3,529 matches
-
simpla descriere a unui proces sau stare de lucruri și distinge între narațiune și așa-numita antinarațiune, atribuind consistență celei dintâi. Definiția se referă la o anume indeterminare a aspectelor pe care le izolează în obiectele narative, face loc diversității interpretative, nu pune în discuție adevărul sau falsitatea poveștii, factualitatea, ficționalitatea și caracterul ei comun sau artistic, nu precizează categoria tematică pe care o dezvoltă și nu restricționează dimensionalitatea , modurile și reprezentarea medială. O asemenea definiție poate oferi unele răspunsuri la
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
care disociază conceptele de narrative și narrative implications și arată că reprezentarea vizuală a imaginii nu este o narațiune, dar narațiunile verbale care expun mai mult decât un episod și reprezentările vizuale ale unui moment izolat, deși diferite, selectează procedee interpretative comparabile. Se încearcă adaptarea expunerilor teoretice din naratologie la studiul narativității imaginii. Este valorificată aici cercetarea intitulată Narrativehood, Narrativeness, Narrativity, Narratability în care Gerald Prince consideră că narativitatea se referă mai degrabă la calități decât la entități narative, mai degrabă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
respectarea imperativelor de scriere ale oricărui text istoric, pe care singur le recunoaște a fi ,,culegerea datelor, dislușirea lor în parte și, în fine, clădirea edificiului’’, Hasdeu este pe deplin conștient de riscurile la care îl pot expune construcțiile sale interpretative, simțindu-se dator să precizeze permanența atașamentului personal față de maniera de a scrie numai pe baza unor izvoare credibile, ,,limpezite prin confruntațiuni și prin analize’’. Pe acest temei, el este reticent atât față de acei istorici (mai ales pozitiviști) care ,,grămădesc
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
reticent atât față de acei istorici (mai ales pozitiviști) care ,,grămădesc (informații) fără a avea geniu de a crea’’ cât și față de aceia (în special romantici) care ,,creează fără să fi avut răbdarea de a grămădi’’. Păstrându-și luciditatea în evadările interpretative pe care și le permite, Hasdeu a avut curajul formulării de ipoteze și acolo unde suportul datelor era precar, dar acest lucru, îndelung reproșat de criticii săi, nu trebuie pus pe seama unei eventuale superficialități, atât timp cât istoricul însuși, dincolo de cunoscutul său
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
servicii de vânzări de mărfuri și cazare în sate și în lungul căilor de acces; - servicii culturale sub forma festivalurilor și evenimentelor speciale în sate și parcuri naturale; - servicii specifice oferite de populația locală și servicii culturale tradiționale și servicii interpretative; - tururi cu ghid pentru vizitarea zonelor de țară (cu teme culturale și de vizionare a peisajului); - servicii turistice specifice oferite de comunitățile locale; - servicii de vizitare a parcurilor naturale etc. Această cerere, deosebit de diversificată stimulează activitatea într-o serie de
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
respectarea imperativelor de scriere ale oricărui text istoric, pe care singur le recunoaște a fi culegerea datelor, dislușirea lor în parte și, în fine, clădirea edificiului, Hasdeu este pe deplin conștient de riscurile la care îl pot expune construcțiile sale interpretative, simțindu-se dator să precizeze permanența atașamentului personal față de maniera de a scrie numai pe baza unor izvoare credibile, limpezite prin confruntațiuni și prin analize. Pe acest temei, el este reticent atât față de acei istorici (mai ales pozitiviști) care grămădesc
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
reticent atât față de acei istorici (mai ales pozitiviști) care grămădesc (informații) fără a avea geniu de a crea cât și față de aceia (în special romantici) care creează fără să fi avut răbdarea de a grămădi. Păstrându-și luciditatea în evadările interpretative pe care și le permite, Hasdeu a avut curajul formulării de ipoteze și acolo unde suportul datelor era precar, dar acest lucru, îndelung reproșat de criticii săi, nu trebuie pus pe seama unei eventuale superficialități, atât timp cât istoricul însuși, dincolo de cunoscutul său
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
datelor etnografice în cercetarea socială a paleoliticului reprezintă, oricum, o provocare uriașă, din nenumărate motive. Așa cum s-a remarcat de multă vreme (Wobst 1978), recuperarea datelor etnografice are tendința de a fi extrem de limitată în timp și spațiu, iar modelele interpretative pe care le susțin pot fi cu mare greutate extrapolate asupra datelor arheologice. Pe de altă parte, este evident că vânătorii și culegătorii actuali trăiesc într-un mediu sensibil diferit de cel al înaintașilor lor paleolitici (Huntley 1996; Mueller-White & Dickson
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
din Agar și Sara. El vede în cele două femei, simbolul Vechiului Legământ de pe Muntele Sinai iar în copiii lor, poporul legii și poporul făgăduinței, iudaismul și Biserica. Astfel, în scrisorile sfântului Paul există deja o gamă largă de maniere interpretative, iar această varietate crește în timp, sti‑ mulată în mare măsură de întâlnirea tradițiilor iudaice, grecești și creștine din secolele al II‑lea și al III‑lea în Alexandria - unul dintre principalele orașe ale Imperiului Roman. 6.1. Fundamentele teologice
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
domnul profesor Gunther Passin și cu două studente ale acestuia, Verena și Magdalena. Am primit o metodă scrisă de domnul profesor Gunther Passin, pentru exercițiile de intonație, tehnice, game, arpegii, articulație, accente și tot ce ține de partea tehnică și interpretativă. Am lucrat Sonata în do minor de Haendel, am făcut exerciții ritmice pe pasajele de virtuozitate din sonată, partea a II-a. Am învățat tot ce ține de ancii. Mi-a arătat cum se face o ancie și chiar am
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
acestui plasament în Austria, am învățat foarte multe lucruri noi, absolut toate folositoare pentru formarea mea ca violonist. Mi-am perfecționat în special maniera de interpretare a muzicii lui W. A. Mozart, reușind să înțeleg mult mai în profunzime concepția interpretativă. De asemenea, am aflat de importanța colosală a cunoașterii partiturii generale a fiecărei lucrări pe care o studiez.” Competențe: dezvoltarea deprinderilor, tehnicilor instrumentale („am învățat foarte multe lucruri noi”); dezvoltarea capacității de conștientizare a informațiilor primite („toate folositoare”); aprofundarea elementelor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
identifica stilurile muzicale; c) a utiliza elemente de limbaj muzical adecvate stilistic în interpretarea lucrărilor; d) a identifica și analiza principalele componente de ordin structural specifice uni stil; e) a actualiza tehnicile de interpretare instrumentală în conformitate cu noile școli și tendințe interpretative. Citirea la prima vedere a unui text muzical reflectă cunoștințele și competențelor generale și specifice dobândite de către elev atât teoretic cât și practic și își propune să demonstreze capacitatea candidatului de: a) a valorifica tehnicile de interpretare instrumentală în formarea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
naștere intelectul este „fabula rasa", diferențele dintre copii datorându-se acțiunii diferite a factorilor mediului social. Creatorul behaviorismului, J. Watson a susținut și el importanța influenței mediului în formarea personalității. Dar, B.F. Skiner este cel care a dezvoltat această paradigmă interpretativă, susținând ideea întăririi comportamentului dezirabil. Copilul nu este considerat ca fiind în mod natural rău sau bun, ci neutru, în sensul că el poate face atât lucruri bune, cât și lucruri rele în funcție de ceea ce este învățat să facă. Prin urmare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
referințele și descrierea ekphrastică serveste drept instrument de parazitare a intrigii, de anulare a acțiunii, constituindu-se în digresiuni perfecte. Comparabile cu cele inserate de Odobescu în Pseudokynegeticos, cele ale lui Simionescu arată dimensiunea ironică a ekphrasis-ului inserat fără miză interpretativă. Capitolul II Imagine și literatură în critica românească din perioada 1960-19951 Așa cum am văzut, una din pozițiile teoretice ce marchează critica occidentală în perioada 1960-1995 se orientează înspre interesul pentru studiul imaginii și, mai precis, pentru studiul problemei ekphrasis-ului. În
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o analiză, singulară la acel moment, a problemei ilustrației unei cărți pentru copii. Observațiile pe care le face însă cu privire la condiția de creator a ilustratorului scot ilustrația din relația - tradițională - de hegemonie față de textul literar și recunosc potențialul creativ și interpretativ al graficii în raport cu universul literar. Deși nu pare a se bucura de un interes constant din partea criticii literare și a criticii de artă, problematica necesității și a particularității graficii de carte a mai fost abordată înaintea lui Ion Frunzetti în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din jurnalul esteticianului Tudor Vianu referitoare la ilustrațiile lui Demian pentru ediția în limba franceză a operei lui Ion Creangă. Tudor Vianu afirmă aici caracterul creator al activității de ilustrare a unei cărți: Ilustrarea de cărți este deci o artă interpretativă, ca arta actorului sau a virtuosului muzical, deoarece condiția și obiectul ei sunt constituite dintr-un fapt anterior de creație. Trebuie observat însă că, încercând să interpreteze viziunea scriitorului, ilustratorul interpretează de fapt propria lui viziune, felul deosebit în care
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Privit din altă perspectivă compozițională, șirul de orbi se organizează pe o linie curbă. Aceasta se construiește unind creștetele celor cinci orbi și a celui deja căzut. Citând studiul lui Hans Sedlmayr, articolul din Grove Art Online indică trei perspective interpretative asupra acestui tablou, bazate pe această linie compozițională curbă care sugerează o roată a destinului, un dans al morții și damnarea 20. Expresia fizionomiilor celor șase orbi îl determină pe Ion Biberi, cel ca prezintă ediția Pieter Breugel în românește
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia, economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze actuale pe care autorii cărții le pun foarte bine în evidență. Astfel, relațiile
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
degrabă de o atitutdine mentală proprie cercetătorului, care utilizează mirarea sistematică pentru a ancheta faptele sociale. Acest exercițiu este probabil mai ușor de practicat în străinătate, dar această mirare sistematică se referă mai mult la propriile sale impresii și tentații interpretative decât la efectul de stranietate produs de comportamentul celorlalți. Cercetătorul trebuie să-și chestioneze fără încetare propriile sale propoziții a priori și să se pună în situația de învățare. În orice caz, el este obligat să facă acest lucru chiar
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ansamblu de codificări care dau sens lumii naturale și sociale. Această catalogare naivă nu a rezistat loviturilor puternice ale structuralismului și hermeneuticii. Primul a atras atenția asupra muncii de construcție simbolică și categoriilor înțelegerii; a doua, sub forma unei antropologii interpretative, încearcă să exprime realitatea socială din interior, problematizând în același timp ancheta de teren și procesul scriiturii. Antropologia cognitivă, pe partea ei, încearcă să smulgă studiul religiei din speculații și din conceptele a priori, studiind principiile care explică geneza credințelor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
drept poststructuraliste, acest lucru nu se întâmplă pentru că ele resping noțiunile de coduri, codificare, simbolică, ci mai degrabă pentru că resping o viziune anistorică, lacunele criticii surselor și/sau o filosofie mentalistă (cercetarea faimoaselor "incinte mentale" ale lui Claude Lévi-Strauss). Antropologia interpretativă (numită uneori hermeneutică) continuă și ea să exercite o puternică influență, dar ea s-a și dizolvat într-o postură antipozitivistă, care contestă cu tărie ideea că ar putea să existe date brute (naked data). Un număr mare de antropologi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
aici și modul În care a reușit să le domine. O importanță deosebită o au și interacțiunile subiectului cu o serie de factori de mediu socialfamilial, profesional, instituțional etc. Principalele trăsături de personalitate ce conferă vulnerabilitate la stres sunt tendințele interpretative, dezvoltate pe un fond de susceptibilitate crescută; rigiditatea cognitivă; egocentrismul, autoconformarea; tendințele obsesive și fobice, dezvoltate pe un fond psihic anxios; impulsivitatea, emotivitatea crescută; manifestarea agresivității. Există și persoane pentru care stresul reprezintă un factor puternic stimulativ. Aceste persoane dispun
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
desen); - modelarea personalității prin cultivarea trăsăturilor morale și de caracter. La clasa a IV-a obiectivele educației muzicale sunt: - îmbogățirea repertoriului de cântece cu lucrări muzicale diverse și atractive din creația românească și universală, ce corespund posibilităților de înțelegere și interpretative ale elevilor clasei a IV-a.dezvoltarea deprinderilor de a cânta corect și expresiv, după auz și prin solfegiere, cântece cu ambitusul Do1-Do2 (Re2) în colectiv sau individual, la unison sau în aranjamente armonico - polifonice simple. - realizarea unor acompaniamente ritmice
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
O controversă politico-filosofică. Editura Tact, Cluj-Napoca, 2011. --. Scales of Justice: Reimagining Political Space in a Globalizing World, Columbia University Press, New York, 2009. Frazer, Elizabeth, "What's Real in Political Philosophy?", în Contemporary Political Theory 9 (2010), pp. 490-507. Freeden, Michael, "Interpretative Realism and Prescriptive Realism", în Journal of Political Ideologies 17, 1 (2012), pp. 1-11. --. The Political Theory of Political Thinking. The Anatomy of a Practice, Oxford University Press, Oxford, 2013. Freeman, Samuel, "Review of Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
66, 69, 72, 130, 162 psihologie politică, 98 putere (politică), 31, 50, 57, 68-70, 74, 95, 115-116, 124-125, 129. 142, 161, 163-164 R rasism, 104 raționalitate politică, 35, 76, 142, 148, 152 rațiune publică, 73, 90, 93-95, 101, 126 realism interpretativ, 16 reductionism, 97 regula majorității, 91-92 reguli de organizare (social și politică), 16-18, 20-21, 41, 43, 78, 100-101, 154-156, 159 relații de putere, 115, 133-134, 143, 160-161 reprezentare politică, 117 respectul pentru demnitatea umană, 86, 89, 137 respectul pentru dezacord
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]