2,026 matches
-
susținerii intereselor acestora. De asemenea, europarlamentarul liberal susține îmbunătățirea modulului în care este percepută România la nivel european printr-o activitate eficientă derulată în cadrul Legislativului European. În calitatea sa de europarlamentar are posibilitatea de a adresa Comisiei Europene întrebari și interpelări prin care să solicite explicații și informații asupra aplicării legislației în statele membre UE sau asupra modului în care Comisia vede soluționată o anumită problemă. Comisia pentru Dezvoltare Regională, unde Ramona Mănescu ocupă funcția de coordonatoare a grupului ALDE, este
Ramona Mănescu () [Corola-website/Science/310485_a_311814]
-
din 1851. Napoleon consideră că Franța era pregătită pentru liberalizare. După 1860 a luat măsuri prin care întărea puterea legislativă. Deputații aveau în sfârșit drepturi de a elabora legi, de a-și spune punctul de vedere și puteau să facă interpelări la adresa unui ministru. Bugetul putea fi discutat și votat pe capitol și se puteau verifică sumele și cheltuielile. În 1863 au loc alegeri libere. Administrația imperial nu mai intervenise. Opoziția putea să se manifeste. În corpul legislative s-a creat
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
constituirea sindicatelor și de acordă drept de grevă. Napoleon încerca să se asocieze cu proletariatul. În Internațională I s-au înscris 250 000 de francezi. Nu existau partide organizate, ci doar secții naționale. În 1867 deputații au primit drept de interpelare. În 1868, legile restrictive despre presă au suferit modificări radicale. Puteau fi publicate ziare republicane și chiar ziare de opoziție acerbă la adresa lui Napoleon al III-lea. În 1869 au loc ultimele alegeri în care s-au desfășurat campanii electorale fără ca
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
materializată prin publicarea neautorizată a unor fragmente din corespondența diplomatică între România și alte puteri, care aduceau atingere intereselor Austriei, prin dezvăluirea obiectivelor și politicii duse de Brătianu cu privire la chestiunea Dunării. Publicarea telegramelor diplomatice de către a fost urmată de o interpelare atât în Senatul României, cât și în Camera Deputaților, prin care se cerea trimiterea sa în judecată conform art. 305 Cod Penal. Propunerea a căzut la vot. În același an a fost trimis din nou în misiune la Paris. În
Nicolae Calimachi-Catargiu () [Corola-website/Science/306195_a_307524]
-
și Adolf Hitler, cu care are convorbiri, confirmă oferta făcută României. Ulterior, oferta va fi reînnoită, în urma unor convorbiri cu aceiași oficiali, în 7 noiembrie 1936 și în 16 noiembrie 1936. "Combinațiile" lui Nicolae Titulescu vor face obiectul mai multor interpelări în parlament ale lui Gheorghe Brătianu, numit lider fascist de "Pravda" din 15 decembrie 1936. Nicolae Titulescu va fi demis în 29 august 1936, printre altele și pentru faptul că cedase cu de la sine putere comuniștilor spanioli, o comandă românească
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
granițele interbelice ale Poloniei erau nule și neavenite. Înțelegera sovieto-poloneză a fost semnat pe 30 iulie 1941, iar Anthony Eden a adus în aceiași zi în mod oficial la cunoștința Camerei Comunelor semnarea documentului mai sus menționat. Ca răspuns la interpelarea unui deputat cu privire la angajamentele britanice, Eden a declarat că: "Schimbul de note pe care tocmai l-am citit în fața Camerei nu implică nicio garantare a frontierelor de către guvernul Maiestății Sale." Polonezii au avut un mai mare succes în obținerea acordului
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
2308 de luări de cuvânt în 222 de ședințe și 9 propuneri legislative inițiate (în primul mandat) și 133 de luări de cuvânt în 91 de ședințe, 29 de declarații politice, 25 de propuneri legislative initiate, 26 de întrebari și interpelari și 10 moțiuni (în al doilea mandat). A demisionat din funcție la 24 iunie 2004, în urma alegerii sale ca primar al Sectorului 1. La alegerile locale din 2004, a obținut primul mandat de primar al Sectorului 1 din București, fiind
Andrei Chiliman () [Corola-website/Science/305508_a_306837]
-
Parlamentar P.D.L. până în februarie 2009. În ultima legislatură a avut 150 de luări de cuvânt în 117 ședințe, 93 de declarații politice, 4 luări de cuvânt în Biroul Permanent al Camerei, 65 de propuneri legislative inițiate, 433 de întrebări și interpelări și 3 moțiuni. A fost ales Deputat în Parlamentul României în circumscripția electorală nr. 13 Cluj pe listele Alianței D.A. (P.D.-P.N.L). În legislatura 2004-2008 a fost membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, secretar al Comisiei
Daniel Buda () [Corola-website/Science/305554_a_306883]
-
decembrie 2007). În calitatea sa de deputat a avut 84 de luări de cuvânt (în 61 de ședințe), 33 de declarații politice, 1 luare de cuvânt în Biroul Permanent al Camerei, 75 de propuneri legislative inițiate, 92 de întrebări și interpelări, 6 moțiuni și a fost membru în 3 comisii de mediere. Este membru al Partidului Democrat (ulterior Partidul Democrat Liberal, în prezent Alianța România Dreaptă) din anul 1998. Între anii 200-2005 a ocupat funcția de vicepreședinte al P.D. Cluj. Din
Daniel Buda () [Corola-website/Science/305554_a_306883]
-
generații. A sprijinit de asemenea și modernizarea și dotarea cu aparatură a spitalelor vâlcene, convingând Guvernul României să aloce sumele necesare. Ca deputat și apoi ca senator a devenit liderul parlamentarilor din punct de vedere al numărului de întrebări și interpelări adresate guvernelor României din ultimii 8 ani. Are cele mai multe luări de cuvânt în plenul Parlamentului și a depus până acum aproximativ 100 de propuneri legislative legate de creșterea pensiilor, indemnizația mamelor, sprijin pentru Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, taximetrie, crearea de
Emilian Valentin Frâncu () [Corola-website/Science/305572_a_306901]
-
teritoriile pe care le ocupăm problema evreiască se va rezolva pînă la finele anului. Speer este indicat de cîteva ori în discurs iar Himmler părea că i se adresa personal. În cartea " În interiorul celui de-al treilea Reich" Speer menționează interpelarea sa pentru oficiali (care a avut loc mai devreme în acea zi) dar nu menționează discursul lui Himmler. În 1971 istoricul american Erich Goldhagen a publicat un articol susținând că Speer a fost prezent la discursul lui Himmler: După Fest
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
2016 a fost Președinte al Consiliului Județean Bihor. În cele 3 mandate de parlamentar, Cornel Popa a avut 85 de inițiative legislative, 19 legi promulgate, 95 de declarații politice, 120 de luări de cuvânt în plen, 119 de întrebări sau interpelări și 14 moțiuni depuse. Mandatul său de președinte al Consiliului Județean Bihor, a fost cel mai bun mandat din istoria instituției, fiind marcat de cifre precum 120 milioane euro fonduri europene atrase în județul Bihor, prin 22 de proiecte, din
Cornel Popa (politician) () [Corola-website/Science/305312_a_306641]
-
două Grupuri de prietenie cu Parlamentele altor state: Grupul parlamentar de prietenie cu India și Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Suediei.<br> A avut în parlament, 28 luări de cuvânt (în 27 ședințe), 17 declarații politice, 2 întrebari și interpelări, a participat la 10 moțiuni și a fost membru în comisiile de mediere ale inițiativelor legislative conform listei. Din intervențiile și declarațiile politice amintim: Adunarea aniversară Ion Mocioi, la 75 de ani (1) <br> Adunarea aniversară Ion Mocioi, la 75
Ion Mocioi () [Corola-website/Science/305323_a_306652]
-
Comisii permanente: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională Comisii speciale: Comisia specială pentru îmbunătățirea propunerii legislative privind sistemul de decorații al României Activitatea parlamentară în cifre: Luări de cuvânt: 23(în 19 ședințe) Declarații politice: 2 Întrebări și interpelări: 17 DEPUTAT Ales deputat în circumscripția electorală nr.1 Albă Formațiunea politică: PD - Partidul Democrat Grupul parlamentar: Grupul parlamentar al Partidului Democrat Comisii permanente: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională Comisii speciale: Comisia specială pentru îmbunătățirea propunerii legislative
Corneliu Dorin Gavaliugov () [Corola-website/Science/305329_a_306658]
-
Comisii permanente: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională Comisii speciale: Comisia specială pentru îmbunătățirea propunerii legislative privind sistemul de decorații al României Activitatea parlamentară în cifre: Luări de cuvânt: 23(în 19 ședințe) Declarații politice: 2 Întrebări și interpelări: 17 Ales senator în circumscripția electorală nr.1 ALBĂ PD-Partidul Democrat Grupul parlamentar al Partidului Democrat Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională Comisia economică, industrii și servicii (sep. - noi. 1998 Comisia specială pentru elaborarea proiectului de modificare și
Corneliu Dorin Gavaliugov () [Corola-website/Science/305329_a_306658]
-
cererea grupului parlamentar PSD. A fost ales deputat în anul 2000, în circumscripția electorală nr.17 Dolj. În precedenta legislatură, a avut 58 de luări de cuvânt și alocuțiuni în cadrul a 37 de ședințe ale Camerei Deputaților, două întrebări și interpelări și șapte propuneri legislative (împreună cu alți parlamentari), printre care: În anul 2005 a fost ales euro-observator din partea României în Parlamentul European, fiind membru al Comisiei de Buget (până în iunie 2006). Activitatea parlamentară în legislatura actuală: 100 de luări de cuvânt
Valeriu Ștefan Zgonea () [Corola-website/Science/305380_a_306709]
-
până în iunie 2006). Activitatea parlamentară în legislatura actuală: 100 de luări de cuvânt în plenul Camarei Deputaților (în 71 de ședințe), 33 de declarații politice cu impact în viața politică românească, 28 de propuneri legislative inițiate, 30 de întrebări și interpelări adresate Executivului, 8 moțiuni. O serie dintre propunerile legislative inițiate de Valeriu Zgonea sunt reglementări, precum: Din 2012, de la începutul mandatului său ca președinte al Camerei Deputaților, a susținut cu tărie activarea dimensiunii parlamentare a relațiilor diplomatice și dezvoltarea colaborării
Valeriu Ștefan Zgonea () [Corola-website/Science/305380_a_306709]
-
a parteneriatelor între România și organizațiile regionale și internaționale, adunările naționale ale altor țări, think-thank-urile străine, universități și ONG-uri. Unul dintre principalele obiective declarate la preluarea mandatul a fost modernizarea corpului legislativ, fapt pentru care a dezvoltat programul de interpelări ”Ora Premierului” și ”Ora Ministrului” și a dinamizat procesul de transpunere a Directivelor Europene în legislația românească. Ca parte a programului de schimbare a culturii instituționale a inițiat procedura de modificare a Statutului deputaților și senatorilor (2013), prin care s-
Valeriu Ștefan Zgonea () [Corola-website/Science/305380_a_306709]
-
despre o moarte iminentă, ci una rânduită de destin. În unele variante culese la începutul secolului al XX-lea, în replica mioarei sunt preluate deja toate elementele necesare pentru a reface contextul narațiunii, fârtații fiind îndepărtați. Astfel, balada debutează cu interpelarea ciobanului: “- Mioriță, riță, / Cu lâna prăviță, / Cu gura de țâță, / De trei zile-ncoace / Gura nu-ți mai tace. / Ori iarba nu-ți place? / - Stăpâne, stăpâne, / Rămânem cu tine. / S-a vorbit muntean / Și cu moldovean / Tăt să mi-l
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
884 din 22 decembrie 2012, cu lit. b). e) alte persoane care îndeplinesc funcții publice, în cazurile prevăzute de lege. ... Articolul 16 (1) Primul-ministru prezintă Camerei Deputaților și Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului și răspunde la întrebările ori interpelările care îi sunt adresate de către deputați sau senatori. ... (2) Primul-ministru poate desemna un membru al Guvernului să răspundă la întrebările și interpelările adresate Guvernului de către deputați sau senatori, în funcție de domeniul de activitate ce formează obiectul interpelării. Articolul 17 Primul-ministru contrasemnează
LEGE nr. 90 din 26 martie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273049_a_274378]
-
1) Primul-ministru prezintă Camerei Deputaților și Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului și răspunde la întrebările ori interpelările care îi sunt adresate de către deputați sau senatori. ... (2) Primul-ministru poate desemna un membru al Guvernului să răspundă la întrebările și interpelările adresate Guvernului de către deputați sau senatori, în funcție de domeniul de activitate ce formează obiectul interpelării. Articolul 17 Primul-ministru contrasemnează decretele emise de Președintele României, în cazul în care Constituția prevede obligativitatea contrasemnării acestora. Articolul 18 (1) În scopul rezolvării unor probleme
LEGE nr. 90 din 26 martie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273049_a_274378]
-
răspunde la întrebările ori interpelările care îi sunt adresate de către deputați sau senatori. ... (2) Primul-ministru poate desemna un membru al Guvernului să răspundă la întrebările și interpelările adresate Guvernului de către deputați sau senatori, în funcție de domeniul de activitate ce formează obiectul interpelării. Articolul 17 Primul-ministru contrasemnează decretele emise de Președintele României, în cazul în care Constituția prevede obligativitatea contrasemnării acestora. Articolul 18 (1) În scopul rezolvării unor probleme operative primul-ministru poate constitui, prin decizie, consilii, comisii și comitete interministeriale. ... (2) Primul-ministru îndeplinește
LEGE nr. 90 din 26 martie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273049_a_274378]
-
poate retrage acțiunea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în numele Camerei Deputaților. ... (2) Retragerea acțiunii în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene are loc prin hotărâre a Camerei Deputaților adoptată cu votul majorității deputaților prezenți. ... Capitolul IV Moțiuni, întrebări, interpelări, informarea deputaților, petiții și declarații politice 1. Moțiuni Articolul 186 (1) Moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin 50 de deputați și exprimă poziția acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272904_a_274233]
-
1. Moțiuni Articolul 186 (1) Moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin 50 de deputați și exprimă poziția acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări. ... (2) Până la încheierea dezbaterii unei moțiuni simple, un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte moțiuni simple în aceeași problemă. ... (3) Inițierea moțiunilor de cenzură are loc în condițiile prevăzute la art. 92 din Regulamentul activităților comune
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272904_a_274233]
-
se desfășoară ora prim-ministrului. Întrebările orale se adresează de către deputat acelui membru al Guvernului care răspunde de domeniul la care se referă întrebarea. În același interval de timp, în săptămâna următoare, tot în ziua de luni, sunt adresate și interpelările la care urmează să răspundă membrii Guvernului. (2) Obiectul întrebărilor orale se notifică în scris și se depune la secretarul desemnat al Camerei Deputaților cel mai târziu până la ora 14.00 a zilei de miercuri din săptămâna premergătoare celei în
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272904_a_274233]