale cu influență, nu face decât să rostogolească bulgarele de zăpadă al memoriei publice ce actualizează extremismul de dreapta interbelic. Mesajele s-au preluat și amplificat prin media. 2. Organizații nonguvernamentale care au ca strategie actualizarea ideologiei Mișcării Legionare, a legionarismului că spiritualitate se folosesc de două sintagma simple: ortodoxismul Mișcării și prezența legionarilor în lupta armată anticomunista din anii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
bine de două decenii consideră că le conferă dreptul la recunoaștere publică. Busturi, plăci memoriale, denumiri de instituții, titlul de cetățean postmortem solicitate și acordate de la administrația locală. Cine ar spune " Nu", astăzi, acțiunii de promovare a memoriei unui personaj interbelic care a fost "sfânt al închisorilor comuniste", "luptător anticomunist cu arma în mână", desi identitatea lui istorică este aceea de legionar?! Pentru a reuși mai bine, ong-uri prolegionare și-au schimbat strategia și recunosc victimele Holocaustului. Dar, invocând principiul "Gulag
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ar trebui să vină în România și 11% doar să viziteze România. În acest context amintesc alte informații statistice care, fără a le suprapune peste cele de astăzi, pot contribui la o reflecție despre etică memoriei. La ultimele alegeri democrate interbelice, decembrie 1937, extremă dreaptă a obținut 24% (LANC 9% și Mișcarea Legionara 15%). În octombrie 1940, la o lună după instaurarea Statului Național Legionar, Mișcarea Legionara, singura formațiune politică legală, scotea deja în stradă zeci și sute de mii de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dizidenți și în anticomuniști. Toate aceste metamorfozări s-au produs sub emblemă anticomunismului, care s-a vândut bine după Revoluție. Această mișcare amplă a cuprins atât anticomuniștii sinceri (foști deținuți politici, dizidenți, oameni în vârstă ce au prins viața politică interbelică, tineri neafectați de comunism), cât și cabotinii sau anticomuniștii postcomuniști. Cu timpul, anticomunismul a fost compromis prin mutilarea legii lustrației, prin eșecul condamnării reale a comunismului (rămasă mult timp la simplă declarare de către Președintele României a comunismului drept "regim criminal
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
aspecte contradictorii, în genul celor manifestate la 13-14-15 iunie 1990 sau în septembrie 1991. Depășirea lor organică este posibilă și necesară, pentru a se ajunge, realmente, la o societate civilă, la un stat de drept, care să readucă, între granițele interbelice, pe românii de pește Prut"16. Manualele unice au fost reeditate în fiecare an până la sfârșitul anilor 1990, fiind, conform unui inspector școlar actual din Ministerul Educației "astăzi regretate de unii dintre profesorii care se apropie de sfârșitul carierei și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în continuare menită să dea naștere "omului nou" care, de această dată, să accepte democrația. Schimbarea din 1999 Schimbarea propriu-zisă a intervenit în 1999 prin introducerea manualelor alternative. Era un fel de reîntoarcere la o "vârstă de aur" din perioada interbelică, mitizata de noul discurs cultural și în căutare de modele dinaintea comunismului. Această întoarcere la manuale alternative nu a avut loc fără dezbateri intense. Inițiativa Ministerului Educației a fost criticată în presă și chiar în Parlament de un grup de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cultura română. Dacă în vremuri comuniste cercetările umaniste în domenii universale nu erau cu putință, întrucât trompeta patriotardă era precumpănitor stimulată să răsune, azi avem datoria să stimulăm tânăra generație să-și demonstreze și în acest fel forța creatoare. Perioada interbelică reușise sincronizarea cu Europa din puctul de vedere al activității academice. Universitățile românești deveniseră centre serioase de cercetare, Academia Română avea un prestigiu definitiv consacrat printr-o lungă activitate și ținută morală exemplară (nu au existat atunci acuzații întemeiate de plagiat
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
adăugat? Că acest negativism se diluează în substanța compozită a jurnalului: relatări amoroase și casnice, fragmente de poezii, scrisori, prefețe, idei pentru roman, teatru, reproduceri din ,enormitățile presei", reflecții despre revoluție, despre ,guvernul nostru", despre diferența dintre comunismul revoluționar (cel interbelic) și cel guvernamental, despre romanul său favorit, Bietul Ioanide (,Prestigiul culturii se salvează în RPR prin această carte"). Că, marginalizat, spre sfârșit de an 1953 hotărăște să-și scrie opera ,numai pentru sertar. N-am ce căuta în concertul dezolant
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]